Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook
Bookmark and Share

1. Introducere
      1.1 Generalitati
      1.2 Exemple de avalanse cu victime umane sau mari pagube materiale
            1.2.1 Exemple de catastrofe pe plan international
            1.2.2 Cabane si refugii distruse de avalanse in Carpati romanesti
            1.2.3 Exemple de avalanse mari in Carpatii romanesti, cu victime
      1.3 Cunoasterea avalanselor
            1.3.1 Generalitati despre cunoasterea avalanselor
            1.3.2 Cine se ocupa de studiul avalanselor
            1.3.3 Cum se studiaza avalansele
            1.3.4 Exemple de rezultate ale cercetarilor statistice
      1.4 Avalanse spontane si declansate
            1.4.1 Avalanse spontane
            1.4.2 Avalanse declansate
2. Factorii naturali care influenteaza declansarea avalanselor
      2.1 Relieful
            2.1.1 Inclinarea pantei
            2.1.2 Morfologia suprafetei solului
      2.2 Zapada
            2.2.1. Grosimea stratului de zapada
            2.2.2 Densitatea zapezii
            2.2.3. Structura microscopica a zapezii
      2.3 Conditiile meteo
            2.3.1 Temperatura
            2.3.2 Vantul
3. Mecanismul de declansare si evolutie a avalanselor
      3.1 Generalitati privind mecanismul de declansare
      3.2 Aspecte aprofundate ale mecanismului de declansare
            3.2.1 Precizari introductive
            3.2.2 Variatia zapezii in spatiu si timp
            3.2.3 Consecintele variatiei: Interactiuni si forte suplimentare
      3.3 Declansarea prin scaderea aderentei
      3.4 Declansarea prin cresterea greutatii
            3.4.1 Prin crestere propru-zisa de greutate a stratului de zapada
            3.4.2 Prin adaugarea altor forte ce maresc greutatea aparenta
            3.4.3 Declansari nelegate de scaderi de aderenta sau cresteri de greutate
      3.5 Alte aspecte privind declansarea
            3.5.1 Planul de alunecare
            3.5.2 Inceputul liniei de fractura
            3.5.3 Propagarea liniilor de fractura
            3.5.4 Influenta pantei asupra declansarii avalansei
      3.6 Curgerea si oprirea avalansei
            3.6.1 Factori ce influenteaza curgerea
            3.6.2 Zonarea traseului avalansei
            3.6.3 Procese interne in timpul avalansei
            3.6.4 Procese interne la / dupa oprirea avalansei
            3.6.5 Influente pe substrat si la distanta
4. Clasificarea avalanselor
      4.1 Clasificare tehnico-stiintifica si statistica
            4.1.1 Criterii privind zona de plecare
            4.1.2 Criterii privind zona de curgere
            4.1.3 Criterii privind zona de oprire
      4.2 Clasificare practica a avalanselor
            4.2.1 Generalitati privind clasificarea practica a avalanselor
            4.2.2 Avalansa cu zapada pudroasa
            4.2.3 Avalansa cu zapada granuloasa
            4.2.4 Avalansa cu zapada in placi uscate
            4.2.5 Avalansa cu zapada in placi umede
            4.2.6 Avalansa cu bulgari si rulouri
            4.2.7 Avalansa de fuziune
            4.2.8 Avalansa atipica
5. Consecintele antrenarii de - / ingroparii in avalansa
      5.1 Generalitati
      5.2 Sansele si factorii de supravietuire a celor ingropati in avalansa
            5.2.1 Precizari introductive
            5.2.2 Timpul scurs
            5.2.3 Profunzimea acoperirii
            5.2.4 Calitatea zapezii acoperitoare
            5.2.5 Punga de aer pastrata
            5.2.6 Alti factori
      5.3 Cauzele si mecanismele decesului in avalansa
            5.3.1. Traumatismele
            5.3.2 Asfixia imediata
            5.3.3. Asfixia lenta
            5.3.4 Hipotermia
            5.3.5 Socul psihic.
6. Masuri colective de prevenire
      6.1 Precizari introductive
      6.2 Stabilirea zonelor potential periculoase
      6.3 Restrictionarea permanenta a constructiilor si activitatilor organizate
      6.4 Elaborarea si difuzarea buletinelor de risc de avalansa
            6.4.1 Precizari introductive despre BRA
            6.4.2 Semnificatia gradelor de pe scala BRA
            6.4.3 Alte precizari privind BRA
      6.5 Alte actiuni de informare si educare
      6.6 Masuri speciale de protectie temporara
            6.6.1 Masuri temporare de protectie pasiva
            6.6.2 Masuri temporare de protectie activa
      6.7 Masuri speciale de protectie permanenta
            6.7.1 Masuri permanente de protectie pasiva
            6.7.2 Masuri permanente de protectie activa
7. Masuri individuale de precautie / prevenire
      7.1 Precizari introductive
      7.2 Masuri generale si nespecifice
            7.2.1 Instruire proprie specifica
            7.2.2 Informare proprie despre traseu
            7.2.3 Informare proprie meteorologica si nivologica
            7.2.4 Informarea altora despre traseul planuit
            7.2.5 Echipament propriu nespecific adecvat
      7.3 Masuri specifice - Echipament propriu specific pt avalanse
            7.3.1 Precizari introductive si generale
            7.3.2 Sonda de avalansa
            7.3.3 Lopata de avalansa
            7.3.4 DVA
            7.3.5 Holder
            7.3.6 Minge de avalansa
            7.3.7 Vesta Avagear
            7.3.8 Avalung
            7.3.9 RECCO
            7.3.10 Dotari speciale ale echipelor de salvare
      7.4 Masuri specifice - investigarea sumara a zapezii cu mijloace proprii
            7.4.1 Studiul starii suprafetei zapezii
            7.4.2 Testul cu batul
            7.4.3 Studiul mecanic stratigrafic manual
            7.4.4 Studiul termic stratigrafic sumar
            7.4.5 Testul TEL
      7.5 Masuri specifice - investigarea zapezii prin teste de compresie pe blocuri
            7.5.1 Precizari introductive
            7.5.2 Testul lopetii
            7.5.3 Testul Stuffblock
      7.6 Masuri specifice - investigarea zapezii prin teste cu blocuri glisante
            7.6.1 Precizari introductive
            7.6.2 Tehnica realizarii testelor cu blocuri glisante
            7.6.3 Conul elvetian
            7.6.4 Blocul norvegian
            7.6.5 Blocul canadian
            7.6.6 Interpretare rezultate teste cu blocuri glisante
      7.7 Masuri specifice - Planificarea temporala
            7.7.1 Perioada calendaristica
            7.7.2 Momentul zilei
      7.8 Masuri specifice - Planificarea spatiala
            7.8.1 Orientarea versantului
            7.8.2 Utilizarea reliefului
      7.9 Masuri specifice - Atitudinea membrilor grupului
            7.9.1 Tehnica de inaintare
            7.9.2 Dispunerea si atitudinea membrilor grupului
            7.9.3 Problema legarii in coarda
            7.9.4 Masuri privind echipamentul
            7.9.5 Declansare preventiva a avalansei
      7.10 Sinteza privind masurile individuale de prevenire
            7.10.1 Sinteza 3D
            7.10.2 Metoda 3 x 3 (W. Munter)
8. Comportarea in caz de avalansa
      8.1 Comportarea celui prins in avalansa
            8.1.1 Atitudinea in momentul declansarii / surprinderii si curgerii
            8.1.2 Atitudinea in si dupa momentul opririi
      8.2 Cautarea si degajarea din avalansa
            8.2.1 Aspecte generale si pregatirea de actiune
            8.2.2 Cautarea propriu-zisa
            8.2.3 Cautarea cu DVA
            8.2.4 Sondarea rapida / bruta
            8.2.5 Sondarea fina
            8.2.6 Cainii de avalansa
      8.3 Primul ajutor si transportul victimelor
NOTA
Prezentul text se bazeaza pe o vasta bibliografie, in principal tratate, reviste, site-uri Internet din USA, Franta, Germania, Elvetia, Canada, Scotia, Austria si Italia. Este o sinteza actualizata in decembrie 2007, cu rol de suport de curs pentru initiere in problematica avalanselor, neputand servi izolat ca material suficient pentru intelegerea si insusirea adecvata a problematicii in domeniu. Este dezvoltat plecand de la seria de articole pe teme de avalanse publicate in 1998 in serial in revista Romania Pitoreasca in colaborare cu Constantin Mititeanu, a carui versiune actuala a materialului, complementara celei de fata si continand numeroase exemple concrete, este prezentata la adresa http://www.dinumititeanu.blogopedia.biz/10-avalanse.

