 |
Invitatie in Carpati
An 3/ #4 (aprilie) 1999 |
|---|
|
Invitatie in Carpati
An 3/ #4 (aprilie) 1999 |
|---|
| =drumetie= | =turism= | =alpinism= | ||
|---|---|---|---|---|
| =cuprins= | =autor= |
se distribuie gratuit
|
|
||
|---|---|---|---|
| =coperta= | =continuare= | =autor= | |
|
Lista tarilor in care se distribuie Invitatie in Carpati (continuare din numarul trecut): ..., Brazilia, Olanda, Finlanda
|
||
Primavara (foto: Grig) |
(o pasionanta ascensiune pe Everest) ("Sogn og Fjordane", superbe peisaje norvegiene) (Norvegia, bis!) Multumim!
|
|
| Conservarea
mediului. Zone protejate in sudul Fagarasului (judetul Arges).
Este vorba de zona de protectie integrala Valea Vilsanului situata in sudul barajului Dobroneagu (habitatul aspretelui) dar si de rezervatia Moldoveanu-Capra. Aceasta din urma va avea o suprafata de peste 5000 ha cu zone de protectie maxima Capra, Podul Giurgiului, Robita, Budu, Moldoveanu, Valea Rea, Riiosu. Agentia de Protectie a Mediului urmeaza sa stabileasca si sa semnalizeze corespunzator locurile permise pentru campare. Infiintarea celor doua zone a fost aprobata recent printr-o hotarire a Consiliul Judetean Arges.
|
||
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
| Reinnoiesc
apelul mai vechi facut catre dumneavoastra de a da o mina de ajutor la
realizarea Invitatiei
in Carpati.
Vara se apropie si, odata cu ea, si sezonul drumetiilor fara oprelisti prin Carpati. Citeva imagini, un traseu cunoscut sau abia descoperit, o intimplare deosebita, orice are legatura cu Muntele... Cu foarte putin efort puteti sa-i faceti si pe altii partasi la bucuria dumneavoastra. Mai ales pe cei care, din diverse motive, nu pot strabate potecile Carpatilor atunci cind si-ar dori. Chiar daca forma nu este tocmai cea mai potrivita, chiar daca subiectele cu care ati putea contribui vi se par neinteresante, va asigur ca intotdeauna se va gasi cineva care sa aprecieze gestul dumneavoastra. O elementara discretie ma impiedica sa fac publice mesajele primite in cele citeva luni de cind am pornit aceasta aventura. Unele dintre ele sint impresionante. Recunosc ca si din cauza lor am continuat. Profit de acest prilej pentru a multumi din nou celor care, in decursul timpului, m-au ajutat. Numele lor il veti gasi de fiecare data trecut alaturi de materialul oferit. Si nu uitati: Invitatie in Carpati este deschisa oricind si oricui. Grig |
Paring: De pe virful Cirja spre S-E (foto: Andrei Szabo) |
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
Lacuri in Paring
| Ca si in Retezat sau in Fagaras, prezenta lacurilor determina farmecul specific peisajului montan din Paring. De origine glaciara (majoritatea), lacurile din Paring sint grupate in caldarile de obirsie ale principalelor ape curgatoare din zona. In insiruirea care urmeaza, si care incearca sa contina cele mai importante lacuri din masiv, am trecut in paranteze, acolo unde am avut date, altitudinea (in metri), suprafata (in hectare) si adincimea (in metri), in aceasta ordine. |
Paring: Lacul Rosiile si Lacul Lung (foto: Andrei Szabo) |
Lacuri
in bazinul Jietului.
Caldarea Mija Mare: Zavoaiele/Mija (1980, 0.8, 6.5) Caldarea Slivei: Custura/Cirja (2115, 0.5, 2.8), Verde (2020, 0.6, 6.5), Mic (2010, 0.01, 0.6), Slivei (2005, 0.05, 1), Ascuns (2120,,1), Pirleele (2025, 0.07, 1) Burtan (2010, 0.03, 0.5) Caldarea Rosiile: Mindra (2148, 1.1, 8.3),Lung (2005, 0.02, 3), Rosiile (1980, 3.7, 17.6!), Zanoaga Stinei (1910, 0.6, 1.5), Zanoagele Ursului (2100,,),Zanoaga Gemanarii (2140, 0.01, 5) Caldarea Gheresul: Gheresul (1980, 0.3, 5.5)
|
Creste in Paring (foto: Andrei Szabo) |
Lacuri
in bazinul Lotrului.
