Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - 12-13 iulie 2008 :: De la Balea la Moldoveanu

Bookmark and Share

12-13 iulie 2008 :: De la Balea la Moldoveanu - Lacul Balea - Fereastra Zmeilor

    Ce-au mai trecut anii. Vreo doisprezece. Amintiri friguroase cu o iarna timpurie in Podragu, imi treceau prin fata privirilor. Si mi-amintesc si de alti ani. In urma cu vreo zece. Atunci luasem pentru prima data cap-coada creasta Fagarasului, cu rucsac cat mine, in spinare.
   In fiecare an incerc sa ma intalnesc cu Fagarasul, orice s-ar zice, cea mai impresionanta insiruire de varfuri si creste din Carpati. Cu toate lacurile lui (ale Retezatului), cu toate prapastiile lui (ale Piatra Craiului)... nimic nu te impresionaza mai mult decat sa privesti de pe Buteanu sau Moldoveanu, toata inalntuirea serpuinda de varfuri, parca taiate cu toporul. Da! Aici ghetarii s-au jucat in voia lor cu masivitatea muntilor.
   M-am trezit cu noaptea in cap. Avem ceva drum de luat la sosea, pana la Balea-Lac, punctul plecarii noastre. In doua saptamani de zvonuri, certitudini, email-uri si telefoane, s-a adunat iara trupa de Alpineti, dornici de altitudini. Sa tot fim vreo douazeci anuntati. Mai ramane sa ne si intalnim sus.
    Este ora 9 si jumatate, dimineata; cerul de-un albastru neatins. Dupa ce l-am cules pe Cristi, de la intersectie, am tras tare sa ajungem sus. Astialalti se grabeau... de parca nu le-ar mai fi ajuns muntii si-i voiau doar pentru ei. Deh, pe coasta abrupta ce duce spre Saua Caprei, cu siguranta ii vom ajunge macar pe unii din ei. Si asa se intampla.
   Eh, eu m-as fi grabit doar cu gandul sa prind cat mai mult timp vremea asta senina. Ca asa e in Fagaras; dimineata totul straluceste iar peste cateva ceasuri, norii isi cer drepturile inapoi. Daca acum ceva ani, puteam respecta plecatul la rasaritul soarelui, in ultima vreme avem tot mai multe probleme legate de somnul lung si dulce al diminetilor. 
    

 Lacul Balea
Lacul Balea (2041 m)


    Obarsia vaii Balea este intr-o caldare glaciara adancita cu aproape 400 metri fata de varfurile care o inconjoara. Aici, se afla lacul glaciar al Balei, cel mai extins din Fagaras, cu o suprafata de 4, 65 ha si cu o adancime de 11 metri, alimentat de doua izvoare aflate in sudul si sud-estul lacului (I. Pisota). Acumularile de grohotisuri de la culoarul de avalansa de sub Saua Caprei au dat nastere unei poctoave nivale langa fosta cabana Balea (cea arsa in august 1995).
    Altitudinea la care se afla variaza dupa autori, aparand ca 2027 sau 2040 metri. In cele cateva situatii in care am avut ocazia sa ajung in zona cu altimetru, altitudinea indicata a fost in jurul valorii de 2040 metri. 
   Lacul Balea mai este cunoscut ca fiind singurul lac glaciar din muntii Fagaras populat natural cu pastrav indigen.
   Dincolo de studiile hidrologice ale profesorului Ioan Pisota, despre lacurile glaciare din Carpati a mai aparut o carte interesanta prin anii ’80, semnata de Paul Decei, cel considerat parintele spiritual al pastravilor in Romania. Aceasta carte este insotita de numeroase descrieri si schite batimetrice ale lacurilor alpine din Carpati. Recent, un grup de tineri profesori geografi, printre care si amicul Stefan Constantinescu, Fredi Vespremeanu, etc., au inceput un proiect de realizare a hartilor batimetrice a lacurilor din Carpati, cu metode si aparatura moderne (sonare, spatializare), care vor da o imagine mai precisa a elementelor morfometrice si morfografice ale lacurilor alpine.
   In 1974, odata cu deschiderea Transfagarasanului, a disparut un mic lac din caldarea Balei. Era situat mai la vest de marele lac, spre marea sa de transfluenta glaciara a Balei iar sectionarea lui de catre sosea, a dus la colmatare. Apa din acest lac debusa printr-un paraias ce se unea cu cel principal al Balei, mai jos de primul prag glaciar (cu o inaltime de peste 100 metri), de sub statia meteorologica.
    Ocolind malul lacului, dinspre cabana Paltinu spre cabana Balea, ajungem la punctul de rasfirare a potecilor turistice. Spre stanga marcajul duce spre caldarea Vaiugii si de aici spre piscul inalt al Buteanului (2507 m) sau spre Saua Netedului, dupa preferinte, de unde o veche poteca vanatoreasca se lasa pe Coruga, spre valea inchisa a Arpaselului. Spre dreapta, pe deasupra lacului, o poteca traverseaza toata coasta muntelui spre Saua Paltinului. O perspectiva interesanta spre „bazarul” de la Balea, dar care nu ne incita pornirile alpine din asta dimineata.