1. 1 Generalitati

- Definitie: alunecarea pe pante a unor mase de zapada

- fenomen natural

- apar de regula in zone montane, in anumite conditii si din anumite cauze

- pot fi spontane (autodeclansate, de factori naturali) sau declansate (de oameni)

- pot produce victime omenesti sau pagube materiale importante

1. 2 Exemple de avalanse cu victime umane sau mari pagube materiale

1. 2. 1 Exemple de catastrofe pe plan international

- Franta, 1601: Cheze et Saint-Martin (Pirinei): 107 morti, ambele sate distruse

- Franta, 1749: Huez (Isere): 130 morti, mare parte a localitatii distrusa

- SUA, Statul Washington, 1910: o avalansa a surpins si smuls de pe o cale ferata doua trenuri

- Canada, 1910: avalansa cu 62 morti (muncitori care dezgropau un tren acoperit de alta avalansa)

- Nanga Parbat (muntii Karakorum), 1937: 16 alpinisti germani si serpasi morti in avalansa - ingropati in somn in tabara a IV-a

- Peru, 10 ianuarie 1962: avalansa uriasa, pornita de sub vf. Huascaran - 4000 de victime in 9 mici localitati

- Franta, 1970: Val d\'Isere (Savoia): 39 morti, 37 raniti, o cabana distrusa

- Peru, 31 mai 1970: avalansa uriasa (cutremur care a dizlocat un ghetzar suspendat) - distruge oraselul Yungay - peste 15. 000 victime

- Franta, 20 ianuarie 1981, departamentele Savoia si Isere: peste 100 locuinte, biserici, anexe gospodaresti distruse de avalanse

- Elvetia, Galtur: 23 februarie 1999: zeci de cladiri, 31 morti si 18 raniti (circa 250. 000 mc de zapada pulver cantarind circa 87. 000 tone au coborat 1300 m diferenta de nivel cu circa 250 km / h)

1. 2. 2 Cabane si refugii distruse de avalanse in Carpati romanesti

- cabana "Radu Negru" in Piatra Craiului, zona actualului Refugiu "Grind" iarna anului 1953

- refugiul din Fagaras / Valea Rea (sub Moldoveanu) in anii \\\'80

- refugiul din Fagaras / caldarea superioara a Vaii Vistea

- refugiul Salvamont din Fagaras / V. Sambatei

- refugiul Lala din M. Rodnei

1. 2. 3 Exemple de avalanse mari in Carpatii romanesti, cu victime

- catastrofa de la Balea din 17 aprilie 1977, in care au pierit 23 de schiori sibieni

- grupul de militari surprinsi de o avalansa declansata de o explozie a genistilor pe V. Balii, la construirea Transfagarasanului

- moartea in martie 1988 a unui inginer de la releul TV de pe Cucurbata Mare, la coborare pe schiuri spre Arieseni

 

1. 3 Cunoasterea avalanselor

1. 3. 1 Generalitati despre cunoasterea avalanselor

- Avalansele trebuie cunoscute pentru a evita sau reduce pierderea de vieti omenesi si pagubele materiale

- Cunoasterea a fost initial empirica, din experienta celor care locuiau / lucrau / mergeau pe munte in scop turistic/sportiv/recreativ plus din accidentele petrecute. S-a dovedit insuficient!

- Cunoasterea este acum o activitate in principal stiintifica, bazata si pe teorie si pe practica

- Exista ramuri specializate ex. nivologia, intervin insa si meteorologia, sporturile montane etc.

- Exista congrese, reviste, tratate, specialisti, institute etc. de profil

- Cunoasterea este esentiala pentru informare, prognoza si prevenire, inclusiv in randul publicului

1. 3. 2 Cine se ocupa de studiul avalanselor

De probleme de avalanse se ocupa / ar trebui sa se ocupe multe structuri:

- Autoritatile de urbanism si amenajarea teritoriului, de sanatate publica, de aparare civila, de turism si sport, de meteorologie

- Autoritatile locale

- Administratiile parcurilor nationale si naturale si ale statiunilor turistice montane, administratorii de cabane montane, partii si mijloace de transport pe cablu

- Formatiile de salvare montana

- Cluburile alpine, de schi, companiile de ghizi

Multe tari au, in plus, institute specializate de cercetari privind avalansele. Exemple:

- Elvetia: SLF, Davos / Weissfluchjoch, fondat in 1936

- SUA: in Muntii Stancosi, la Fort Collins (statul Colorado)

- Franta: CEMAGREF, la Grenoble

- Scotia: SAIS

In Romania:

- Stadiu incipient

- SPJ / SPL Salvamont, ANSMR, ANM, IGSU, ONG. uri...

 

1. 3. 3 Cum se studiaza avalansele

Institutele specializate din tarile dezvoltate au si mijloace si surse speciale, de ex:

- retea de statii (unele cu specialisti, altele automate)

- retele de senzori amplasati pe si in sol

- surse din informare prin teledetectie inclusiv prin satelit

Se culeg si analizeaza de ex:

- parametri privind zapada (grosime, numar de straturi, temperatura lor, structura, coeziunea dintre straturi)

- locul, ora, cauza declansarii avalanselor, viteza de deplasare, distanta parcursa, marimea conului avalansei, tipul avalansei etc.

Metode foarte diverse, de ex:

- Studiu direct pe teren, inclusiv in timpul avalanselor (din exterior ex. filmare, din interior" ex. observatori in buncare).

- Studii "de laborator", inclusiv pe avalanse miniaturale cu zapada sau alte materiale

- Studii de caz si statistice pe avalanse documentate de altii (ex. la cele cu victime - de la supravietuitori, de la salvatori...)

