• Alpinet mailing list
• Alpinism?
• Valea Morarului (Bucegi)  (schita)
• Museum (toate's vechi...)
• Surpriza lunii

Ei bine, ma bucura constatarea ca alpinet mailing list a pornit cu dreptul.

Lista este vioaie si din discutii se pot afla unele informatii utile.

Pentru cei care nu sint abonatii alpinet, iata citeva extrase din mesajele lunii decembrie:

Creasta Morarului 1 (Bucegi)

foto: Andrei Szabo

Puteti sa va inscrieti si dumneavoastra pe alpinet mailing list facind o vizita la

http://www.listbot.com/subscribe/alpinet

sau expediind un mesaj la alpinet-subscribe@listbot.com de la adresa dumneavoastra e-mail.

   Evidentierea are la baza definitia alpinismului, asa cum apare in dictionarele timpului.

   Prima mentionare este explicatia data de Dictionarul universal al limbii romane - Lazar Seineanu, 1896: alpinistul este "cel ce face excursiuni pe la munti si se delecteaza cu studiul lor". O definitie superba, cel putin prin savoarea deosebita a exprimarii.

   Michai Gold, in lucrarea In muntii Sinaiei, Rucarului si Branului, 1910, scrie: "alpinismul este un sport caracterizat prin mersul pe munti, si numai pe jos".

   In 1931, Dictionarul enciclopedic ilustrat Candrea - Adamescu noteaza in dreptul cuvintului alpinism: "gust, pasiune pentru excursii in munti".

Creasta Morarului 2 (Bucegi)

foto: Andrei Szabo

   In Dictionarul enciclopedic roman, 1962, alpinismul este "o ramura sportiva in care, cu ajutorul unei tehnici speciale si a unui echipament adecvat, se efectueaza ascensiuni pe trasee muntoase cu un anumit grad de dificultate". Deci iarasi "tehnici speciale" si, in plus, "echipament adecvat".

   DEX-ul din 1975 contribuie si el cu o delimitare: "ramura sportiva care cuprinde ascensiunile in munti, in special escaladarea partilor greu accesibile ale acestora".

Grande encyclopedie de la Montagne din 1977 explica insa alpinismul prin "sportul ascensiunilor pe munte". Si atit. Fara tehnici, echipament adecvat sau "in special...". Pentru acestea exista escalade cu echivalentul romanesc escalada sau catarare. Sau chiar varappe pentru escalada artificiala.

   In concluzie, care ar fi intelesul corect al termenului alpinism in limba romana? Este vorba de o evolutie sau de o alterare a sensului initial?

Valea Morarului 1 (Bucegi)

foto: Andrei Szabo

    Situata in partea nordica a versantului estic al Bucegilor, Valea Morarului se desfasoara intre Creasta Morarului, la sud, si Bucsoiul Mic (Creasta Balaurului), la nord, avindu-si obirsia sub Curmatura Morarului, in apropierea virfului Omul (2507m).

    Este o vale alpina de origine glaciara si totodata o frumoasa cale de acces catre zona inalta a masivului.

Grad de dificultate: 1A. Traseu nemarcat.

    Intrarea in vale se face din poteca marcata (triunghi rosu) ce incepe din Busteni de linga Caminul Alpin, inconjoara Costila pe la poale, trece de Poiana Costilei, intersecteaza Valea Cerbului, apoi ocoleste culmile Morarului si a Bucsoiului Mic dupa care, din Poiana Pichetul Rosu, incepe traversarea piciorului Bucsoiului Mare indreptindu-se spre Valea Malaiesti. Marcajul il parasim in dreptul Poienii Morarului orientindu-ne catre vest.

