=cuprins= | =continuare= | =autor= | I I C i u l i e - a u g u s t / 2001 |
Făgărasul ...lung si lat
(partea a II-a) |
Fără introducere,
fără alte vorbe, direct în...
Căldările Sâmbetei
|
Legenda: VPR - Vârful Piatra Rosie 2354m CR - Curmătura Răcorelelor 2298m VR - Vârful Răcorelelor 2382m PD - Portita Drăgusului GM - Vârful Gălăsescu mare (I) 2470m FR - Fereastra Răcorelelor 2311m Gm - Vârful Gălăsescu mic (I) 2432m |
Fm - Fereastra mică a Sâmbetei 2191m S - Vârful Slănina (Budru) 2268m FM - Fereastra mare a Sâmbetei 2188m CB - Coltul Bălăceni 2286m SR - Saua Rezistoarele 2275m R - Vârful Rezistoarele 2333m CFm - Căldarea Ferestrei mici CFM - Căldarea Ferestrei mari (Căldarea bună) |
Căldarea mare: este
situată în partea estică a obârsiei văii Sâmbetei, fiind marginită la est (nord-est)
de un picior mai putin accidentat desprins din vârful La Cheia Bândei; latura nordică
este formată de creasta principală a masivului, portiunea dintre La Cheia Bândei
si Coltul Bălăceni, cu un mic picior stâncos si accidentat desprins spre nord din
dreptul Coltanului din mijloc; latura vestică a căldării este formată din prelungirea
nordică, abruptă si spectaculoasă, a Coltului Bălăceni.
Căldarea Ferestrei mari: numită si "Căldarea bună" este situată central, între piciorul nordic al Coltului Bălăceni spre est, portiunea din creasta principală cuprinsă între Colt si vârful Slănina, incluzând despicătura Ferestrei mari, spre nord si având piciorul nordic al Slăninei ca latură vestică; se uneste cu Căldarea mare deasupra unui prag glaciar bine pronuntat. Căldarea Ferestrei mici: este următoarea căldare parcurgând valea spre vest, sub portiunea de creasta dintre vârful Slănina si vârful estic al Gălăsescului mic (portiune care include si saua Ferestrei mici), latura vestică a căldării fiind formată de un picior nordic desprins din acesta; sub vârful Gălăsescu mic se află o căldărusă aproximativ circulară numită de localnici "Curtea Otelei". Căldarea Răcorelelor de sus: este situată în partea de nord-vest a văii, cu deschiderea orientată spre est; se întinde din dreptul vârfului Gălăsescu mic până sub piscul nord-estic al Gălăsescului mare; de aici căldarea este mărginită spre vest de Portita Drăgusului (cu vârful Portitei, 2370m) până în dreptul vârfului Răcorele, după care latura nordică a căldării este formată dintr-o creastă stâncoasă si abruptă desprinsă spre est din vârful Răcorele, creastă cunoscută sub numele de "Muchia Dracului". Căldarea Răcorelelor de jos: este dispusă lateral, în partea de vest a văii Sâmbetei, cu deschidere estică; latura sudică este formată de Muchia Dracului, spre vest căldarea este închisă de Muchia Drăgusului, portiunea dintre vârful Răcorele, înseuarea de la Curmătura Răcorele si vârful Piatra Rosie, iar spre nord de către Muchia Drăgusului si un picior estic al acesteia; este mai putin sălbatică decât celelalte căldări; adăposteste si un mic lac glaciar. |
Si ...dovada: |
||
Imagini: Adrian Stepan
Prelucrare "panoramică": Tudor Constantinescu Java script: Ionut Nechita Adnotare si prelucrare IIC: Grig |
||
|
I I C i u l i e - a u g u s t / 2001 | =cuprins= | =continuare= | =autor= |