logo Invitatie in Carpati

An 3/ #1 (ianuarie) 1998


=drumetie= =turism= =alpinism=
=cuprins= =autor=
























Invitatie in Carpati- un e-zine in limba romana

se distribuie gratuit


CUPRINS ( nr. 1/ 1999 )

logo
=coperta= =continuare= =autor=
























De tot felul...

Chogo - foto: Werner Hintze

Chogo

(foto: Werner Hintze)


Noile adrese ale Invitatiei in Carpati:

* pentru abonare: iic-subscribe@onelist.com

* pentru renuntare la abonament: iic-unsubscribe@onelist.com

* pentru comunicare: iic-owner@onelist.com


   Nu este prima data cind va recomand paginile de web ale lui Werner Hintze. Nu de mult autorul le-a completat cu povestea unei excursii de vis: echipa Werner - Vasile in Karakorum, in vara lui 1998. O gasiti la adresa:

http://www.snafu.de/~werlebu/romania/fara/pakistan/index.html

Apasati butonul Vara '98 si delectati-va. Ii multumesc lui Werner pentru imaginea alaturata.


   Prognoze meteo pe web puteti gasi la:

http://www.wunderground.com/global/RO.html

http://www.horusgraphx.com

http://www.giub.unibe.ch/~mpfister/wetter.html

   Adresele de mai sus au fost culese din mesajele de pe Alpinet Mailing List.


Informatii, prietenii, noutati, tovarasi de drumetie, idei.    Le puteti gasi pe Alpinet Mailing List.

O lista de discutii pentru cei care iubesc Muntele.

Pentru a va abona trimiteti un mesaj la alpinet-subscribe@listbot.com

=cuprins= =continuare= =autor=























Un apel

   Nu cred ca mai este cineva dintre iubitorii Muntelui care sa nu fie convins de utilitatea refugiilor montane. Nu ma refer la cabane ci la acele mici constructii ridicate in zonele inalte, ajutoare de nadejde si, de multe ori, salvatoare de vieti. Din pacate mai exista inca si "turisti" care ignora greutatea cu care se construieste si intretine un astfel de adapost. Si nu numai turisti.
Fagaras: Nori peste Caldarea Simbetei - foto: Andrei Szabo

Fagaras: Nori peste Caldarea Simbetei

(foto: Andrei Szabo)

   Imi amintesc bine o intimplare din Fagaras, intr-o zi de inceput de septembrie. Ne-am hotarit sa raminem peste noapte la Curmatura Zirnei urmind ca a doua zi sa ne decidem daca mergem mai departe spre Piatra Craiului sau spre Iezer. Ajunsi in dreptul refugiului am avut surpriza sa il gasim ocupat de ...un magar si doi dulai. Ciinii s-au dovedit intelegatori dar incapatinatul urecheat ne-a dat ceva de furca pina sa-l convingem ca nu acolo ii era locul. Dupa ce am reusit sa il urnim a aparut si ciobanul proprietar care ne-a intrebat mirat: "Aveti de gind sa dormiti aici?". Avea dreptate. Inauntru era o mizerie de nedescris. Am muncit pina seara sa facem interiorul ceva mai primitor, sa reparam ce se putea cu putinele lucruri folositoare gasite prin rucsaci. Dupa care ne-am culcat ...in cort. Cu multumirea ca, dintre cei sositi dupa noi, mai erau si unii care nu dispuneau de cortul salvator si pentru care refugiul a fost casa in acea noapte.
   Pentru ca nu vreau sa insist cu alte povesti triste despre refugii vandalizate sau puse pe foc, cu tot felul de gunoaie aruncate la intimplare sau alte astfel de barbarii pe care imi doresc sa nu le mai intilnesc, am sa inchei cu un apel. O cerere de ajutor din partea unor oameni care isi iau in serios rolul asumat.

   Daca puteti, ajutati-i! Sint mult mai multi cei care va vor multumi.

   In primavara va fi necesara repararea refugiilor din Curmatura Zarnei si Vistea Mare precum si refacerea marcajelor si a podetelor din zona de actiune a echipei Salvamont Victoria. Problema este ca Salvamont Victoria nu are fonduri suficiente. Reconstruirea refugiului din Valea Sambetei a necesitat un efort financiar mare.

   Facem apel la toti cei ce doresc sa ajute cu bani sau materiale sa ia legatura cu seful formatiei Salvamont Victoria, domnul Thomas Bross, la    telefon 068/241940    sau sa trimita un e-mail pe adresa    lauri@viromet.ro   (Laurentiu Prodan - membru Salvamont Victoria)

   Totodata va anuntam ca in acest scop a fost deschis    contul nr. 45100072    la BANCA COMERCIALA ROMANA, SUCURSALA BRASOV, AGENTIA VICTORIA.

   Pe cei care doresc sa ne ajute ii informam ca, la finalizarea obiectivelor propuse, le vom pune la dispozitie situatia cheltuirii banilor primiti.

Va multumim!   

=cuprins= =continuare= =autor=
























Alpin Extrem

Alpin Extrem (ianuarie 1999) - coperta 1

   "Alpin Extrem" este o noua publicatie ce se adreseaza iubitorilor Muntelui. Pe coperta primului numar (ianuarie 1999) sta scris "Competitii. Trekking. Expeditii.". Domnul Dragos Dumitriu, editor fondator, ne marturiseste citeva din gindurile cu care porneste la drum noua revista:

   "Alpin Extrem isi propune sa fie organul de presa al muntelui. [...] o revista de actualitate, incitanta... Care sa publice tot ceea ce se intimpla pe/la munte, si bun si rau..."

   Desi primul numar mi s-a parut cam "extrem" (14 pagini dedicate unor competitii de catarare pe beton parca ar fi cam mult intr-o revista cu si despre Munte) sint convins ca "Alpin Extrem" isi va gasi repede echilibrul si cititorii fideli. Colaborarea cu Asociatia nationala a salvatorilor montani si prezenta lui Mihai Sarbu ca director onorific si autor de articole sint numai doua din argumentele afirmatiei de mai sus.

Drum bun, "Alpin Extrem"!


Ce ar putea gasi un impatimit al Carpatilor in acest prim numar?

  • Traseul Memorial Emilian Cristea descris de autorii premierelor (Marius Gane, Cornel Sain, Nae Cojanu)
  • Canioning in zona Vaii Cernei - Vinturatoarea (Gabi Lupoiu)
  • O istorie a Salvamontului din Romania - Amintiri (Mihai Sarbu)
  • Valea Coltilor si Coltul Galbinelelor (Ciprian Teodorescu)
  • Fereastra Zmeilor pe schiuri (Adi Sanduloiu)
  • De la Sinaia la Moeciu pe schiuri (Mihai Sarbu)
  • dar si

  • Premiera romaneasca in Dru (Marius Gane, Ionel Ene)
  • si inca altele.

    Redactia poate fi contactata la tel./fax    315.62.18    sau prin posta, la adresa

    Bucuresti, sector 1, str. Brezoianu, nr. 23-25, etaj 4.


    =cuprins= =continuare= =autor=























    Prin Fagaras

       Ceea ce vreau sa va propun de aceasta data nu este descrierea unui traseu propriu-zis ci o invitatie de a descoperi singuri frumusetile partii rasaritene a masivului Fagaras, intre Fereastra Mare a Simbetei si virful Comisu. Este vorba de o zona inalta, cu lungi culmi care pastreaza inaltimi de peste 2000m, o incintare pentru cei care obisnuiesc sa haladuiasca dupa inspiratia de moment, facind abstractie de poteci si marcaje.

       Aspectul general al masivului se pastreaza si aici: spre nord caldari pietroase si vai abrupte, spre sud caldari largi si inierbate continuate de vai lungi. Poteca de creasta se desfasoara cu aproximatie la inaltimi constante, fara a strabate diferente de nivel semnificative.

    Fagaras: Fereastra Simbetei - foto: Andrei Szabo

    Fagaras: Fereastra Simbetei

    (foto: Andrei Szabo)

       Pornind din Fereastra Mare a Simbetei catre est, dupa depasirea Coltului Balaceni (2285m) si a Coltanului (2293m) poteca trece pe sub virful Cheia Bindei (2383m). De aici incolo urmeaza o portiune lunga, aproximativ pe curba de nivel, avind spre sud enorma Caldare a Bindei. Spre nord vedem stincaraia din Caldarusa Inchisa si din Caldarea Fundul Mogosului.

       Din dreptul virfului Urlea (2473m) linia principala a crestei se indreapta spre sud, schimbindu- si aspectul intr-o custura (Custura Urlei) ce separa Caldarea Bindei de Caldarile Urlei. Poteca evita virful Iezerului (2429m) indreptindu-se spre virful La Fundul Bindei (sau Crucea Darii, 2450m). Jos, in dreapta, se gaseste Lacul Bindea in timp ce in stinga este ascuns Lacul Urlea. Depasim virful ocolindu-l pe coastele estice.

       Creasta principala isi regaseste orientarea spre est. In spate se inalta virful Dara cu cei 2500m ai sai.

       Trecem in portiunea Leaota - Zirna. Spre sud se desfasoara Caldarile inalte ale Leaotei (Hirtoapele Leaotei). Ele adapostesc mai multe lacuri ce pot fi descoperite de drumetul care se aventureaza sa paraseasca poteca de creasta si sa mai petreaca un timp prin aceste tinuturi. Spre nord se zaresc circurile glaciare ce se aduna in Caldarea Urlei. Creasta este larga si rotunjita, cu aspect de platou (sleaul Leaotei). Depasim virful Leaota (2306m) si incepem sa coborim usor catre Curmatura Zirnei. Spre sud, in partea inalta a vaii Zirna, se afla lacul cu acelasi nume.