1. 3. 4 Exemple de rezultate ale cercetarilor statistice

- O statistica pe 35 de ani pentru Alpii elvetieni indica media de 75 de oameni/an acoperiti de avalanse, din care decedati 35/an.

- O statistica pe 28 ani pentru Alpii francezi da media de peste 100 persoane/an implicate in avalanse, cu o medie de 30 morti/an, cu minime (ex. iarna 1996/1997 - 23 de morti; 2002/2003 - 26 morti) si maxime (iernile 1969/1970, 1980/1981 si 2005/2006 cate 55-57 morti)

- O statistica pe cateva decenii in SUA indica 20-30 victime/an in avalanse

- O statistica poloneza pe 1985-2000 pentru Tatra poloneza indica 1-4 morti/an

- O statistica de ansamblu pentru Alpi, pe perioada 1940-1980, estimeaza la aproximativ 19. 000 numarul de avalanse care au cauzat decese (3. 800 de morti) si pagube materiale mari

Comparativ cu alte cauze, avalansele nu sunt sursa principala de accidente.

De exemplu, o statistica franceza arata ca doar 20% din decesele prin accident in munti sunt cauzate de avalanse (medie 30 persoane/an, fata de un total de 150/ an). Prin comparatie, mor accidental in Franta 600 oameni /an prin inec si 40-45 / an in accidente de vanatoare....

Pentru Romania nu exista inca statistici oficiale / relevante. Se poate estima 1-10 morti / an in avalanse, cu tendinta crescatoare, din cauza cresterii numarului de practicanti ai formelor de turism si sport hivernal in zone alpine coroborata cu lipsa de echipament, instruire si informare.

1. 4 Avalanse spontane si declansate

- Avalansele sunt spontane sau delcansate (Unele raman neprecizate)

- Aproape toate victimele "au declansat o avalansa", nu "au fost surprinse de o avalansa".

- Cand totusi "au fost surprinse", avalansa fusese declansata cel mai adesea de catre / din cauza altor oameni.

1. 4. 1 Avalanse spontane

- autodeclansate (din cauze naturale, nu de om)

- sunt majoritatea (+ 1 milion / an in lume, sute / mii in Romania)

- putin mediatizate daca nu surprind oameni / nu fac victime / nu produc mari pagube materiale

- fac statistic putine victime (fata de cele declansate)

- produc uneori catastrofe

- pot fi in general bine prevazute si evitate de oameni

- apar in Carpati si in plina iarna si primavara (au fost insa si in iunie!)

- se concentreaza in anumite zile / ore cand curg una dupa alta...

1. 4. 2 Avalanse declansate

- declansate de oameni (factorii naturali doar contribuie / favorizeaza)

- se produc accidental dar uneori si intentionat (pentru a evita sau dimpotriva pt a produce victime sau pagube materiale)

- sunt statistic putine (fata de cele spontane / naturale)

- foarte mediatizate daca fac victime / pagube materiale importante

- fac statistic cele mai multe victime (80 - 99%) dar nu multe o data

- pot fi in general prevazute si evitate de oamenii bine informati si prudenti

- de obicei produc putine victime odata

- apar in Carpati si in plina iarna si primavara

2. 1 Relieful

2. 1. 1. Inclinarea pantei

- Avalanse se pot declansa pe pante cu inclinatia intre (aproximativ) 20 si 55 grade.

- Pe pantele cu inclinatie mai mare, zapada nu se aseaza / acumuleaza

- Pantele cu inclinatie mai mare, dupa caz, pot fi "maturate" de avalanse venite de mai sus

- Pantele cu inclinatie mai mica pot fi periculoase cand sunt continuarea / la baza unor pante / valcele / culoare inclinate.

- Chiar si zone plate sau contrapante relativ apropiate de o panta pot fi periculoase uneori

- Firul vailor inguste, sub forma de "V", e mai periclitat de avalansele spontane venite de pe versant, decat fundul/firul vailor largi, in forma de "U"

2. 1. 2 Morfologia suprafetei solului

- Pantele lungi continue (plane, convexe sau concave) sunt mai periculoase ca cele discontinue ("in trepte")

- Pantele mai "netede" (ex. placile stancoase, fetele inierbate sau acoperite cu ienupar pitic, afinis, smardar etc.) sunt mai periculoase ca cele "rugoase" (cu padure, jnepenisuri, tufisuri, blocuri de stanca etc.) pentru ca acestea "retin" zapada (Cu conditia sa nu fie total acoperite si "netezite" de zapada mai veche, care anihileaza efectul)

2. 2 Zapada

2. 2. 1. Grosimea stratului de zapada

- Stratul de zapada devine potential periculos la peste 30 cm grosime (in medie, de regula)

- Grosimea stratului depus se poate aprecia mai bine la depuneri uniforme (ninsori calme), dar greu la cele neuniforme (ninsoricu vant sau vant dupa ninsori cu zapada prafoasa)

2. 2. 2 Densitatea zapezii

- Densitatea zapezii poate fi foarte diferita

- De ex, 1 metru cub de zapada "pulver" are sub 50 kg, in schimb 1 metru cub de gheatza are peste 900 kg.

- Prin urmare, masa unui strat de zapada "firn" echivaleaza cu a unui strat de peste 10 ori mai gros de zapada "pulver"!

2. 2. 3. Structura microscopica a zapezii

Are rol determinant:

- tipul / forma / dimensiunea cristalelor

- procentul de apa in stare lichida si gazoasa

Aceste caractere variaza:

- in spatiu - in cadrul aceleasi paturi de zapada, de la strat la strat si chiar in acelasi strat

- in timp - sufera transformari importante ("metamorfoza constructiva", "metamorfoza distructiva" etc.), dupa conditiile meteo si alti factori

Studiul zapezii (nivologia) este o intreaga stiinta, se descriu foarte multe tipuri si subtipuri de cristale si alte structuri, asocierile dintre ele, fenomenele complexe de evolutie in timp etc. Se studiaza mult nu doar cu lupa, ci si cu microscopul optic si cel electronic si au alte tehnici...

Pentru problema avalanselor, structura microscopica a zapezii este importanta pentru ca ea determina cat de compact / coerent / tare / rezistent e stratul de zapada (cat se tin particulele din el unele de altele) si cat de bine adera lateral si mai ales vertical (la stratul de zapada mai vechi sau la sol / stanca / vegetatia de dedesubt) si deci daca si in ce conditii se declanseaza sau nu o avalansa.

Periculoasa este in special zapada:

- uscata pudroasa ("pulver"), ninsa proaspat in cantitati mari (cristalele ce nu adera unele de altele, stratul nou nu s-a tasat, nu are coerenta si nici nu s-a "sudat" de baza).

- uscata granuloasa, aparuta prin transformarea in timp, in anumite conditii, a celei "pulver" sau ninsa direct in forma de granule (de ex. "mazarichea")

- umeda, grea, ninsa proaspat pe o suprafata neinghetata (stratul de zapada este coerent, dar nu adera de suprafataumeda pe care a cazut, riscand "sa plece" tot stratul).

