6.  Constituie contraventie la normele privind organizarea si functionarea parcului national urmãtoarele:

• camparea în alte zone decât cele permise si sãparea de santuri pentru drenarea apei din jurul cortului
• facerea focului în afara locurilor permise si înfiintarea unor noi vetre de foc în locurile permise
• tãierea jneapãnului verde sau uscat
• tãierea sau distrugerea de arbori sau arbusti
• nepãstrarea curãteniei în vecinãtatea cortului, neevacuarea din locul de campare si abandonarea deseurilor în masiv (fiecare turist va cobori din munte deseurile proprii)
• accesul fãrã autorizatie în rezervatia stiintificã Gemenele
• pescuitul si vinatul în limitele parcului
• distrugerea sau colectarea de plante, mamifere, pãsãri, pesti, insecte, roci si alte esantioane din naturã fãrã autorizatii speciale emise de Academia românã
• perturbarea linistii, deteriorarea marcajelor si a panourilor indicatoare, inscriptionarea pe scoarta arborilor, distrugerea sau deteriorarea bunurilor de folosintã comunã

8.  Contraventiile se constatã de cãtre persoane împuternicite de Ministerul apelor, pãdurilor si protectiei mediului, Prefectura judetului Hunedoara si de cãtre personalul unitãtilor silvice teritoriale.

Mentiune:
Încasarea taxelor de orice fel si încheierea proceselor verbale de contraventie se face de cãtre personalul silvic si personalul autorizat APM

Directia silvicã Deva
Administratia Parcului national Retezat

   ...Si - pentru ca strãjile sã vadã bine, iar muntele sã nu le mai steie pavãzã în fata ochilor atunci când jivina ar fi chitit sã mai porneascã de dincolo de creste - o luat împãratul palosul, scula cea nãzdrãvanã mostenitã de la tatâne-su, Ros-Împãrat. O prins el pala cu amândouã mâinile, o învârtit-o aprig pe mai sus de cap si, izbind nãpraznic, o retezat împãratul momâia vârfului. De-atunce îi zice muntelui Retezatu, de când l-o scurtat cu sabia Alb-Împãrat.
   Vãzând procletul de zmeu cã nu mai este de trãit prin partea aceea de mosie, o fugit în Tarã...
   În calea lui spre Tarã, si-o fãcut bidihania culcus pe Peleaga, unde o înghitit hulpav turma sãrãcutã de capre a unui nevoias de român. Proptit apoi avan în coadã, si-o fãcut balaurul vânt pânã în Soarbele, bântuind totul în calea lui. Acolo, pe Soarbele, a sorbit sarpele o cireadã de vite, cu bouarii ei cu tot...
   Aflând voinicul de Iovan al Iorgovanului din Novaci de scârba oamenilor, o purces de istov ca sã rãpuna nagoda de hiarã. Si-o tocmit bine arcul si sulita, si-o potcovit bidiviul cu potcoave de argint bãtute în caiele de aur, i-o dat o banitã cu jeratic si-o pornit apoi în munte, mai sus de Tismana, ca sã dea ochi cu balaurul...