   Pasii-s grei la inceput, dar apoi incepem sa ne obisnuim. Am luat de la inceput muntele in piept, cu panta abrupta ce duce spre Saua Caprei. Este ceva, asa de dimineata, fara macar o cafea bauta. Urcam 270 metri diferenta de nivel spre custura inalta a Fagarasului. Iar fiind multi, ne rasfiram in panta, fiecare dupa puteri. Soarele incepe usor sa dea peste munte, invadand toata caldarea Balei. Noi inca suntem la protectia umbrei, dar sigur el este mai rapid decat ascensiunea noastra. Pana sus ne va bate cu siguranta crestelele.
   Privind in urma, imi lafai privirile peste Piscul Balei, una dintre cele mai frumoase creste nordice din Fagaras. Dupa ce coboara puternic din muntele Paltinului (2399), isi odihneste batranetile in marea sa de transfluenta, prin care acum zeci de mii de ani comunicau cei doi ghetari ai Balei si ai Doamnei. Cel din Valea Balei, mai puternic si mai extins, se revarsa in valea Doamnei, aflata cu 200 metri mai jos dincolo de Curmatura Balei (cu doua sei din care cea mai joasa are 2180 m, dar cea cunoscuta este cea turistica cu 2202 m, prin care se traverseaza la laculetele din Doamnei). Mai apoi creasta isi recapata salbaticia in forma de custura, peste Varful Geamanul Sudic (2231 m) cu ace greu de trecut de piciorul de om.

 Lacul Capra (2250 m)
Lacul Capra (2250 m)

 
   Nu mai stiu la cat am plecat. Sa fi fost vreo 9 si jumatate. Cert este ca in mai putin de jumatate de ora am ajuns in Saua Caprei, agatata intre muntii inalti ai Iezerului (2417 m) si ai Vaiugii (2443 m). Saua Caprei desparte cele doua cunoscute vai glaciare ale Caprei (sud) si Balii (nord), si se mai numeste si Curmatura Iezerului, avand o altitudine de 2315 m (confirmata si de altimetru). Dupa urcusul puternic, aici gasim motiv sa ne regrupam fortele, descoperind incet cu incet componenta intregului grup. Deh, unii se cam grabisera cu plecatul din „bazar”.
   Sub noi se intinde unul din cele mai mari lacuri glaciare din Fagaras, cel al Caprei, situat in Caldarea Iezerul Caprei. De altfel valea Caprei isi aduna apele din trei paraie de obarsie situate in cate o caldare glaciara: Caldarusa Lunga a Paltinului, Caldarea Iezerul Caprei si Caldarea Fundul Caprei.
   La ora asta a diminetii cel mai mult impresioneaza culoarea deosebita a suprafetei apei, un albastru ireal de saturat. Cu o suprafata de 1, 8 ha si o adancime de 8 m lacul este situat cu 200 metri mai sus (2249 m altitutine) decat vecinul sau Balea, iar un pic mai jos se gaseste lacul mai mic al Capritei (2247 m altitudine, 0, 22 ha si un metru si jumatate adancime). Cele doua lacuri comunica intre ele printr-un emisar de 8 metri lungime. Mai jos apa ce iese din Caprita dispare in subteran intr-un sector cu calcare (pe un prag glaciar), iesind la suprafata abia intr-o zona cu turbarie (se pare ca un fost lac glaciar colmatat), la aproximativ 2100 metri altitudine.
   In Capra isi odihneste umbrele varful inalt al Caprei (2494 m), iar aproape de malul dinspre sud se afla un monument ridicat in amintirea alpinistilor morti in avalansa din februarie 1963.
   Primele firisoare de nori incep sa se adune peste Iezerul Caprei. Este ora la care generatorul de nori al Fagarasului se pune in functiune. Nu zabovim prea mult printre corturile de pe malul lacului si ne zorim sa trecem in Fundul Caprei, peste Piciorul Caprei, atat de cunoscut noua datorita coltului de piatra numit „La Revolver”, fiindca seamana foarte mult cu tragaciul unui pistol.