- umeda, mai veche, ce devine "grea", granuloasa sau / si cu procent mare de apa lichida la incalzirea brusca a vremii sau este deja granuloasa ("firnul" de primavara) si ii creste procentul de apa lichida sau intre ea si sol se insinueaza o pelicula de apa lichida din cauza temperaturii ridicate (de regula expunere la soare primavara la orele amiezii)

2. 3 Conditiile meteo

2. 3. 1. Temperatura

- Frigul accentuat sub 0 grade C mentinepericolul de avalansa (pentru ca nu permite realizarea unei coeziuni intre fulgii de zapada - cristale- si nici cu stratul anterior sau cu solul, zapada ramanand "pudroasa" / "pulver"). Asa se intampla adesea in Carpati in miezul iernii.

- Incalzireamoderata / progresiva a vremii reduce pericolul de avalansa (pentru ca favorizeaza tasarea stratului nou de zapada si marirea coeziunii interne - dintre cristale - precum si "sudarea" cu stratul mai vechi).

- Incalzireaaccentuata / brusca a vremii (cu vant / front cald sau ploaie) creste pericolul de avalansa (pentru ca zapada se inmoaie, devine apoasa, "grea", putand usor aluneca pe straturile mai vechi sau pe "pat" (stanca, iarba.) Asa se intampla adesea in Carpati primavara.

- Inghetareazapezii vechi / apoase, daca e mai profunda (nu doar stratul f. superficial - "crusta") reduce pericolul de avalansa (pentru ca se consolideaza coerenta din interiorul stratului). Asa se intampla la val de frig dupa o perioada calda, sau primavara in timpul noptii, dimineata devreme sau seara sau la umbra.

2. 3. 2 Vantul

- Vantul asociat ninsorii creste pericolul de avalansa (pentru ca produce depuneri inegale si care sunt adesea greu de anticipat sau recunoscut)

- Vantul puternic dupa ninsoare sau cand zapada a ramas mai mult timp pudroasacreste pericolul prin acelasi mecanism, putand transporta zapada de la suprafata.

Astfel, valcelele, culoarele, alte adancituri ale reliefului sunt umplute cu zapada adusa de vant, iar crestele / muchiile vor ramane cu mai putin sau chiar libere sau doar cu stratul vechi de zapada.

In plus, vantul depune zapada si in alte locuri decat cele concave, sub forma de "placi de vant", cu consistenta diferita in functie de faptul ca sutn formate "in vant" sau "sub vant".

3. 1 Generalitati privind mecanismul de declansare

Fiind o alunecare brusca a zapezii pe panta, dupa ce initial zapada respectiva era statica, avalansa se explica prin legile fizicii.

Modelata mecanic, simplificat, apare cand componenta tangenta la panta a greutatiidepaseste fortade frecare statica ce retinea pana atunci respectiva masa de zapada. Acesta rupere a echilibrului static existent pana atunci sa poate intampla daca scade aderenta sau creste greutatea.

3. 2 Aspecte aprofundate ale mecanismului de declansare

3. 2. 1 Precizari introductive

Fiecare ninsoare aseaza un nou strat de zapada peste cel (cele) mai vechi. Vedem ca ninge mult sau putin, cu fulgi mari sau mici, ca zapada e mai "uda" sau mai "uscata" etc. Patura de zapada nu este uniforma, chiar si atunci cand pare a fi asa - exista diferente microscopice importante in spatiu si timp, care influenteaza mult posibilitatea de a se declansa o avalansa.

3. 2. 2 Variatia zapezii in spatiu si timp

Zapada variaza in spatiu si timp:

- de la o zona la alta (uneori la o distanta de doar cativa metri)

- in acelasi loc, de la sol spre suprafata exista (exista de regula o succesiune de straturi de zapada relativ distincte, cu caracteristici diferite)

- in interiorul aceluiasi strat

- in timp, nu doar de la o zi la alta, ci chiar de la o ora la alta

Zapada variaza sub diverse aspecte:

- tip de cristale

- procent de apa in forma lichida si gazoasa

- densitate

- succesiune de straturi

- presiune, tensiuni mecanice

- temperatura

- alte aspecte

Transformarile se petrec prin:

- socuri mecanice

- compesie

- topire

- inghetare

- sublimare

- desublimare

- alte mecanisme

3. 2. 3 Consecintele variatiei: Interactiuni si forte suplimentare

Aceste variatii multiple in spatiu si timp fac ca patura de zapada sa nu se comporte ca un tot unitar, dar nici ca o aglomerare de blocuri cu anumite proprietati identice. De fapt, diversele zone din patura de zapada "apasa" / "se sprijina" respectiv " se agata" / "trag" de altele precum si de substratul de roca / sol / vegetatie etc., existand diverse tensiuni interne permanente in patura de zapada nu doar pe verticala (mai exact spus perpendicular pe panta) intre straturi si respectiv intre zapada si substratul de sol/roca/vegetatie, ci si pe orizontala (mai exact spus tangent la panta), intre diverse zone din patura, tinand cont de aceasta si de relieful zonei etc.

De aceea ar trebui vorbit de fapt de zona / masa care ar putea porni initial ca avalansa si mase ulterior antrenate.

De asemenea, in afara de greutatea proprie a zapezii si respectiv forta de frecare statica intre straturile diferite de zapada respectiv stratul profund de zapada si substrat (stanca / vegetatie / sol...) se manifesta si diverse forte suplimentare, motiv pentru care ar trebui operat cu rezultantele fortelor, nu doar de greutatea proprie a zapezii respectiv forta de frecare statica. Asemenea forte cresc sau reduc aderenta respectiv greutatea aparenta.

3. 3 Declansarea prin scaderea aderentei

Poate afecta tot stratul de zapada sau numai o parte a lui.

Are loc prin mai multe mecanisme posibile:

- prin metamorfoza destructiva (care transforma treptat cristalele initial stelate, puternic ramificate, in cristale granuloase care din cauza formei adera mult mai putin intre ele)

- prin cresterea procentului de apa lichida (topire prin cresterea temperaturii, ducand la diminuarea fortei de atractie/contact intre cristale si respectiv cu substratul de roca / vegetatie / sol etc.).

Aderenta zapezii este mai mult decat "frecare", e adeziune la nivel microscopic / molecular dar si adeziune la nivel macro (ex. inghetare de substrat sau duritatea stratului), legaturi solide cu grad redus de elasticitate care se rup la soc sau vibratii si scad / dispar la modificari termice ex. topire...

Vibratiile pot rupe ireversibil echilibrul static aflat la limita. De exemplu vibratii ale aerului de la sunete (strigate, zgomote de motor, bang sonic, focuri de arma, explozii...) sau ale solului (unde de soc de la explozii, cutremure).

3. 4 Declansarea prin cresterea greutatii

Cresterea greutatii dincolo de limita in care o poate compensa aderenta la sol sau intre straturile zapezii depuse succesiv poate fi:

3. 4. 1 Prin crestere propru-zisa de greutate a stratului de zapada

            - Se intampla de regula prin noi depuneri

            - Daca a plouat a crescut masa specifica a zapezii si deci si greutatea ei, desi nu s-a ingrosat stratul, dimpotriva...