  • 1 - Fereastra Mare a Simbetei
  • 2 - vf. La Cheia Bindei (2383m)
  • 3 - vf. Cataveiu (2287m)
  • 4 - vf. Trasnita (2077m)
  • 5 - vf. Urlea (2473m)
  • 6 - vf. Somnului (2371m)
  • 7 - vf. Mosu (2273m)
  • 8 - vf. Mosuleata (2261m)
  • 9 - vf. Dara (2500m)
  • 10 - vf. Musetescu (2495m)
  • 11 - vf. Leaota (2316m)
  • 12 - vf. Zirna (2246m)
  • 13 - vf. Langa (2276m)
  • 14 - vf. Ludisoru (2321m)
  • 15 - vf. Bratila (2274m)
  • 16 - vf. Catunu (2206m)
  • 17 - Curmatura Vladului (2182m)
  • 18 - vf. Pietrele Popii (2229m)
  • Fagaras ( zona Curmatura Zirnei ) - schita
  • 19 - vf. Berevoiescu (2300m)
  • 20 - vf. Lutele (2176m)
  • LU - lacul Urlea
  • LB - lacul Bindea
  • LM - lacul Mioarele
  • LZ - lacul Zirna
  • LR - lacul Rosu
  • LG - lacurile Geamanu
  • CVS - cabana Valea Simbetei
  • CU - cabana Urlea
  • RB - refugiul Berevoiescu
  • RCZ - refugiul Curmatura Zirnei
  •    In Curmatura Zirnei se gaseste un refugiu care poate servi drept adapost pentru noapte sau vreme rea. In portiunea de creasta din dreptul refugiului poteca se pierde prin iarba si, mai mult decit atit, exista niste depresiuni (de fapt adevarate santuri) prin care putem foarte bine sa trecem pe linga refugiu fara sa il vedem. Este recomandat sa se mearga pe culmea mai inalta dinspre sud. Citiva metri sub refugiu, spre Valea Zirnei, se gaseste un mic izvor. Apa mai multa, jos in vale (dar cu ceva efort).

       Dincolo de Curmatura Zirnei creasta se indreapta catre virful Fata Unsa (2246m). Dupa acesta poteca depaseste obirsia Vaii Ludisorului, ocoleste virful La Fundul Langii (2240m) si urca Muntele Ludisoru pina in saua dintre Virful Radului (stinga, 2302m) si virful Ludisoru (2302m). Aspectul este acelasi: pajisti alpine.Urmeaza coborirea pina in Curmatura Bratilei (2122m), cumpana intre Valea Bratilei la sud si Valea Dejanilor la nord.

       De aici se desparte un important drum de trecere catre Masivul Iezer-Papusa. Poteca marcata (triunghi rosu) urmeaza directia sud, ocolind virfurile Bratila (2274m) si Catunul (2206m) si desfasurindu-se apoi pe culmea acestuia pina in Curmatura Mezei (2004m). Mai departe, dupa un ocol larg catre vest pe deasupra Vaii Boarcasului, pe Muntele Mezea (2125m) si apoi pe culmea Oticului (2044m) coboara in Curmatura Oticului (1863m) pentru a urca apoi abrupt pantele Virfului Rosu (2469m) ale carui stincarii impresioneaza privirile de departe. Culmea de legatura se vede bine din creasta Fagarasului, la fel virful Rosu si caldarile nordice ale culmii Batrina-Papusa spre Valea Dimbovitei.

    Fagaras: Refugiul Curmatura Zirnei in 1982 - foto: Grig

    Refugiul Curmatura Zirnei

    (imagine din 1982)

       Nici poteca de creasta a Fagarasului nu urca pe virful Bratila, ci il ocoleste pe la nord indreptindu-se spre Curmatura Vladului (2182m). In sud se afla obirsia Vaii Vladului care se va uni mai jos cu Boarcasul pentru a forma Dimbovita. Trecem pe sub mai multe virfuri, mai importante fiind Pietrele Popii (2229m) si Belia Mica (2233m) si ocolim, tot prin sud, virfurile Belia Mare (2295m) si Berevoiescu (2300m). Pe piciorul nordic al Berevoiescului, putin la sud de poteca dar vizibil din aceasta, se afla tapsanul refugiului Berevoiescu. Ultimul virf de peste 2000m se gaseste chiar in poteca, virful Buzduganul (Lutele, 2176m). Mai departe drumul coboara continuu iar dupa virful Comisul (1883m) se afunda in padure spre Curmatura Lerescului.