 DSCN6869a
Lacul Capra (2250 m)


   Trecuti peste piciorul de munte, alta perspectiva se desfasoara privirilor. Cea mai adanca vale a complexului Capra, apare infundata cu zapada pana sub pravalisurile Arpaselului. De sub revolver, de la aproape 2300 metri, coboran pana la aproape 2100 metri, in fundul caldarii, printre panzele de zapada. Este unul din cele mai periculoase sectoare pe timp de iarna. Numeroase avalanse, ca cele din 1963 sau 2002 au lasat in munti trupuri de alpinisti, ca tribut. De sub Portita Arpasului si pana aici, ai un traverseu mai lung de un kilometru, de-a coasta, pe marginea de sus a poalelor de grohotisuri, sub peretii de piatra desprinsi din Varful lui Adam, Urechile de Iepure, sau turnurile Fantana si Vartopel. 
   Coborarea de la baza piciorului si pana in sectorul cel mai de jos al potecii turistice (firul vaii glaciare), necesita atentie, avand inca strat mare de zapada. Acum s-a inmuiat de la caldura soarelui, dar in urma cu vreo luna crea dificultati mari la traversare (mai ales dimineata cand era bocna). De altfel si cele mai grave accidente montane din acest an s-au petrecut in luna iunie, pe fondul zapezilor inghetate ramase de peste iarna.
   La o scurta neatentie il si vad pe Beleanu in fund, cum o ia usor la vale. Deh, nu are unde sa se duca, dar pana sa se opreasca are dosul inmuiat bine. 

 Fundul Caprei
Creasta Vartopel-Arpasel


   - Ai facut pe tine!?... ca esti cam murat.

   Daca pana aici am putut zice ca am fost insirati, de aici incolo nu mai stiu ce termen sa folosesc. Cat era caldarea de lunga, doar o linie intinsa de turisti vedeai. Si oricat ar fi de nepopulati muntii, tot descoperi ca lumea e mica. Langa bolovanii din fundul vaii, din dreptul Portitei Arpasel, Dora isi intalneste o fosta colega de munca, iar eu un fosc coleg de club (de la Tampa), pe care nu-l mai vazusem de ceva ani. Are si grupul lor cam acelasi traseu ca al nostru, asa ca ne vom tot insoti pe creasta.
    De-a lungul Fundului Caprei intalnim cateva limbi groase de zapada, martore ale avalanselor de peste iarna. Majoritatea le trecem peste, fara mari emotii, caci desi panta este inclinata, se termina cateva zeci de metri mai jos. Doar un grup de japonezi in varsta (am si ramas uimit de agilitatea cu care traversau creasta, la o varsta apropiata de sapte decenii) le ocolesc cu atentie pe dedesupt. Or fi fost avertizati saracii de pericolele ce le prezinta si de accidentele din iunie.
   Intr-o mica valcea, izvorata de sub Vartopel, gasesc un mic izvor de apa, ce se prelinge peste stanci. E bun locul sa-mi dau rucsacul jos din spate pret de cateva minute. Ma catar pe stanci cativa metri pentru a ajunge mai aproape de firul de apa si fara sa ma chinui prea mult sorb direct de pe piatra transpiratia racoroasa a stancilor.
   Am traversat toate trenele de grohotis de sub creasta Arpasel si incepem sa urcam puternic pe un scurt picior de munte, lasat de pe undeva din varfurile de piatra ale crestei Vartopel. Urcusul asta puternic recupereaza diferenta de nivel pierduta prin fundurile vaii, scotandu-ne la peste 2150 metri, in apropierea crestei, tot pe deasupra Caldarii de vest a Fundului Caprei. In dreapta, sub noi, se vede micul refugiu cam impropriu numit „Fereastra Zmeilor”, adapostit in fundul caldarii de sub Arpasul Mic, adapost la care inca nu am ajuns niciodata. Cine stie...
   Cu soarele pe ceafa grabesc pasul, dupa ce ating portiunea superioara a urcusului, cu gandul sa-mi odihnesc oasele la Fereastra Zmeilor din Portita Arpasului (2175 m). N-am socotit cat am mers pana aici, dar pe indicatorul turistic vad ca spre Balea ar fi vreo doua ceasuri si jumatate indarat, iar spre Podragu (prin caldari) ar fi trei-patru ceasuri. Nici la jumatatea drumului...

 Fereastra Zmeilor
Fereastra Zmeilor


   Frumoasa reintalnire cu aceasta microforma de relief atat de cunoscuta turistilor. Fereastra Zmeilor este un portal martor in klippele de calcar si se datoreaza proceselor de inghet-dezghet care au erodat probabil tavanul unei mici grote. Fereastra, prin care putem privi catre Portita Fruntii, Piscul Podragelului si Piscul Podragului, este agatata deasupra Caldarii Pietroase prin care coboara o poteca turistica spre cabana Podragu. acumulate.