            - De regula se produce autodeclansare (avalanse spontane)

3. 4. 2 Prin adaugarea altor forte ce maresc greutatea aparenta

            - Prin caderi de cornise sau stanci (Forta dinamica - intervine greutatea plus inertia)

            - Prin trecerea unor oameni (pe jos sau cu schiuri / snowboard / rachete etc) animale (ex. capre negre), vehicule (ex. snowmobil) (Forta dinamica - intervine greutatea plus inertia, foarte semnificativ daca omul / animalul / vehiculul sare / opreste / porneste / schimba directia etc.)

            - Prin crestere brusca depresiune a aerului (prin vant puternic, suflul palelor de helicopter sau trecerea unui avion la foarte joasa inaltime, sau unda de soc de la o alta avalansa, de la o explozie etc.)

            Adesea sunt avalanse declansate de om, nu spontane

3. 4. 3 Declansari nelegate de scaderi de aderenta sau cresteri de greutate

Fractura paturii de zapada se poate produce / poate incepe cand nu creste forta totala suplimentara aplicata pe patura de zapada, dar:

            - creste forta pe unitatea de suprafata (ex. nu se declanseaza cand esti pe schiuri / snowboard / rachete dar se declanseaza cand ti le dai jos)

            - aceeasi forta este aplicata pe un punct mai slab / sensibil (ex. nu se declanseaza cand stai / treci pe o linie, dar se declanseaza daca treci cu cativa metri mai incolo desi aparent nu e nici o diferenta de panta sau structura a paturii de zapada)

            - se "taie" orizontal sau oblic stratul de zapada fara a il ingreuna semnificativ (ex. taiere cu schiu / batz / cablu)

            In toate aceste cazuri explicatiile sunt neuniformitatile si tensiunile interne din patura de zapada.

3. 5 Alte aspecte privind declansarea

3. 5. 1 Planul de alunecare

Locul/planul de alunecare poate fi:

- interfata intre doua straturi de zapada de varsta / consistenta diferita

- in interiorul unui strat fragil (apare fractura si glisare)

- interfata intre stratul profund de zapada si substrat (sol, roca, vegetatie...)

3. 5. 2 Inceputul liniei de fractura

Fractura paturii de zapada se poate produce / poate incepe:

            - la locul / pe linia de aplicare a fortei suplimentare (ex. unde calca omul / trece cu schiul / snowboardul)

            - mai departe de locul / pe linia de aplicare a fortei suplimentare (de regula la metri / zeci de metri, ex. la racordul pantelor, mai ales in zonele convexe sau sub creasta / stanca). Explicatia sunt neuniformitatile si tensiunile interne din patura de zapada.

3. 5. 3 Propagarea liniilor de fractura

Linia de fractura se poate "bloca" dupa cativa metri, fara declansarea avalansei, dar de regula se propaga fulgerator in una din urmatoarele variante:

            - pe directia deja data de urma de pasi / schiuri / snowboard etc. relativ liniar (rar)

            - pe o directie relativ orizontala / oblica cu aspect de linie franta (mai des)

            - radial, in toate directiile (rar)

3. 5. 4 Influenta pantei asupra declansarii avalansei

Inclinatia pantei influenteaza masa de zapada care se poate acumula pana cand cresterea de greutate duce la "descarcare" prin declansarea spontana a avalansei, astfel:

- Pe pantele cu inclinatie mare avalansele spontane se produc mai des, cu cantitati mai mici de zapada, si deci au potential distructiv mai redus

- Pe pantele mai line e necesara o cantitate mai mare de zapada pentru a rupe echilibrul, avalansele spontane se produc mai rar, dar potentialul distructiv este mai mare din cauza energiei potentiale mai mari.

3.6 Curgerea si oprirea avalansei

3. 6. 1 Factori ce influenteaza curgerea

Avalansa odata pornita, evolueaza / curge in functie de:

- morfologia pantei (schimbari e inclinatie, obstacole etc.)

- inclinarea pantei

- cantitatea de zapada antrenata

- tipul zapezii

- alti factori

3. 6. 2 Zonarea traseului avalansei

Se pot de regula distinge mai multe zone pe traseu. Principalele sunt:

- zona de pornire

- zona de curgere

- zona de oprire ("limba")

Daca panta a avut o morfologie complexa (schimbari de inclinatie, obstacole etc.) traseul e mai complex, exista mai multe trasee de curgere, limbi secundare etc. Morfologia traseului are mare importanta in actiunile de salvare din avalansa, pentru ca iti sugereaza unde e cel mai probabil sa fie cei ingropati.

3. 6. 3 Procese interne in timpul avalansei

In masa de zapada in alunecare se petrec multe fenomene interne.

De la frecare, presiune etc. cristalele de zapada se modifica prin factori mecanici si termodinamici...

De exemplul, in majoritatea tipurilor de avalanse cu zapada uscata, aceasta devine o pudra fina, cu forta de frecare redusa intre particule si deci cu o mare "fluiditate", ce duce la o mare viteza de curgere, chiar daca initial cristalele de zapada erau complexe si aderente intre ele, de ex. de tip stea.

3. 6. 4 Procese interne la / dupa oprirea avalansei

La oprire, cel mai adesea zapada antrenatase taseaza, devenind aderenta si dura, chiar daca initial era "pulver".

Cand exista placi si blocuri de zapada, ele adesea se "sudeaza" la oprirea avalansei.

Cand zapada era umeda, de regula la oprirea avalansei ea se "betoneaza", devenind extrem de dura, incat nu se poate sapa in ea nici cu lopeti metalice...

In putine tipuri de avalansa, zapada ramane afanata si la final...

Detalii pentru fiecare tip de avalansa sunt prezentate in sectiunile urmatoare.

3. 6. 5 Influente pe substrat si la distanta

Avalansa, in curgerea ei, influenteaza si poate afecta alte elemente:

- Afectarea substratului: Unele avalanse sunt "de fund", antreneaza vegetatia, bolovani, chiar solul...

- Afectarea obstacolelor intalnte: Unele avalanse rup, in cugere, arbori, darama stanci, doboara stalpi de linii electrice sau mijloace de transport pe cablu etc.

- Zgomot: Unele avalanse (cele cu zapada uscata pudroasa) fac un zgomot puternic, ca de tunet

- Nor de zapada: Unele avalanse inalta un veritabil "nor" de particule fine de zapada

- Unda de soc: Unele avalanse (cele cu zapada uscata pudroasa) fac o veritabila unda de soc, ce provoaca distrugeri la distanta, unde nu ajunge zapada din avalansa propriu-zisa

4. 1 Clasificare tehnico-stiintifica si statistica

Exista diverse clasificari cu rol in studiul stiintific si statistic al avalanselor. Mai larg consacrata este una multicriteriala, care utilizeaza urmatorii parametri, grupati in functie de zona avalansei:

4. 1. 1 Criterii privind zona de plecare

A. Modul de plecare:

A 1. Plecare punctuala

A 2. Plecare liniara

A 3. Plecare mixta

A 4. Plecare prin rupere sub forma de crevasa.

B. Pozitia planului de alunecare:

B 1. In interiorul paturii de zapada

B 2. Ruptura in zapada proaspata

B 3. Ruptura in zapada veche

B 4. Pana la sol

C. Apa lichida in zapada

C 1. Absenta

C 2. Prezenta

4. 1. 2 Criterii privind zona de curgere

D. Traseul parcursului

D 1. Parcurs pe o panta deschisa = avalansa de versant

D 2. Parcurs pe un culoar sau valcel = avalansa de culoar

E. Tipul miscarii:

E 1. Nor de zapada = avalansa cu nor / aerosoli

E 2. Curgere de-a lungul solului = avalansa curgatoare

E 3. Criteriile 1 si 2 simultan = avalansa mixta

F. Pozitia suprafetei de glisare:

F 1. Curgere pe un strat de zapada (avalansa superficiala)

F 2. Curgere pe sol = avalansa de fund

4. 1. 3 Criterii privind zona de oprire

G. Rugozitatea zapezii din aria de oprire

G 1. Grosiera

G 2. Bulgari colturosi

G 3. Bulgari rotunjiti

G 4. Fina

H. Apa lichida

H 1. Absenta = depozit uscat

H 2. Prezenta = depozit umed

I. Impurificarea depozitului

I 1. Fara materiale vizibile = depozit curat

I 2. Depozit murdar

I 3. Stanci, pietre, pamant

I 4. Crengi, arbori

I 5. Resturi de constructii.

4. 2 Clasificare practica a avalanselor

4. 2. 1 Generalitati privind clasificarea practica a avalanselor

Pentru cei nespecialisti, care abordeaza in scop turistic, sportiv sau recreativ muntele iarna, este mai utila si practica o clasificare simplificata, cum este cea tip 2x3:

- Avalanse cu zapada uscata

 (cu trei subtipuri, in ordine crescanda a densitatii zapezii):

            - Avalansa cu zapada pudroasa (cu nor)

            - Avalansa cu zapada granuloasa (fara nor)

            - Avalansa cu zapada in placi uscate

- Avalanse cu zapada umeda

 (cu trei subtipuri, in ordine crescanda a umiditatii):

            - Avalansa cu zapada in placi umede

            - Avalansa cu bulgari si rulouri

            - Avalansa de fuziune

4. 2. 2. Avalansa cu zapada pudroasa

- Apare dupa ninsori abundente cazute pe timp friguros

- Se declanseaza:

            - spontan, la orice ora din zi sau din noapte, nefiind legate de temperatura si neimplicand o modificare calitativa a stratului de zapada

            - provocat (de diverse cauze exterioare, ex. de oameni).

- Are doua componente distincte:

            - avalansa propriu-zisa

            - norul avalansei

- Avalansa propriu-zisa este masa de zapada care aluneca pe panta. Sau mai corect spus "zboara" paralel cu panta, atingand viteze de 200-400 km/h!!

- "Norul" este format din microcristale de gheata. El insoteste avalansa propriu-zisa si este in sine foarte periculos.

- Zapada fiind foarte usoara si fragila, "zboara", pe o "perna de aer"

- Nu se insinueaza ca un ic intre stratul existent si straturile de aer, ci navaleste la vale ca un talaz imens, izbind "cu fruntea" ca un berbec straturile de aer imobile. Prin urmare:

            - Produce un zgomot foarte puternic ("ca un tunet")

            - Frontul avalansei si norul creaza "efectul de suflu".

Suflul este o veritabila unda de soc:

            - poate culca la pamant padurea, smulge acoperisuri, declansa alte avalanse etc.

            - asupra oamenilor poate produce barotraume grave, afectand plamanii etc.

- "Norul" avalansei poate ucide oameni daca microparticulele ce-l compun intra in bronhii / plamani, prin

- inhalare (inspirarea aerului cu particule fine de zapada)

- patrundere fortata, involuntara, in plamani, din cauza presiunii

Moartea se poate produce pe doua cai:

- prin mecansim reflex, ce produce o blocare involuntara prelungita a miscarilor respiratorii

- prin mecanism asemanator inecului

- Ca la toate tipurile de avalansa, riscul de ranire grava / moarte creste mult daca omul este antrenat intr-o avalansa pe un culoar / valcel, din cauza riscului sporit:

            - de a fi izbit de stanci si alte obstacole sau de elemente dure din masa avalansei

            - de a fi strivit de presiunea crescuta la trecerea prin sectiuni mai inguste

            - de a fi ingropat de avalansa (eventual foarte adanc) chiar daca aceasta are volum mic

4. 2. 3. Avalansa cu zapada granuloasa

- Se produce cu zapada formata din microgranule de 2-5 mm, deci nu din fulgi cu forme arborescente.

- Microgranulele pot fi:

            - cristale poliedrice, cu forme regulate

            - structuri amorfe elipsoidale.

- Acest tip de zapada poate fi:

            - proaspat ninsa ("mazariche" foarte fina)

            - mai veche, a carei structura s-a modificat (fenomen frecvent si la suprafata zapezii, prin proces de metamorfoza constructiva).

- Se declanseaza:

            - spontan, oricand

            - provocat

- Se comporta ca un covor rulant: Zapada curge pe panta, lipita de ea, intra ca un ic sub straturile de aer imobil. Prin urmare:

            - Nu se formeaza nor

            - Nu produce suflu

            - Nu produce zgomot semnificativ (e silentioasa)

- La oprire zapada se taseaza mai putin, mai lent.

- Prin urmare:

            - se poate mai usor sapa in ea de catre salvatori, dar uneori curge inapoi in sant/ groapa

            - uneori chiar cei ingropati reusesc sa razbata singuri la suprafata

            - se pastreaza mai mult aer in masa de zapada si confera astfel sanse sporite de supravietuire

- Ca la toate tipurile de avalansa, riscul de ranire grava / moarte creste mult daca omul este antrenat intr-o avalansa pe un culoar / valcel, din cauza riscului sporit:

            - de a fi izbit de stanci si alte obstacole sau de elemente dure din masa avalansei

            - de a fi strivit de presiunea crescuta la trecerea prin sectiuni mai inguste

            - de a fi ingropat de avalansa (eventual foarte adanc) chiar daca aceasta are volum mic

4. 2. 4. Avalansa cu zapada in placi uscate

 

- Se mai numeste avalansa cu placi de zapada sau cu "placi de vant"

- Sunt produse de obicei de "placi de vant" = mase lenticulare de zapada compacta

- Placile de vant sunt formate din zapada tasata, adesea dura, dar pe ansamblu fragila

- Forma si dimensiunile placilor de vant difera (de obicei diametru de metri - zeci de metri, rar sute)

- Placile de vant se formeaza, ca moment:

            - in timpul ninsorilor viscolite cu zapada uscata

            - dupa ninsori linistite, cand incepe vant puternic si la suprafata e un strat de zapada neconsolidat

- Placile de vant se formeaza, ca mecanism, prin redistribuirea inegala, de catre vant, a zapezii, prin:

            - dezgolirea unor zone expuse ex. creste, fete si alte zone convexe sau expuse

            - acumulari in zone concave sau ferite (culoare, valcele, partea superioara a versantului, sub cornisa = placa "sub vant", cu zapada "suflata", mai putin tasata)

            - acumulari in zone expuse perpendicular la vant (placa "in vant", din zapada "tencuita", mai dura - se formeaza pe versant, adesea sub creasta, simetic cu placa formata "sub vant" pe partea opusa)

