De Adrian Pleşi - publicat Marţi, 13 Feb 2007, 18:20
Deci conform cartilor de geografie avem 33 unitati principale in Orientali
citez grupa nordica 12 in care Vulcanici 3 (Oas, Gutai, Ignis) SedimentaroVulcanici 2 (Tibles
si Bargau) Roci cristaline cu fasii sedimentare 7 (Maramures, Rodnei, Suhard, Obcina Mestecanis,
Obcina Feredeului, Obcina Brodinei, Obcina Mare) Grupa centrala 16 din care Vulcanici 3 (Caliman, Gurghiu, Harghita)
Roci Cristaline 5 (Giumalau, Rarau, Bistritei, Giurgeu si Hasmas) flis Cretacic 8 (Stanisoarei, Ceahlau, Tarcau, Ciuc, Nemira
Gosmanu, Berzunt, Persani) Carpatii de curbura 5 (Vrancei, Buzaului, Ciucas, Baiului, Timisului)
E adevarat ca unele unitati principale au subunitati exemple Muntii Timisului(Postavaru, Piatra mare si o gramada de Clabucete
printre care Clabucetu Taurului) Muntii Ciucas(ce au si subunitatea Grohotis) Muntii Buzaului(subunitati principale
Penteleu, Siriu, Podul Calului, si altele secundare Monteoru Ivanetu si mai are si prin Nord(Tataru nu exista este doar o culme a Siriului))
Muntii Persani(Magura Codlei, Persani etc.), Muntii Bistritei(cele mai importante Pietrosu, Grindis, Budacu, Barnar etc.)
La muntii meridionali sunt 20
citez Grupa Bucegi 3 (Bucegi, Leaota, Piatra Craiului) Grupa Fagaras 5 (Fagaras, Iezer, Frunti, Ghitu, Cozia)
Grupa Parang 6(Parang, Capatani, Sureanu, Cindrel, Lotru, Latoritei) Grupa Retezat Godeanu 6 (Godeanu, Retezat,
Tarcu, Cernei, Valcan, Mehedinti)
La muntii Occidentali sunt 16
citez Muntii Banatului 6 (Poiana Rusca, Semenic, Aninei, Dognecei, Almajului)
Muntii Apuseni 10 (Bihor, Vladeasa, Gilau(Muntele Mare), Meses, Plopis, Padurea Craiului,
Codru Moma, Zarandului, Metaliferi, Trascaului)
Muntii Dobrogei 1
In viitor sper sa creasca si dealul Mitropoliei sa se imparta in grupe, unitati si subunitati
ca sa pot merge cu Metroul la munte.
Apropo nu ma intrebati de ce masive ca Giumalau si Rarau care daca a-ti ajunge acolo
a-ti paria ca e acelasi Masiv sunt separate ca unitati iar Penteleul si Siriul,
Piatra Mare si Postavaru, Magura Codlei si Persani care nu au sa comuna si la ultimii 2 sunt
despartiti de o campie de vreo 10 km sunt in aceeasi unitate. Geografii au alte reguli
iar daca Postavaru s-a format cu Piatra Mare iar apoi le-a taiat Timisul ei le includ in aceeasi oala.
Intrebati-i pe ei! |
De Dan Loghin - publicat Luni, 11 Oct 2004, 13:19
Ca sa simplific mult, pentru mine problema, pentru ca este destul de veche si revine cind si cind, se reduce la definitii, inainte de toate. Si altii si eu au mai avut opinii relativ la aceste lucruri, poate ca acum macar vom avea ceva comun.
Revenind, cred ca ar trebui sa (re) definim impreuna citeva notiuni. Ce inseamna, din trei puncte de vedere diferite, anume geologic, geografic si turistic urmatoarele, numai citeva:
- notiunea de masiv;
- notiunea de munte;
- notiunea de munti - ca si grupare de munti;
- notiunea de munti - ca si zona montana;
- notiunea de virf.
