Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale

Bookmark and Share

 1-10 din 586
  > [11-20] [21-30] [31-40] >>
Articol
Aventura moldovenească – 5 zile de iarnă în munții Bistriței
de Ioan Stoenică
publicat Duminică, 27 Oct 2013
Pentru al treilea an consecutiv, perioada dintre Crăciun și anul nou am petrecut-o pe munte. Dar nu oricum, ci în ceea ce aveam să numesc încă o dată, “ultima mare aventură din an” (2012). O excursie de iarnă nu e deloc ușoară, dar când e vorba să petreci în sălbăticie, departe de oameni și confort, 4-5 zile, atunci cu siguranță experiența devine o aventură. Frigul, zăpada, distanțele mari, urcușuri și coborâri, depărtarea de oameni, de cineva drag, toate sunt obstacole greu de depășit, care te împing spre limitele corpului și ale psihicului. Dar toate devin în același timp testul de care, poate fără să știi, aveai nevoie pentru a crește. Pentru mine, efortul acela este o metodă bună de a scăpa de măști, de imitații, de lucruri inutile – e o cale de a ajunge spre ceea ce se ascunde, uneori prea adânc, în interior. Deși frigul te face să mai pui pe tine o haină, în același timp te face să te dezbraci de tot ce este în plus, inutil pentru ceea ce-ți trebuie de fapt. Până la finalul excursiei, într-un...
Trei pe biciclete, prin nordul țării. Ce locuri frumoase!
de Călin Pavăl
publicat Marți, 15 Oct 2013
"Pe unde o luăm mâine? Mergem spre Baia Mare prin Ulmeni, ori mergem către Gâlgău?", mă întreabă cei doi coechipieri. "Nu știu, vedem noi mâine dimineață", le răspund, deși, având în vedere că va fi sâmbătă, ca să nu cumva să prindem cine știe ce nuntă unde vom poposi, mă bătea gândul să schimbăm primul traseu, către o altă destinație. Iar a doua zi dimineață, evident, ne hotărâm să o luăm spre către Valea Chioarului, în cu totul altă direcție. Ne uităm unul la altul și zâmbim. Știam că așa va fi. În viteză, către Valea Chioarului E aproape ora 10, așa că pornim. Și nu oricum, ci în ritm susținut, dar nu pentru că am vrea să ajunge repede la destinație, ci, pur și simplu, ritmul a venit de la sine, fără a ne forța prea tare, așa că ajungem repede la Ciocmani, unde apar primele probleme. "Mă doare genunchiul drept." OK. Se pune genunchieră, apoi plecăm mai departe, dar, după doar câțiva kilometri apar probleme la o bicicletă, însă le rezolvăm rapid. Stop. Am găsit un izvor, și nu se poate să nu oprim. E atât de bună apa proapătă de izvor! Cel puțin, pentru mine e o delicatesă. Așa că beau în...
Muntele din noi
de Kiru Chiș Dorin
publicat Marți, 6 Nov 2012
Dealungul timpului am urcat mulți munți și o părticică din mine a rămas cu fiecare. Unii m-au încântat prin frumusețe, alții prin măreție, pe potecile unora mi-am regăsit liniștea, pe vârfurile altora curajul. Fiecare mi-a fost treaptă, însă, peste toți, există unul special, muntele meu de suflet, și acela e Făgărașul. Cu ani în urmă, când l-am urcat pentru prima oară mi s-a părut șters. L-am străbătut de la un capăt la celălalt în 4 zile și nu mi-a lăsat nici o impresie. Am revenit acasă și l-am crezut uitat, dar peste 2-3 luni, din străfundurile subconștientului meu, s-a ridicat cu aceeași forță cu care, cu mii de ani în urmă s-a ridicat sub presiunea forțelor telurice. Amintirea acelor 4 zile a devenit dintr-o dată vie și abia atunci am realizat măreția fiecărei clipe petrecute acolo. Senzațiile aveau duritatea granitului și ele mă chemau înapoi. De atunci, am revenit de mai multe ori în lumea lui de piatră și fiecare nouă experiență ne-a apropiat. Personalitatea unui munte nu rezidă din forma lui unică, ci din puterea lui de a ne influența și dacă această putere există, vedem în el un instrument al puterii cosmice și îi dăm voie să pună stăpânire pe noi....
Andre Gide și Munții Făgăraș
de Gligorie Emanoil Pârvu
publicat Luni, 22 Oct 2012
Îmi place mult să citesc. Îmi place mult să ascult muzică. Îmi place mult să urmăresc o piesă de teatru sau un film (exclud violența, pornografia sau telenovelele). Îmi place mult să joc șah. Îmi place mult să merg pe munte. Satisfacțiile pe care le simt (evident în forme diferite) sunt asemănătoare: îmi oferă sentimentul unei împliniri spirituale. În timp, au ajuns ca ele să se interpătrundă.
Pajiștea Răsăritului de soare din Munții Stîncoși ai Canadei
de nicolae tomescu
publicat Sâmbătă, 22 Sep 2012
Este numele acestei pajiști alpine, adică Pajistea Însorită ori a Răsăritului, cea mai întinsă pajiște alpină din Munții Stâncoși ai Canadei, un loc mirific în Mount Assiniboine Provincial Park, chiar la limita dintre două provincii și anume Alberta în est și British Columbia în vest. Este situata exact pe așa numita Marea Despărțitură Continentală ori The Great Continental Divide, un lanț de munți care desparte de fapt cele 2 provincii și care este sursa de apă a 3 oceane, fiind unul dintre puținele locuri din lume de unde ghețarii prin topirea lor alimentează 3 oceane. Este vorba de Oceanul Pacific (alimentat prin râul Columbia care se varsă în ocean pe coasta de vest a Statelor Unite undeva în statul Oregon), Oceanul Atlantic alimentat de râul North Saskatchewan care  se varsă în Hudson Bay după un parcurs de peste 2000 kilometri, și în Oceanul Arctic prin râul McKenzie (acest râu de fapt provine din Alaska însă râul Athabasca care ia nastere pe Columbia Icefield îi este afluent deci alimenteaza indirect și el cu apă Oceanul Arctic). Această...
Incursiune in Naratu
de Nicolae Cristian Bădescu
publicat Vineri, 14 Sep 2012
Descrierea unui traseu dintr-o zona a Muntilor Capatanii mai putin umblata, dar care ofera nenumarate surprize si satisfactii calatorului ce se incumeta sa-i treaca pragul. Personal, escapadele in zona montana a Valcii au constituit intotdeauna un prilej de desfatare si dulci aduceri aminte, avand in vedere cei 3 ani de scoala petrecuti la poalele Coziei. Pe considerentul ca aceasta zona imi este familiara si prezinta accesibilitate in raport cu axele de transport am mizat si de aceasta data pentru a efectua un traseu, avand in vedere ca aveam doar 2 zile libere la dispozitie.
Parâng - creasta vestică
de Zoltan Hascsi
publicat Vineri, 3 Aug 2012
O tură clasică în Parâng, de la Petroșani la Obârșia Lotrului, trecând peste vârful Parângul Mare și pe la frumoasele lacuri glaciare Roșiile și Câlcescu.

Așa cum scria Nae Popescu în Munții Noștri, Parângul nu este prea fotogenic vara, în schimb ne copleșește prin masivitate și prin câmpurile întinse de bolovani uriași din mijlocul cărora sclipesc ochiuri mari de apă cristalină.
PRIN MUNTII NEAMTULUI SI SLOERU MARCUSANU
de Nicolae Cristian Bădescu
publicat Marți, 31 Iul 2012
Azuga - Culmea Urechea - Culmea Petru Orjogoaia - Muntii Neamtului - Pasul Predelus - Muntii Sloeru Marcusanu - Piciorul Vaida - Babarunca   

  Despre Muntii Neamtului s-au mai scris unele articole, s-au realizat descrieri de-a lungul timpului. O abordare in plus nu strica niciodata, mai ales in ideea in care perspectiva asupra muntelui difera de la om la om, de la drumet la drumet. Iar cand descrierea vine la pachet cu un masiv invecinat (Sloeru Marcusanu), cu atat mai interesanta devine relatarea. Asadar, intr-o vineri dupa-amiaza, la jumatatea lui iunie, eu si Adina, inlesniti de niste prieteni care plecau cu masina spre Brasov, suntem repeziti dinspre Bucuresti spre Valea Prahovei, cu gandul la o tura de 2 zile in intinderile nordice ale Baiului si chiar mai departe. Prognoza meteo indica un week-end mai mult decat insorit in zona montana, insa o ploaie torentiala de vara pe la Comarnic ne pune pe ganduri. Dupa Sinaia situatia se indreapta, orizontul se mai insenineaza, iar la Azuga ne despartim...
Cheile Orzei si Valea Ialomitei imediat in aval
de GIGI PAUL DRAGOMIR
publicat Luni, 9 Iul 2012
Aceasta scurta drumetie a fost realizata pe Valea Ialomitei, duminica 10-Apr-2011, intr-o zi frumoasa de primavera si s-a desfasurat cu piciorul, intre Dobresti (tabara Vanatorul) si partea din amonte a cheilor Orzei, pana la barajul care formeaza lacul Scropoasa. Pana la Dobresti am venit cu masina. Traseul desi scurt (vreo 2.5 km la dus) a fost incantator, vremea buna si peisajul pe masura. Desigur ca interventiile antropice dramatice din zona au fost trecute pe cat posibil “cu vederea”, desi ele sunt prezente la tot pasul. Cariera de calcar de la Lespezi, care furnizeaza material prima pentru fabrica de ciment de la Fieni, este un dezastru ecologic de proportii; mai mult calcarul inca fiind transportat pe o banda transportoare suspendata, pana la Moroieni, banda care este in conditii precare si degradeaza peisajul. Tot la fel sunt si lacurile de acumulare si conductele de fuga ce impanzesc valea Ialomitei. Facand insa abstractie de aceste urme ale prezentei omului sa vedem ce s-a mai putut admira. Suntem anuntati inca de la inceputul traseului, din incinta taberei Vanatorul ca zona este infestata de ursi, inscriptia fiind insotita de un desen al “simpaticului” animal si tradusa si in engleza: “Beware!” Eu, desi am fost singur si pe tot...
Post nou [draft] 04 iulie 2011
de ZenTai
publicat Marți, 29 Mai 2012
1  PARADISUL LA PRET DE DUMPING Si iata-ne, eu si Ina, langa autocar, cu niste rucsaci imensi ca dimensiune si greutate. Nu sunt obisnuit cu un rucsac greu in spate si nici nu sunt un mare fan al cortului. De ambele deziderate ma dezisesem cu destul de multa nonsalantaDar realitatea ma apasa la propriu ! Rucsacul meu avea vreo 26 de kg, aproape jumatate din greutata mea. Ma uitam la rucsac pe furis, vinovat, gandind ca va fi imposibil sa nu devenim dusmani. Ma intrebam oare ce-o fi in sufletul Inei, caci si rucsacul ei arata aidoma, mai usor insa cu vreo 8  10 kg. Am socotit insa ca e mai intelept sa ma prefac ca a asa tre sa fie un rucsac ce va ajunge si pe Mont Blanc, desi n-am pierdut din vedere expresia de adanca mirare a Inei cand de rucsac am prins si-o lopata de zapada (citisem la un confrate ca pe la Gouter bate vantul al dreacu si ca ar trebui ingropat cortul), ceea ce m-a facut sa accentuez importanta momentului, de parca atasam la rucsac sceptrul Marii Britanii. Ne urcam in autocar si pret de o zi si-o noapte lasam ca peisajul sa se perinde prin fata ochilor. Noua ne-a fost usor, caci unul dintre soferi era fratele Inei si glumele si pauzele si cafeaua sorbita din cesti, pe la popasuri, ne-a indulcit mult...
Arhiva Alpinet
 1-10 din 586
  > [11-20] [21-30] [31-40] >>

  Caută: in