Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Noaptea la o stana in Retezat

Bookmark and Share

Noaptea la o stana in Retezat

Stana_Buta___07.86

În numeroasele peregrinari prin Retezat am trecut adesea prin sau pe marginea imensei căldări glaciare pe care tumultuosul Rău Bărbat o străbate, sus la obârșia sa, atunci când de abia se înfiripă prin împreunarea apelor ce se scurg din Tăul Adânc, Tăul Țapului, Tăul Custurii și Tăurile Ciumfului. Am admirat de fiecare dată poiana largă și stâna înconjurată de brazii secularii, la care din vechi timpuri vin vară de vară oierii din Țara Hategului să-și îndestuleze turmele cu iarbă grasă crescută din belșug pe tăpșanele și plaiurile alpine. Drumurile noastre începeau și se terminau însă la cabanele Baleia, Pietrele sau Buta, până când într-o zi, am hotărât cu Tomita-veteran al munților-să rămânem peste noapte la Stâna din Râu din marginea căreia am admirat o după-amiază întreaga pereții nordici, incredibil de abrupți ai vârfurilor Păpușa Mare, Păpușa Mică și Țapului.

Spre seară, pe potecă ce cobora din caldarea Ciumfului au început să apară oile-vreo nouă sute la număr – pe care baci Filip și mai tinerii ciobani Ion și Mitica le struneau cu îndemânare îndreptându-le spre târla din mijlocul poienii.După cunoștința făcută sub privirile și lătratul nu prea prietenos al celor șapte câini am fost poftiți în stâna.În preajma focului care în curând avea să înveselească atmosfera destul de monotonă în care își petrec zilnic viața acești bărbati, au început să curgă – mai ales - întrebările pe le puneam gazdelor noastre. Un păhărel două de coniac i-au dezvelit baierele gurii lui baci Filip de la care aveam să aflăm multe din întâmplările muntelui, mai ales din cele pe care aproape noapte de noapte sunt nevoiți se le petreacă la vizitele nedorite ale lui Moș Martin. Odată cina terminata ne-am retras pentru odihna în stâna nouă de alături. Spre surpriza noastră baciul și ce doi feciori s-au îndreptat cu cojoacele ocrotitoare în spate, spre un fel de adăposturi cu numai trei pereți, deschise spre turma, suspendate puțin față de sol și dispuse simetric în jurul turmei. Câinii, fără să fie dirijați închideau cercul de pază menit să prevină pătrunderea șireată și mai ales năprasnică a înrăitului dusman: ursul! Niște biete lanterne și nelipsitele boate cu nod în cap constituiau singurele arme cu care era așteptat dușmanul. Mai era însă și curajul demn de admirat și experiența pe care baci Filip, Ion și Mitica le dobândiseră în nopțile anterioare, precum și istețimea câinilor, aproape toți însemnați de ghearele necruțătoare ale puternicului animal.

Nu cred că apucaseră să ațipească ciobanii, obosiți de trudă unei zile întregi când, dintr-o dată, fulgeră atacul copleșitor al ursului, aflat din câțiva pașii în mijlocul turmei. Reacția lor, la fel de violenta, prima dată a câinilor și apoi a oamenilor, ne-a rămas – probabil pentru multă vreme – întipărită în memorie. Ieșiți la rândul nostru cu lanternele în mâini n-am riscat decât o urmarire vizuală din preajma stânii, într-un moment când ursul, deja cu prada în gura se afla acum sub scutul pădurii. Zadarnice au fost strigătele ciobanilor, de un dramatism zguduitor în care se strânsese parca revolta atâtor jertfe pierdute, teama de neprevăzut în fata unei reacții neașteptate a sălbăticiunii, dorința de a recupera nefericitul berbec încă viu. Strigăte și lătrături, icneli, mârâituri, schelălăit de câine lovit, iată fundalul sonor care a însoțit retragerea încununată de succes a ursului cel mare și negru, atât de puternic, pe care trei oameni și șapte câini nu l-au putut împiedica să-și ia prada aproape cotidiană. Urmărirea a mai durat o vreme, fără succes, și în cele din urmă slujbașii muntelui s-au întors la locurile de veghe, așteptând poate un nou “raid” al ursului din muntele vecin...

Text și foto: Aurel Dula


Autor: Aurel Dula
Înscris de: Dragos Dula
Vizualizări: 7276, Ultima actualizare: Marți, 4 Mai 2010



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii RETEZAT  
Comentariu
Fără foto Rodica Mihalache, Sâmbătă, 3 Iul 2010, 15:41

Lasand la o parte povestea-n sine, felul cum ati prezentat-o, ma duce cu gandul la Sadoveanu, cel care-n literatura noastra, a descris natura cum n-a reusit nimeni s-o faca!! Felicitari si mai astept astfel de descrieri ale naturii!!
Rodica

Dragos Dula Dragos Dula, Duminică, 4 Iul 2010, 1:25

Multumesc pentru aprecieri! Din pacate autorul nu mai este printre noi....mai multe pe www.dragosdula.blogsopt.com...


:-)

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii