Arhiva articolelor Alpinet

Postavaru Night 2012       Poiana Braşov renumita staţiune montană, va fi pe 10 martie,  gazda cunoscutei curse nocturne de schi alpinism şi alergare montană, Postavaru Night.  Evenimentul a ajuns în acest an la ediţia a şasea şi se bucură de o popularitate ce creşte an de an.  O urcare la lumina lanternelor, pe schiuri de tură sau în alergare din Poiană până pe vf. Postăvaru. Cursa va fi urmată de premiere şi “after race” la Cabana Julius Romer - Postăvaru.   ( www.cabanapostavaru.ro )       Traseul în lungime de 4, 5 km şi 700 metri diferenţă de nivel pozitivă, a fost parcurs anul trecut de 167 participanţi din ţară şi străinătate. Câştigătorii absoluţi ai ediţiei 2011 fiind: Andreea Dan şi Paul Pepene la schi alpinism, respectiv Ioana Ciulei şi Ciprian Bălănescu la alergare montană.       Poiana Braşov ne aşteaptă din acest an cu o faţă nouă. Pârtii mai lungi, mai late, dotate cu instalaţii noi de transport pe cablu, sistem modern de înzăpezire şi condiţii de securitate maximă...

Dupa 10 ani de la incercarea de a strabate creasta meridionalilor de la Est la Vest (Busteni-Herculane), am plecat intr-o noua expeditie - de data asta in sens invers. Ambele dati am mers 11 zile. Acu zece ani: Busteni - Bucegi, Piatra Craiului, Fagaras, Lotrului, Sureanu, Retezat - Cabana Buta unde ne-am oprit datorita ploii. A plouat in continuu timp de 48 de ore si am renuntat. Acum am plecat din gara Herculane - Cernei, Godeanu, Tarcu, Retezat, Parang, Capatanii - am terminat in Baile Olanesti. https://picasaweb.google.com/baubau26/PeMunteDeLaHerculaneLaOlanesti Jurnaul scris seara de seara:  ziua 1:  Plecam din Bucuresti la ora 10: 45 cu trenul de Timisora. Coboram la Herculane. Traversam raul Belareca si mergem pe un drumeag. Inca e noapte asa ca ne hodinim langa o capita de fan. Am bajbait dupa marcaj pana am dat de niste semne forestiere. Doar 2 banda rosie  pana la Poiana cu peri unde mancam mure, mere si prune. Am incercat sa stam pe culme. Marcaj banda rosie bun o perioada. Intalnire cioban care ne explica drumul pe Ciulovete. Cicilovete cumplit. Fara apa, urzici, marcaj rar. Ajungem la niste case. Mancam branza, mamaliga, ceapa si bem o tuica. Asteptam sa mulga vaca sa bem lapte. Dormit in cort sub varful Arjana. Tot acolo poposise si alex mielu. I-am donat un...

Auzeam povesti cand eram mic, despre zapezi atat de mari incat erai nevoit sa sapi tunel ca sa poti iesi din casa… Oare ce s-a intamplat cu acele zapezi? La sfarsit de 2011, sfarsit de decembrie, in Bucuresti nu e pic de zapada. Pe dealurile de la tara, niciun fulg! Nu e greu sa observi schimbarea climatica din ultimii 10-20 de ani – si cu siguranta trebuie sa existe un motiv pentru schimbarea asta. Poate intr-o anumita masura suntem si noi, oamenii, o parte din motiv. Desigur, e ceva bun si in asta – autoritatile vor fi mai greu luate prin surprindere de ninsorile ce nu mai vin. Dar, daca iti doresti sa te plimbi sau sa te joci in zapada, e ceva ce poti face. Daca nu vine zapada la tine, poti merge tu la ea! Si din fericire sunt zone unde zapada este din abundenta – asa cum urma sa aflam si noi destul de uimiti in a doua zi de Craciun. Ultima aventura din an, una din cele mai importante, a fost si in 2011 o excursie de neuitat prin muntii nostri. 5 zile prin zapezile si salbaticia muntilor Vrancei, cu o traversare de la vest la est a intregului masiv. Mie imi plac traversarile de genul asta – iti ofera ocazia sa vezi mult mai mult dintr-un anumit masiv muntos decat daca ai urca sa zicem pana la cel mai inalt varf si inapoi – si atat. Iar...

În vremea legendarului campion Ingemar Stenmark, aproape fiecare adolescent a visat să devină campion de schi, ca și modelul lor, care avea același țel de viață în copilărie. În timpul carierei sale de 16 ani, Stenmark a câștigat 86 de concursuri de Cupă Mondială, a fost de 3 ori a fost campion mondial și de 2 ori campion olimpic. Stenmark a devenit celebru în timp ce purta mănuși Hestra, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care brandul a devenit cunoscut în lumea schiului, echipa națională de schi a Suediei urmând să poarte din 1975 exclusiv mănuși Hestra. Afacerea este, raportată la giganții din industrie, o mică afacere de familie, în care conducerea se implică personal în achiziția pielii și a lânii care urmeaza a fi prelucrate in fabrica proprie a familiei. Acest gen de implicare garantează controlul complet al fiecarei etape din lanțul de producție. Mănușile Hestra continuă tradiția folosirii pielii în procesul de producție, tradiție care își află rădăcinile acum trei sferturi de veac, când în mica localitate suedeză, strămoșii actualilor proprietari produceau mănuși pentru tăietorii de lemne din...

Nu m-as fi gandit vreodata ca am sa ajung sa fac o tura de o zi prin Retezat. Cand stai in Brasov, si muntele respectiv e la cateva ore bune, departe de tine acest gand. Uite ca s-a intamplat. Dupa o noapte nedormita in rapidul de Budapesta, dupa ciudate experiente intr-o stranie gara provinciala cu stranii oameni nocturni, si dupa o calatorie de o ora cu un personal ce para e desprins dintr-un peisaj de acum douazeci de ani, iata-ma la Subcetate loc bun de pornire spre inaltimile Retezatului. Asa cum vorbisem, Vladut ma astepta cu taxi-ul pentru a ma duce pana la Rausor. Alta cale de a ajunge, daca nu ai masina personala, nu exista asa ca am fost foarte multumit sa dau de el in linistea diminetii. Ajungi in Rau de Mori, comuna de la poalele muntelui, acolo unde se aduna apele Raului Mare cu ale fratelui mai mic, Rausor si apoi iti continui drumul prin Suseni, micul sat din amonte, deasupra caruita troneaza, abrupt, Magura Cetatii (766 m). Nu-i zice degeaba asa, ca daca arunci bine privirea, distingi deasupra apruptului ruinele Cetatii Colti, cea mai bine pastrata dintre toate...

Aceea şi echipă ca anul trecut, plus încă unul. Patru, şi totuşi trei, din nou.     De abia aşteptam momentul când o să pornim, din nou, într-o altă aventură pe biciclete. Acum cu mai multă experienţă, plus un nou membru în echipă, novice, dar nerăbdător să simtă pedalele către ce va fi să fie. „Mai avem două săptămâni şi plecăăăăăm!!!”. Harta traseului gata configurată, ultimele îmbunătăţiri la biciclete (care acum au avut parte de un upgrade, necesar pentru cei în jur de 800 de km care ne aşteptau, mai mult de jumătate prin munţi), cumpărături de început de călătorie şi entuziasm pe măsură... Hmm. La asta nu ne aşteptam. Înainte cu câteva zile, mesaj: „nu mai pot să vin, a intervenit ceva. Îmi pare rău”. Deci, la fel ca anul trecut, patru, dar totuşi trei. Oftăm. Parcă am fi luat o piatră în cap. Şi nu ne vine să credem, dar, asta e, decizia a fost luată, iar noi, ceilalţi, n-avem ce face decât să o respectăm. La urma urmei, e prietenul nostru. Oricum o să-l luăm cu noi în gânduri. Trei to go.     Către Dej, 92 de kilometri     Ne întâlnim la punctul de plecare, devreme, cu un drum de început lung şi nu uşor, şi cu o răceală zdravănă, netratată, dar ce mai contează... O ultimă verificare, emoţii, apoi încălecăm...

Pico del Teide (Teide Peak) Jurnal de calatorie, Am facut aceasta excursie in noiembrie 2011, impreuna cu Lidia, care a facut si pozele ce insotesc aceste note, si am ajuns pe varf intr-o miercuri, pe 16. (Pentru cursivitatea textului toate pozele vor fi adaugate la sfarsitul articolului). Excursia a fost organizata, pentru 2 persoane, printr-o agentie de turism din Bucuresti si fiind intr-o luna de iarna nu am gasit charter direct din Bucuresti pentru Tenerife ci a trebuit sa mergem prin Frankfurt, ceea ce a sporit farmecul excursiei dar evident si costul acesteia. Insula Tenerife, cea mai mare din arhipelagul Canare tine de Spania si se poate calatorii acolo ca in orice tara din Uniunea Eurpeana. Insula este in intregime vulcanica, punctul cel mai inalt constituindu-l Pico del Teide care este conul unui vulcan ce se inalta semet la 3718 m deasupra nivelului marii si care este in „amortire”, ultima eruptie avand loc in 1909, inainte de aceasta eruptii notabile fiind pe la 1700. Toata zona vulcanica Teide a fost declarata parc national de catre autoritatile spaniole si protejata in consecinta. Punctele de atractie de pe insula sunt multiple intr-adevar, insa evident cel mai important dintre ele este „the summint”, varful, pentru...

Toamna vine peste muntii Fagaras cu pasi mai grabiti decât in alte zone alpine. Asta e legea muntilor cei mai inalti. Si o vezi ca-i aici dupa galbenul ierbii ce se pregateste de jumatate de an de hibernare. Te poti multumi si cu putinele ore ale unei zile de toamna pentru a urca unul din gigantii Fagarasului. Trebuie doar sa ai la dispozitie masina care sa te duca pâna la Bâlea-Lac, urcând serpentinele Transfagarasanului Nordic, pâna la caldarea Bâlii, foarte cunoscuta pentru cel mai mare lac glaciar din acesti munti si pentru tunelul rutier ce trece pe sub creasta principal pentru a duce soseaua in partile sudice ale muntilor.Aici, langa lacul situat la 2040 metri altitudine lasi in urma zgomotul unei zile insorite, plina de agitatia trecatorilor de pe sosea si incepi sa urci asa mai voiniceste spre Piscul Bâlii, custura ascutita ce desparte valea omonima de mai putin cunoscuta si umblata Vale a Doamnei. Poteca turistica, inghesuita in scurte curbe de nivel, este insotita de marcajul cruce rosie si dupa nici jumatate de ora de tras tare din bocanci ajungi in...

                                    PIRAMIDA   HOLOGRAFICA   DIN   CEAHLAU                                                              Umbra varfului Toaca se poate vedea in orice dimineata si seara cand e senin, dar pentru a fi  umbra holografica clara  trebuiesc îndeplinite cel putin aceste conditii: 1.      Fenomenul are loc la răsăritul soarelui, se observa de pe varful Toaca si durează cam o oră. Se aplatizeaza si dispare pe masura ce soarele se ridica pe cer. 2.      Proiectia este clara si tridimensionala in jurul celei de-a 49 dimineti inainte si dupa solstitiul de vara. 3.      Intre soare si munte sa nu fie nori, adica lumina sa fie suficient de puternica incat sa formeze umbre. 4.      Trebuie sa existe un ecran  pe care să se formeze imaginea tridimensională  spre vest, intre Piatra Ciobanului si Piciorul Schiop. Ecranul este in principal din  ceata sau nori rarefiati. 5.      Fluorescenţa oxigenului sub actiunea razelor ultraviolete da impresia de corp distinct ce lumineaza in diverse nuante. 6.      Curcubeele din varf se formeaza probabil prin difractia luminii pe particule fine de ceata sau aerosoli.                                                                    ...