Daca putem defini fiecare dintre noi cum putem, si din diverse surse, notiunile de mai sus, restul lucrurilor se reduce la "Cine are parerea cea mai autorizata in domeniu?".
La prima vedere, raspunsul este simplu: Institutul de Geografie subordonat Academiei. Daca lasam la o parte evolutia "parerilor geografice autorizate" ale acestui Institut privind notiunile de mai sus - simpla problema a cotarii virfurilor din Anuarele Statistice 1957 - 1962 (am gasit asta intr-o biblioteca!), cotare si denumire de tot risul luat si acum drept exemplu de cras non-profesionalism - raminem la proba ca fiecare poate sa aiba parerea lui, pe care si-o formeaza in timp. Nu avem pe cine crede 100%, de fapt. Chiar si numai ridicarea acestei probleme arata ca nu exista cineva autorizat sa "taie pisica in doua".
Si atunci imi adaug parerea celorlalti, cu o observatie. Din cind in cind apar voci mai autorizate decit ale altora, privind prin prisma experientei, faptelor si a luarilor de pozitie ale acestora. Astfel, dl. Ica Giurgiu si dl. Mititeanu, pentru care am tot respectul de altfel, pot avea o parere mai autorizata decit altii. Inclusiv a mea, care este una oarecare in acest context. Nu se pune problema votarii. Atunci poate ca solutia Societatii (Britanice) de Geografie poate fi utila: "Sa formam o expeditie de necontestat si sa aflam, odata pentru totdeauna sau pentru un timp clar cum sta treaba!". Bine, ei se refereau la Africa, plus ca era acum ceva vreme.
Adaug, deci, parerea mea.
Nu putem pune pe picior de egalitate masivele cu muntii. Asa ca, daca putem defini numai masivele pentru inceput, le putem combina dupa ce criterii dorim. Este astfel normal ca un masiv cum ar fi Buila, nu se poate compara cu intregul din care face parte Buila - Vinturarita si, mai departe, cu Muntii Capatinei. Poate doar ca altitudine, si atunci mai mult de dragul ierarhizarii.
Astfel, Muntii Neamtului sunt, notional, inclusi in Muntii Baiului. Parte la intreg. Grupare de masive cu grupare de munti care sunt grupari de masive.
Daca, mai departe, putem stabili si criterii recunoscute de toti atunci avem un pas inainte. Amintiti-va "problema" delimitarii Carpatilor Meridionali de cei Occidentali. Cite versuri....
Nu problema delimitarii sau definirii muntilor de orice fel este noua ci faptul ca nu mai dorim sa recunoastem definitiile vechi. Fapte noi si chiar interese noi apar. Se cer schimbari, chiar si in acest domeniu. Cu titlu de gluma, devreme ce se separa sate pentru a deveni comune de sine statatoare, de ce nu s-ar separa masive, munti si grupari de munti de grupari mai mari? Intr-un fel este normal, diverse grupari montane au capatat personalitate, au inceput sa fie cunoscute individualizat, deci se cer recunoscute ca atare. Cine ar fi indraznit sa individualizeze Muntii Tibaului inainte de delimitarea unor rezervatii acolo si mai apoi, datorita unui interes nu foarte geografic?
Pentru mine este o mica satisfactie sa aflu ca si altii au delimitat Muntii Taga de Muntii Fagaras. Apropo, Muntii Taga au un virf mai inalt decit vf. Taga, anume vf. Sf. Ilie, mai corect vf. Fetzei Sf. Ilie, cu trimitere la nedeia din acea zi si locul de intilnire. La mine vf. Sf. Ilie are 1.656 m.
Si aici ating problema cotelor diverselor virfuri sau alte locuri. Si aici problema poate fi rezolvata simplu, daca este cazul: cotarea din satelit. Chiar daca are imperfectiuni, deja unele depasite, macar este un fel de etalon care poate fi recunoscut de toti. Este adevarat insa ceva: costa. Chiar mult.
Mai sunt si hartile rusesti de la adresa respectiva, pe care cred ca si eu am (re) pus-o in circulatie. Desi sunt foarte precise, au un mic neajuns. Au alt sistem de coordonate, respecta alt standard si folosesc alta metoda de masurare. Nu sunt probleme daca le comparam cu altitudinile deja cunoscute si bine mersi recunoscute. Partea proasta este ca anumite cote sunt depasite chiar pe aceste harti. Pur si simplu pentru ca anumite virfuri s-au teshit, chiar daca pare imposibil, asta ca un mic exemplu. Vezi exemplul clar al vf. Toaca. Sau, mai putin cunoscut, al vf. Pietrei Tunsului, devenit vf. Negoiu.
Problema cotei vf. Omu din Bucegi este reprezentativa aici, prezentata odata (si) de dl. Ica Giurgiu. Este atit de alambicata problema incit mai bine am vota - glumesc desigur!: ba cotarea se face la baza stincii ba in virful stincii (de unde se vede necesitatea refacerii notiunii de virf!), ba are 2.505 (admisa de Academie), ba 2.507, ba inca altele.
Am, desigur, si eu propria lista cu altitudini maxime si nume. De exemplu, sunt de acord cu cei dinainte in ceea ce priveste Muntii Tarcu si inclin sa cred ca vechea colectie Muntii Nostri poate fi un punct de referinta.
Dar astept in primul rind sa refacem lamurirea unor aspecte precum notiunile de baza cu care lucram. Altfel, cred eu, comparam partea cu intregul si nici atunci cu aceleasi criterii.
Daca vom reusi, atunci vom putea sti daca Muntii Neamtului (departe de notiunea lui Hogas) fac sau nu parte din Muntii Baiului sau multele alte exemple. Astfel, se va vedea ca Podul Calului este un masiv, la fel Ivanetzu si, mai departe, ca muntii se numesc, cel putin acum, ai Buzaului si includ diversele masive, chiar si Penteleul, delimitat "ciobaneste" de masivul Crucea Fetei.
Mi-aduc aminte cum si-au "declarat independentza" Muntii Grohotis (de la Muntii Ciucasului!), Muntii Bretcului (de la Munceii Intorsurii). Nu mai departe decit actuala "declaratie de independenta" a Muntilor Repatului fata de Muntii Nemirei sau a Munceilor Noshcolatului fata de Muntii Ciuc.
In ritmul asta si in fel asta vom ajunge sa individualizam, in sfirsit, masivele muntoase. Si se vor satisface, daca este cazul si orgolii.
Dupa aceea insa, dupa ce vom avea o parere, opinie sau o rezolvare acceptata, vom avea in fatza o alta mare problema.
Problema este daca vom recunoaste sau nu actualele denumiri, de exemplu ale virfurilor. Observ si eu tendinta de a "reface" denumirile originale sau de a "pune alte nume". Exista parerea ca totul a inceput cu vf. Rezistoarele din Muntii Fagaras, pe care nici un cioban "cu mintea la cap" nu ar fi putut sa il puna. Vom renunta, probabil, la "algoritmul" de numire a elementelor de relief de catre locuitorii muntilor.
Cum nu mai este mult pina cind si muntii vor avea proprietari care sa doreasca sa ii vinda, noii proprietari vor redenumi, dupa bunul plac, ceea ce le va apartzine. Conditia este sa inregistreze denumirea respectiva, ca de acceptat de catre autoritati poate fi destul de simplu. Exagerind, cum s-ar (re) denumi vf. Moldoveanu de catre oarecine caruia ii va apartine? Sa nu uitam ca insusi acest nume desemneaza vechiul proprietar, dupa "porecla" sa. Si apoi, daca exista "vointa politica" putem redenumi orice cum vor dori "cei in drept".
Altfel, daca este cazul, voi arata si eu propria lista. Ea este in acord, in multe puncte, cu cele de dinainte. Difera doar unele nume, unele cote si unele delimitari. In raport cu problema principala, aceste diferente sunt nesemnificative.
Sa auzim de bine! |