- Pot fi produse, mai rar, de placile tip crusta

- Placile tip crusta:

            - se formeaza prin "imbatranirea" zapezii cu intarirea numai a stratului superior (nu prin acumulare de zapada datorita vantului)

            - sunt mai intinse dar mai subtiri decat "placile de vant"

            - la zone plate sau pante mai mici, doar se "prabusesc" brusc, cu zgomot surd ("vuum"), in micile goluri formate sub ele, dar fara sa "plece",

            - pe pante inclinate semnificativ, pot crapa brusc, de regula cu zgomot sec tip "pocnet" sau "sfasiere" si pot fie sa nu "plece", fie sa plece la vale generand o avalansa

- Identificarea placilor se poate face uneori, privind cu atentie, pe baza de diferente de culoare:

            - Placile de vant sunt mai albe (zapada mai proaspata decat in rest)

            - Crusta produsa de inghet-dezghete e mai gri, mai mata, fata de placile de vant

            - Adesea, placa e ascunsa vederii de un mic strat de zapada ninsa proaspat si uniform

- Avalansele cu placi sunt de obicei "avalanse de strat", alunecand pe un strat mai vechi

- Fragmentele mai mari de placi aluneca incalecandu-se si spargandu-se.

- In cazuri fericite, pe pante medii, largi, omul antrenat de avalansa se deplaseaza impreuna cu placile, ca pe un covor rulant, pana la o zona plata unde se opresc, fara a fi lovit sau ingropat de ele. - Riscul de a fi ingropat de o avalansa tip placa este:

            - mai mic ca la alte tipuri, daca e pe o fata

            - comparabil sau mai mare cu alte tipuri de avalansa, daca e pe un valcel / culoar

- Riscul de a fi ranit (prin lovire sau strivire) de placi este maredaca sunt de mari dimensiuni si / sau foarte dure sau se ajunge la viteze mari (in functie de lungimea si inclinatia pantei)

- Ca la toate tipurile de avalansa, riscul de ranire grava / moarte creste mult daca omul este antrenat intr-o avalansa pe un culoar / valcel, din cauza riscului sporit:

            - de a fi izbit de stanci si alte obstacole sau de elemente dure din masa avalansei

            - de a fi strivit de presiunea crescuta la trecerea prin sectiuni mai inguste

            - de a fi ingropat de avalansa (eventual foarte adanc) chiar daca aceasta are volum mic

- Avalansele tip placa, in comparatie cu alte tipuri de avalanse:

            - sunt cele mai frecvente avalanse provocate de oameni (turisti, alpinisti, schiori, snowboarderi...) care "taie" placa fara sa isi dea seama sau ignorand pericolul. Mai rar se declanseaza spontan (de obicei indirect, ex. prin ruperea unei cornise care cade apoi pe placa...)

            - statistic provoaca cele mai multe victime (peste 80 - 90% din mortii in avalanse)

4. 2. 5 Avalansa cu zapada in placi umede

Avalansele cu placi umede:

- Se mai numesc si:

            - avalanse "cu zapada umeda"

            - avalanse "de fund" (pentru ca adesea intereseaza tot stratul de zapada, lasand solul dezgolit, antrenand bolovani, vegetatie etc.)

- Se produc la incalzire accentuata:

            - la crestere brusca a temperaturii generale (front cald, "inmuierea" gerului...)

            - la insorire puternica a versantului respectiv

- Zapada care le formeaza este moale, grea, uda, cu coerenta redusa in interiorul stratului / paturii precum si la substrat, fapt accentuat de aparitia frecventa a unei pelicule lichide, cu efect lubrefiant

- Apar mai ales pe culoare, dar si pe fetze

- Au un traseu aproape identic an de an, previzibil ("culoare de avalansa" tipice, observabile si vara prin lipsa vegetatiei fata de zonele vecine)

- Apar de regula primavara, cam in aceeasi perioada a anului, "curgand" la ore fixe (cele mai calde ale zilei - tinand cont si de cum bate soarele pe acea panta)

- Uneori se produc si in miezul iernii, cand vin fronturi de aer cald (atunci pot curge la orice ora, si noaptea)

- Viteza de curgere e mult mai lenta (25-100 km/h) fata de avalansele cu zapade uscata

- Nu produc efect de suflu, nici nor, de obicei nici zgomot puternic

- Sunt de obicei autodeclansate, dar pot fi declansate si de oameni.

- Fac de regula victime in randul celor care, in mod imprudent, se afla in calea lor.

- Sunt foarte periculoase pentru cei pe care ii antreneaza cu ele / ii acopera, deoarece:

            - zapada lor are densitate mare si deci poate strivi cu presiunea ei pe cel prins

            - la oprire zapada se taseaza foarte tare, se "betoneaza", fiind extrem de greu de degajat

            - fiind umeda, face ca cel ingropat sa intre mai repede in hipotermie decat la una uscata

- Totusi, fiind mai lente, lasa adesea celor implicati o anumita sansa de a scapa prin fuga lateral sau la vale sau adapostirea dupa obstacole ex. stanci

 

4. 2. 6 Avalansa cu bulgari si rulouri

- Se produce de regula primavara sau in perioade relativ calde

- Se produce cu zapada uda, moale, lipicioasa.

- Mecansmul este: pornesc mici fragmente la vale si, prin rostogolire, cresc treptat in dimensiuni ca bulgari sau rulouri (burelet, ca un covor rulat) "infasurand" continuu, in spirala, un strat de zapada pe ele (arata in sectiune ca o cochilie de melc).

- Pot ajunge si la diametre mari, de peste 1-2 metri si mase de multe sute de kilograme

- Multe din aceste avalanse sunt nepericuloase, bulgarii si rulourile venind la vale izolat si lent, striind pantele insorite si culoarele dar si padurea rara, permitant sa te feresti relativ usor din calea lor daca esti atent sa ii observi la timp

- Pot fi uneori periculoase cand:

            - bulgarii / rulourile devin foarte mari si te surprind, incat nu te poti feri

            - bulgarii vin in viteza foarte mare si sunt mari sau / si multi sau vin sarind prin aer (fiind foarte grei si duri te pot lovi grav, chiar mortal)

            - bulgarii aduna progresiv, prin rostogolire, toata zapada din culoarul respectiv, inclusiv pamant si pietre

            - bulgarii / rulourile iau viteza si apoi se sparg, declansand avalanse secundare

4. 2. 7 Avalansa de fuziune

- Sunt cu zapada "putreda" care se scurge ca o masa lichida

- Pot antrena si alte materiale

- Sunt mai rare

4. 2. 8 Avalansa atipica

- Avalansele pot fi atipice, in prezenta unor anumiti factori meteo si de teren

- Exemple de avalanse atipice:

            - o avalansa in placi poate deveni "de fund"

            - o avalansa cu zapada pudroasa se poate produce si in aprilie - mai

            - o avalansa "umeda" poate porni nu ziua, din cauza soarelui, ci noaptea, de la front cald.