• 1 - Brina Acelor
• 2 - Brina de Mijloc
• 3 - Brina Mare (a Morarului)
• 4 - Brina Mare (a Bucsoiului)
• AM - Acele Morarului
• MM - Minusa Morarului
• T - Timbalul
• B - Balaurul

• vM - Vilcelul Morarului
• vA - Valea Adinca
• RZ - Ripa Zapezii
• vT - Vilcelul Tancurilor
• vP - Valea Poienii
• VSCB- Valea Seaca a Clabucetului Baiului

• PM - Poiana Morarului

Valea Morarului 2 (Bucegi)

foto: Andrei Szabo

    Distingem, de la vest catre est, Coltul de Sus, Acul Crucii, Degetul Rosu, Acul Mare. In jos versantul este stincos si abrupt. In partea opusa, spre nord, se desprinde o ramificatie ce urca sustinut spre creasta Bucsoiului.

    Vom traversa din nou valea pe partea Morarului pentru a ocoli piciorul Timbalului ce se pravale dinspre nord.

Valea Morarului 3 (Bucegi)

foto: Andrei Szabo

    Dupa ce am depasit obstacolul poteca urca in apropierea firului vaii pina la intersectia cu Brina Mare care incinge atit versantul nordic al Morarului (in continuarea brinei de pe versantul dinspre Valea Cerbului) cit si pe cel sudic al Bucsoiului Mic.

    Vom continua urcusul pe firul vaii pina cind atingem caldarea superioara aflata imediat sub Curmatura Morarului. De aici, cu un ultim efort, vom iesi in poteca marcata (banda rosie).

    Virful si cabana Omul se gasesc imediat in stinga (sud).

Timpul de mers din Poiana Morarului si pina in Curmatura Morarului (urcare): 4 ore, pe timp de vara.

Parcurgerea vaii iarna este mai dificila. Principalele probleme care pot sa apara sint zapada mare si afinata in partea de jos si zone cu gheata in partea superioara a vaii.

Este necesar echipament de iarna (coltari, chiar si un piolet) ca si o buna experienta in parcurgerea vailor alpine in acest anotimp.

Situata pe virful Omul, este cabana plasata la cea mai mare inaltime in Carpati.

Altitudine: 2507 m.

Istoric:

    Prima constructie pare a fi cea ridicata in 1888 de catre Siebenburgischer Karpaten Verein (SKV). Inaugurarea a avut loc la 2 septembrie iar cabana a fost cunoscuta sub numele de "Casa de piatra de la virful Omul".

    In anul 1900 este construita o a doua cabana, din lemn, de catre Societatea Carpatina Sinaia. Cele doua constructii functioneaza o perioada simultan. In octombrie 1911 cabana de lemn este distrusa de un incendiu.

    Anul urmator, in 1912, Societatea Carpatina Sinaia hotaraste refacerea cabanei dar actiunea ramine doar in proiect.

    Planurile sint preluate de catre Societatea Turistilor din Romania (STR). Nici aceasta asociatie nu reuseste sa materializeze proiectul.

    In 1924, Hanul Drumetilor, grupare constituita de citiva fosti membri ai STR, incepe realizarea elementelor unei cabane pe care intentionau sa o boteze "Casa Zorilor". Acestea sint facute in curtea Fabricii de Hirtie a fratilor Schiel din Busteni urmind apoi sa fie urcate cu telefericul pe muntele Piatra Arsa si, de aici, transportate pe virful Omul. Hanul Drumetilor nu a putut duce pina la capat constructia, societatea dizolvindu-se in 1925.

    In acelasi an lucrarea este preluata de Turing Clubul Romaniei care incepe asamblarea cabanei in luna septembrie. In ianuarie 1926 constructia era deja ridicata pe virf. Inaugurarea oficiala a avut loc la 7 august 1926. Intre 1936 si 1937 au loc lucrari de extindere, rezultatul fiind cladirea care se pastreaza aproximativ in aceeasi forma pina astazi.

[supliment]

Pentru toti cititorii    Invitatiei in Carpati

LA    MULTI    ANI !

1999

Virful Omul (Bucegi)

foto: Andrei Szabo

Primim cu placere orice fel de materiale care se incadreaza in tematica publicatiei.
Va rugam sa luati legatura cu noi inainte de a trimite materiale spre publicare.
Calea? Aceeasi: prin e-mail.

Materialele trimise nu se returneaza. :-)