    Refugiul Curmatura Zirnei

  • Asezare: pe linia de creasta, in punctul Curmatura Zirnei
  • Altitudine: 1923m
  • Capacitate: 8 - 12 persoane in conditii normale.
  • Constructia semisferica este realizata din panouri prefabricate din material plastic armat. Priciuri din scindura.
  • A fost ridicat in 1977 de catre salvamontistii din Brasov.

  •    Strabaterea acestei portiuni terminale a crestei Fagarasului nu pune probleme deosebite daca nu ne sperie drumurile mai lungi. Pe vreme rea insa, din cauza lipsei unor adaposturi si a cailor lungi de retragere, trebuie acordata o atentie suplimentara. Prezenta cetii poate da batai de cap legate de orientare. Zona este brazdata de multe poteci ciobanesti, pe vai sint o sumedenie de stine. Perioada optima este in luna septembrie (dupa 10-15 septembrie se retrag si turmele, muntele raminind in stapinirea drumetilor).

       Iarna, daca zapada este buna si vremea permite, zona se preteaza foarte bine pentru schiul de tura. In functie de conditile atmosferice, de conditia fizica si de echipamentul avut la dispozitie se poate strabate intreaga portiune intre Fereastra Mare si Plaiul Foii intr-o singura etapa sau in doua etape cu raminere peste noapte in conditii de bivuac in zapada. Atentie la viscol!

       Daca atmosfera este clara, perspectiva ce se deschide spre sud (Iezer-Papusa, valea superioara a Dimbovitei) sau spre est (Piatra Craiului, Bucegi, Postavaru, Ciucas) merita tot efortul depus.


    Durate aproximative de mers (pe timp de vara): Fereastra Mare a Simbetei - Curmatura Zirnei 3 - 4 ore; Curmatura Zirnei - Curmatura Lerescu Mic 6 ore; Curmatura Lerescu Mic - canton Rudarita 1 ora (din care 2.5km drum forestier); canton Rudarita - Plaiul Foii 9km drum forestier.


    Din motive de spatiu, atit harta cit si descrierea cuprind numai citeva din elementele traseului.

    Duratele indicate sint orientative.


    =cuprins= =continuare= =autor=
























    Informatii


    In ultimele zile ale anului care a trecut a iesit de sub tipar si numarul 11/1998 al revistei Muntii Carpati .

    Din pacate a fost prea tirziu pentru a o putea prezenta chiar la aparitie.

    Pentru cei care inca nu si-au procurat-o iata si deja obisnuitele citeva titluri din cuprins:

    Muntii Carpati nr.11/1998 - coperta 1
    • Himalaya 1998 - Mihai Cioroianu
    • Muntii Maramuresului Muntele lui Serban - Petru Goja
    • Muntii Suhard Pe creasta - Adrian Popescu
    • Muntii Vladeasa Marcaje noi - Clubul GIG Oradea
    • Muntii Macin Masivul dintre ape - Marian Anghel
    • Muntii Rarau Locuri de legenda - Danut Calin
    • Medalion Muntii Fagaras:
      • Din sud, spre Moldoveanu - Catalin Cerbulescu
      • Negoiu, iarna - Arnold Kadar
      • Valea Doamnei - Danut Calin
      • Muntele Plesa Oii - Nae Popescu
      • Custura Saratii - Adrian Popescu
      • Pesteri in zona Negoiu - Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu

    In aceeasi revista puteti vedea, printre altele, reproduceri ale unor fotografii avind autori deja cunoscuti de catre abonatii Invitatiei in Carpati: Andrei Szabo, Adrian Sorescu, Paul Ionescu.

    Demn de remarcat este si articolul lui Constantin Dinu Mititeanu dedicat lui Toma Boerescu.


    =coperta= =cuprins= =autor=
























    Din partea autorului:

    E-zine realizat dupa o idee a d.lui Grigore Sarbu (Grig).
    Observatiile dumneavoastra sint asteptate la adresa iic-owner@onelist.com
    Fagaras: Muchia Dragusului - foto: Andrei Szabo

    Fagaras: Muchia Dragusului

    (foto: Andrei Szabo)


    Va reamintesc ca:

    Primim cu placere orice fel de materiale care se incadreaza in tematica publicatiei.
    Va rugam sa luati legatura cu noi inainte de a trimite materiale spre publicare.
    Calea? Aceeasi: prin e-mail.

    Materialele trimise nu se returneaza. :-)

    Incurajam orice modalitate de redistribuire.
    Singura conditie pe care o punem consta in pastrarea formei si a continutului nemodificate.

    Daca doriti sa renuntati la abonament, puteti sa o faceti oricind trimitind un mesaj la adresa:

    iic-unsubscribe@onelist.com


    =coperta= =cuprins=