Caldarea Gauri: Gauri (2080, 0.01, 0.5) Caldarea Zanoaga Mare: Zanoaga Mare (2030, 0.9, 1) Caldarea Dracului: Setea Mare (2090, 0.01, 1), Pasari (2078, 0.3, 3) Caldarea Cilcescu: Pencu (1991, 0.1, 2.9), Vidal (1987, 0.6, 3.6), Cilcescu (1935, 3, 9.3) Caldarea Iezerul: Iezer (1840, 0.4, 1.4) Caldarea Carbunele: Carbunele (2045, 0.1, 1) |
|
|
|
|
 |
Virfuri: |
|
|
|
Paring: Lacul Cirja (foto: Andrei Szabo) |
Lacuri
in bazinul Latoritei.
Caldarea Latoritei: Sfinxului (1805, 0.01, 0.5) Caldarea Muntinului: Muntinul (1980, 0.2, 1.5) Caldarea Urdele: Urdele (1780, 0.01, 0.3), Cioara (1960, 0.5, 0.5), Singuratic (1990, 0.2, 1) Alte lacuri: Iezerul Latoritei (1530!, 0.8, 1.5), Tinovul Latoritei (1575, 0.01, 0.3)
Lacuri in bazinul Gilortului. Caldarea Setea Mica: Iesului-Lotrana (1875, 0.1, 0.8) |
|
Alte lacuri din masiv. Ciobanul (1980, 0.01, 1), Lacul Mare al Huluzului (1835, 0.02, 0.8), Taul Huluzului (1750, 0.01, 8!), Taul de jos al Huluzului (1735, 0.01, 0.5), Taul dintre brazi (1530, 0.01, 0.3), Micaia (1910,,), Taul Porcului (1418,,). In afara celor amintite mai sus mai exista o sumedenie de lacuri mai mici, unele cu un caracter temporar ce dispar in anii secetosi. Date culese (indeosebi) din ghidul Paring (1986), autor Nae Popescu. |
|
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
Spre Cilcescu (Paring)
| Lacul Cilcescu este una dintre atractiile
majore ale drumetului pornit sa strabata potecile Paringului. Caldarea
Cilcescu a devenit un fel de jalon obligatoriu de atins. Din pacate afluxul
de "turisti" a lasat si aici numeroase urme. Cu toate acestea,
frumusetea locurilor rasplateste din plin efortul depus. De aceasta data
am sa incerc sa prezint doua variante de coborire (de vara!) pina linga
lac ce pot fi abordate de catre cei care strabat creasta principala a Paringului.
|
Paring: Lacul Cilcescu (foto: Andrei Szabo) |
Prima varianta se adreseaza celor care vin dinspre est (Pasul Urdele) sau dinspre sud (din Valea Romanului si Valea Mohorului). Intre virful Mohorul (2337m) si virful Setea Mare (2365m) creasta are aspectul unui larg platou. Pe vreme cu ceata se impune o atentie sporita pentru evitarea problemelor de orientare care pot sa apara si din cauza potecilor datorate activitatii pastorale. Dupa ce depasim, fara a-l urca, gilma virfului Plescoaia (2250m) ajungem in saua Plescoaia (2215m), foarte putin profilata. Spre dreapta (nord-vest) se desprinde o poteca marcata cu momii (si apoi triunghi rosu) pe care o vom urma catre abruptul nordic. In circa 10 minute ajungem la marginea platoului si avem ocazia sa ne bucuram de privelistea grandioasa a caldarii Setea Mare. Coborirea se face prin Hornul Lacurilor, pentru inceput pe linga peretele din dreapta. Dupa un scurt pasaj putin mai dificil iesim din horn pe grohotis in apropierea unui mic izvor alimentat si de zapezile care se pastreaza aici pina tirziu. |
| Continuam
sa coborim pina in caldarea superioara unde intilnim o alta poteca ce vine
dinspre vest, din Caldarea Dracului. In milocul caldarii troneaza un bloc
enorm de stinca. De la acesta poteca se orienteaza spre dreapta, coborind
spre treapta mijlocie a caldarii Setea Mare, unde se gasesc lacurile Pencu
si Vidal. Poteca ocoleste lacul Pencu pe la vest, trece piriul care porneste
din lac pe malul drept si coboara printre jnepeni pina la malul estic al
lacului Cilcescu (1935m).