Autor: Emi Cristea
Înscris de: Emi Cristea
Vizualizări: 17958, Ultima actualizare: Marți, 14 Oct 2008



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii FAGARASULUI  
Comentariu
Andreea B Andreea B, Miercuri, 15 Oct 2008, 0:20

frumos scris... frumoasa aducere aminte... mereu am zis ca ai talent de povestitor...
PS:...si Andreea asta.. care nu a ajuns pe Moldo.. ce uom..... da' ajunge ea:-D

gabriel-antonie lazarovici gabriel-antonie lazarovici, Miercuri, 15 Oct 2008, 9:01

Excelent! Foarte util pentru cei ce vor sa se documenteze asupra Fagarasului. Ideea de a marca varfurile este de apreciat.

Marius Radu Marius Radu, Miercuri, 15 Oct 2008, 10:37

Bine documentat... frumos scris... o placere sa citesti, ca de obicei, articolele tale, Emi :-P

Mădă C Mădă C, Miercuri, 15 Oct 2008, 22:18

Superb! Parca ma si vad pe traseul acesta. In cat timp ajungi de la Balea Lac la Moldoveanu? Am tot intrebat, dar nu mi s-a raspuns: Te rog sa-mi raspunzi. Multumesc

Emi Cristea Emi CristeaAdministrator Alpinet , Miercuri, 15 Oct 2008, 22:27

Pai, din articol se deduce bine. Daca te tine... intr-o zi:-D

Mădă C Mădă C, Joi, 16 Oct 2008, 20:11

Imi cer scuze daca te bat la cap, dar imi poti spune si care este cea mai apropiata cabana de Moldoveanu? Adica nu este timp intr-o zi pentru dus-intors Balea-Moldoveanu? Multumesc

Emi Cristea Emi CristeaAdministrator Alpinet , Joi, 16 Oct 2008, 20:16

De la Balea pana pe Moldoveanu faci (doar dus) intre 8 si 12 ore, in functie de pregatire, bagaj, vreme... Clar ca nu e timp de dus-intors intr-o zi.
Cea mai apropiata cabana este Podragu (2, 5-3 ore de Moldoveanu).

Mădă C Mădă C, Joi, 16 Oct 2008, 20:31

Multumesc! In sfarsit! Imi doresc sa ma pot lauda cu asemenea realizare, insa prietenii mei sunt putin cam lenesi. Am fost la Podragu, am urcat din Victoria, am ajuns pe creasta, nu mai aveam mult pana la varf, dar, din cauza vremii, a trebuit sa ne intoarcem. De aceea as vrea sa ajung la Moldoveanu, data urmatoare pe creasta. Ma numar printre membrii noi, nu am avut cand sa citesc prea multe de pe Alpinet, insa ma straduiesc. Ai facut "creasta"?

Dumitrel Marius Dumitrel Marius, Luni, 20 Oct 2008, 13:10

Hehehe...frumos Emi, ai scris bine. Noi sambata am ajuns pe Moldoveanu, am urcat prin Fereastra Mare a Sambetei, speram sa ne intalnim cu gasca voastra, Dan mi-a spus ca mergeti si voi pe Moldoveanu.:-D

Alin Ciprian Ciulă Alin Ciprian Ciulă, Marți, 21 Oct 2008, 14:29

Asa cum ne-ai obisnuit, o scriere maiastra, insotita de date si descrieri.
Super articolul... parca vad ca peste ani voi citi ghiduri turistice complete, autor Emi Cristea:)

Fără foto Ruxandra Gane, Marți, 21 Oct 2008, 19:41

n-am fost pana acum pe Moldoveanu dar imi doresc ca la vara sa fac acest lucru:-)
p.s. felicitari pentru articol.chiar mi-a placut:)

Fără foto Dragos Timofte, Joi, 23 Oct 2008, 7:23

Merita publicat intr-o brosura despre M-tii Fagaras articolul tau. Am invatat multe din el si sunt sigur ca ma voi folosi de el cand o sa fac o incursiune spre Moldoveanu. Tine-o tot asa!

Alexandru Matei Alexandru Matei, Duminică, 26 Oct 2008, 23:18

Felicitari, esti un adevarat scriitor..
dar pe langa asta ai si multe cunostinte despre munti, as avea si eu o intrebare la care eu unu nu am reusit sa gasesc inca un raspuns..
ai spus in descriere... "Ca asa e in Fagaras; dimineata totul straluceste iar peste cateva ceasuri, norii isi cer drepturile inapoi".. care este motivul pentru care dupa ora amiezii Vf. Moldoveanu si mare parte din creasta Fagarasului este in nori..
am fost si eu in august si acealasi fenomen mi s-a intamplat, cu toate ca stiam ca la pranz se strica vremea nu am reusit sa ajung pe varf mai devreme de pranz!
p.s. Minunata poza cu Lacul Capra. Cu ce kitt foto ai fotografiat??

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii