=coperta= | =continuare= | =autor= | I I C a p r i l i e / 2000 |
Trasee de catarare in Claia strimba (Buila-Vinturarita)
( traseu / grad de dificultate / lungimi de coarda / autori ai premierei / anul premierei )
|
|
Pasarea Phoenix (-6A, 11 lc) Traseul
Pasarea Phoenix este unul dintre traseele de "maxima" dificultate (6A)
din Cheile Cheii, el desfasurandu-se pe 11 lungimi de
coarda in impresionantul Perete nordic al Claii strimbe. Premiera a fost
realizata in anul 1970 de I. Ghetie, N.Tatulescu si Al. Bulgar. |
|
In
1993, in spiritul evolutiei stilului modern de catarare si a tendintei
binevenite de demitizare a imaginii alpinistului, lui Lucian Verigeanu ii
reuseste prima ascensiune rot punkt. Cu toate ca Phoenixul si-a mai pierdut ceva din aura extema, el ramane totusi la capitolul preferinte in fruntea clasamentului turelor din Chei. Frumusetea catararii si calitatea stincii sunt motivele acestui loc fruntas. Iata descrierea acestui traseu vazut prin prisma "cataratorului". Lungimea a doua (A0, VI) ofera unele dintre cele mai frumoase pasaje de pe parcursul integului traseu. Punctul cheie al Phoenixului il intilnim in primii metri ai celei de-a treia lungimi (A1 VI, VIII-) pe un diedru deschis asigurat firav pe care il depasim cu ajutorul unor spraituri finute. A patra lungime este usoara si ne scoate in livada cu mesteceni de unde putem eventual abandona traseul. A cincea lungime (V+ A0, VII-) depaseste o surplomba delicata dupa care se angajeaza oblic stinga pe un fata unui diedru cu mizga ale carui pitoane sunt extrem de obosite din cauza umezelii persistente si in timpul verii. Regrupam in aceasta atmosfera nesigura si continuam ascensiunea oblic spre stinga (lungimea a sasea, V A1, VI+), deasupra sau sub linia pitoanelor, in functie de situatie, in lungul unor fisuri. O lungime scurta, a saptea, ( V) ne duce in comun cu Irisul sub o mica burta unde regrupam. Urmeaza (lc 8, VI A1, VII) o mica surplomba apoi descendenta spre dreapta dupa care abordam portiunea cea mai frumoasa (pentru ca este si cea mai expusa!) din tot traseul. Este portiunea care ne munceste si cel mai mult, lungimile deja parcurse, linia usor surplombanta, caracterul sustinut continuu precum si stresul datorat pitoanelor indoite si ruginite in care ne-am asigurat pina acum cerindu-si tributul. Mica grota unde ne regrupam este un nod important in Claie; daca nu ne mai tin balamalele ne putem retrage spre Livada cu mesteceni. De aici, spre dreapta, se desprinde Irisul spre Undita. In sus o fisura marcanta virgina ne face cu ochiul. Phoenixul continua pe un brineag spre stinga (lc 9, VI A0, VI). A zecea lc (IV) ne scoate prin loboda spre baza vestitei Seceri. Dupa ascensiunea hornului (lc 11, VI A0, VI) putem rasufla usurati: de aici toate variantele duc la vale. |
|
Frank Schobel |
Nu uitati! Si dumneavoastra
puteti contribui la realizarea Invitatiei
in Carpati. |
I I C a p r i l i e / 2000 | =coperta= | =continuare= | =autor= |