Timp de mers din saua Plescoaia si pina pe malul lacului Cilcescu: aproximativ o ora.
|
|
 |
A doua varianta (nemarcata) poate fi folosita de cei care vin pe creasta principala dinspre vest. Dupa ce am depasit virful Piatra Taiata (2289m) si, imediat dupa el, saua Piatra Taiata (2255m) continuam traseul de creasta (banda rosie) pina in virful Setea Mica (2278m). Depasim virful si cautam poteca ce se desprinde din creasta principala spre stinga, urmind Creasta Pasarii. Ramificatia este in dreptul unei portiuni cu panta ceva mai lina. Ne continuam drumul pe muchia muntelui Pasari. Coborim sustinut pe lespezile stincoase ce alcatuiesc creasta ingusta. In ambele parti se desfasoara abrupturi spectaculoase. Urmeaza o portiune mai dificila, Locul Rau, un pasaj mai expus pe circa 10m. Dupa ce am trecut de Locul Rau creasta nu mai ridica probleme deosebite. |
| In curind apar si tufele de jneapan din dreptul carora vom parasi linia creastei catre versantul din stinga (vest) pe care vom inainta pina la o inseuare. In dreapta apare un culoar bine marcat printre jnepeni pe care il vom folosi ca sa patrundem spre Caldarea Dracului. | |
Paring: Lacul Cilcescu (foto: Andrei Szabo) |
Urmeaza
o coborire lejera pina pe malul unui mic lac si apoi pe pajiste pina la
malul vestic al lacului Pasari (2078m). Ocolim lacul Pasari pe la
nord si mai urcam putin pina la nivelul lacului Setea Mare. De aici vom
cobori pe directia sud-est, mai intilnim un mic ochi de apa, si, in cele
din urma, ajungem sub Hornul Lacurilor, linga un enorm bolovan.
Pina la lacul Cilcescu mai avem de mers o jumatate de ora pe un traseu comun cu cel descris in varianta anterioara. |
|
Timp de mers de la parasirea crestei principale si
pina la lacul Cilcescu: aproximativ o ora si jumatate.
Din motive de spatiu, atit harta cit si descrierile cuprind numai citeva din elementele traseelor. Duratele indicate sint orientative. |
|
| =cuprins= | =continuare= | =autor= |
|---|
|
Cabana Paring (1953)
Cabana Paring (1960) |
Cabane care nu mai sint Cabana Paring
A fost situata pe versantul vestic al Paringului Mic, intr-un loc avind o frumoasa perspectiva atit spre Valea Jiului cit si spre versantii vestici ai Cirjei si ai Paringului Mare. Altitudine: 1579 m. Istoric: Cele mai vechi date referitoare la casele de adapost din aceasta zona amintesc despre o cabana ridicata de catre sectia Petrosani a SKV (Siebenburgischer Karpaten Verein) in anul 1913. Cladirea a ars in anul 1918, fiind reconstruita dupa patru ani, in 1922. Nu am alte informatii care sa acopere intervalul de timp dintre 1922 si perioada in care au fost facute fotografiile alaturate. Nici macar nu am siguranta ca este vorba de aceeasi cabana. Cabana Paring, cea pe care o puteti vedea in cele doua imagini, a rezistat pina in 1965, cind a fost distrusa de un incendiu. |
| =coperta= | =cuprins= | =autor= |
|---|
Invitatie
in Carpati #4
(aprilie) 1999
Observatiile dumneavoastra sint asteptate la adresa iic-owner@onelist.com |
||
|---|---|---|
Din Paring (foto: Andrei Szabo) |
Contributiile
cititorilor reprezinta un ajutor important pentru existenta in continuare
a Invitatiei in Carpati.
Primim cu placere orice
fel de materiale care se incadreaza in tematica publicatiei.
|
|
| Incurajam
orice modalitate de redistribuire. Singura conditie pe care o punem consta in pastrarea formei si a continutului nemodificate. Daca doriti sa renuntati la abonament, puteti sa o faceti oricind trimitind un mesaj la adresa: |
||
| =coperta= | =cuprins= |
|---|