- In munti de mare altitudine sau in zone polare, tipul de avalansa probabila nu tine de sezon, ci de altitudine (plus desigur de conditiile meteo)

5. 1 Generalitati

- A fi luat / tarat de o avalansa este de regula un accident serios, iar a fi acoperit / ingropat de avalansa este de regula un accident foarte grav, adesea mortal

- De exemplu, statisticile franceze pentru sezonul 1997-1998 arata ca, din 89 de persoane antrenate in avalanse, 35 au decedat si 20 au fost raniti

- Cel mai grav si tipic accident de avalansa acoperirea / ingroparea, cu imposibilitatea celui in cauza de a iesi singur la suprafata

5. 2 Sansele si factorii de supravietuire a celor ingropati in avalansa

5. 2. 1 Precizari introductive 

- Din cei antrenati in avalansa, o parte sunt ingropati

- Se considera ingropati/acoperiti, cei care au, la oprirea avalansei, capul complet sub zapada

- Nu toti cei acoperiti sunt vii la oprirea avalansei. Unii sunt deja morti prin traumatisme.

- Pentru cei care la oprirea avalansei sunt vii dar acoperiti, sansele de supravietuire depind de mai multi factori:

            - rapiditatea degajarii

            - profunzimea acoperirii

            - structura zapezii acoperitoare

            - punga de aer pastrata

            - alti factori

- Exemple legate de numarul de degajati vii raportat la numarul celor ingropati si care mai erau vii in momentul opririi avalansei:

            - o statistica elvetiana (1950-1974) indica 250 de degajati vii din 481;

            - o statistica franceza (1971- 1980) indica 202 degajati vii din 409;

5. 2. 2 Timpul scurs  

- In momentul opririi avalansei, marea majoritate a celor acoperiti sunt inca vii.

- Probabilitatea de supravietuire descreste rapid in timp. Simplificat se poate aproxima astfel:

            - Din cei degajati in primele minute, sunt scosi vii 80-90%

            - Dupa o jumatate de ora sansele ca cel ingropat sa fie viu scad spre 50%

            - Dupa 4 ore, din cei dezgropati mai traiesc numai 5 - 10 %

- In anumite situatii rare, se poate supravietui mult mai mult (Recordul este de 8 zile!)

- De exemplu, o statistica franceza arata ca 71% dintre cei salvati, au fost gasiti de coechipieri/martori ai avalansei, care au inceput cautarea imediat, si abia 13% prin "ajutor extern" (echipe de salvare venite ulterior)

5. 2. 3 Profunzimea acoperirii 

- Majoritatea celor acoperiti de avalanse nu sunt ingropati prea adanc. De exemplu, o statistica franceza arata ca:

            - Peste 50% din cei ingropati de avalanse sunt gasit la mai putin de 1 m adancime (33% fiind sub 50 cm!)

            - Doar 33% din cei ingropati erau la adancime mai mare de 1, 50 m si doar 18% la peste 2 m.

- Profunzimea influenteaza sansele de supravietuire, din mai multe cauze.

- Cu cat este mai la suprafata, sansele de supravietuire ale victimei sunt mai mari, pentru ca, de cele mai mule ori:

            - poate fi mai usor depistata de salvatori (auzita, mirosita, atinsa de sonde improvizate etc.)

            - poate fi mai repede dezgropata (nu trebuie sapat prea adanc)

            - alti factori (poate avea mai mult aer, poate fi mai putin presat de masa de zapada...)

- De exemplu, o statistica arata ca din cei acoperiti de mai putin de 1 m de zapada, 75% erau inca vii la o ora dupa accident;

5. 2. 4 Calitatea zapezii acoperitoare 

Daca esti acoperit de zapada nu inseamna ca "nu mai ai aer" deloc:

            - Zapada contine in structura ei destul de mult aer

            - Zapada este in anumit grad permeabila pentru aerul de deasupra ei

- Procentul volumic de aer continut si permeabilitatea / comunicarea cu aerul de deasupra depind:

            - de densitatea zapezii

            - de structura zapezii (tip de cristale / granule etc.)

- Astfel, zapada pudroasa si cea granuloasa e mai bogata in aer si mai permeabila decat cea umeda, deci sunt mai favorabile supravietuirii celui acoperit

- Zapada umeda, grea, are mai putin aer, si in timpul / la finalul avalansei se "betoneaza" rapid, reducandu-si procentul de aer (care era oricum mai redus) si permeabilitatea

5. 2. 5 Punga de aer pastrata 

- Si-o creaza cel acoperit, in momentul opririi avalansei

- De volumul ei depinde cresterea duratei de supravietuire, prin:

            - amanarea momentului cand se manifesta asifxia lenta

            - cresterea sanselor de a te degaja din avalansa cu forte proprii

5. 2. 6 Alti factori 

- imbracamintea, incaltamintea (daca sunt uscate, riscul de a muri prin hipotermie e mai mic)

- starea de sanatate (cineva sanatos si fara alte leziuni va supravietui mai mult decat un bolnav sau unul care a fost ranit in timpul avalansei)

- antrenamentul fizic si psihic (cei antrenati rezista mai mult)

- starea de constienta (cel constient in momentul opririi avalansei are sanse mai mari)

- echipamentulspecific de avalansa al victimei (daca ai dotari specifice ex. pe a respira sau a fi detectat ai sanse mai mari sa fii scos viu)

- echipamentul specific de avalansa al salvatorilor (daca ei au echipamentul necesar si stiu sa il foloseasca bine, cei ingropati au sanse mai mari sa fie scosi vii)

- rapiditatea sicalitatea primului-ajutor si transportului la spital (nu toti cei dezgropati vii supravietuiesc, pentru ca se fac greseli sau nu se reuseste transportul suficient de rapid)

5. 3 Cauzele si mecanismele decesului in avalansa

5. 3. 1. Traumatismele  

- Traumatisme mecanice:

            - Avalansa poate lovi victima de stanci, de copaci etc.

            - La avalansele cu placi de zapada inghetata, acestea pot produce traumatisme mortale

- Barotraume: Si in lipsa lovirii cu / de corpuri dure, pot aparea traume grave, prin presiune:

            - Unele avalanse sunt "stranse" intre doi versanti apropiati, ca intr-un gat de palnie, si prin urmare, indiferent de tipul zapezii, apare o presiune imensa, ce poate fi mortala.

            - Avalansele "umede" pot provoca traume grave prin masa specifica mare a zapezii, care are o forta de izbire ridicata chiar la viteza mica.

            - Avalansele "umede" pot sa "zdrobeasca" dupa oprire victimele ingropate, prin greutatea zapezii (aproape 1 tona / metru cub la zapada umeda tasata!)

            - Avalansele cu zapada uscata pudroasa, prin "efectul de suflu", pot provoca barotraume dinspre exterior

            - Avalansele cu zapada uscata pudroasa, prin "efectul de suflu", pot provoca barotraume si dinspre interiorul organismului ("explozia plamanilor").

- Sindromul de strivire: Daca victimei i-au fost strivite pentru mai mult timp parti din corp (ex. statul indelungat in avalansa cu un brat sau coapsa strivita de blocuri de stanca sau de zapada inghetata), si este dezgropata fara a lua anumite masuri speciale, risca sa moara ulterior prin sindromul de strivire (Bywaters)

5. 3. 2 Asfixia imediata  

- Poate aparea prin obstruarea cailor respiratorii superioare (nas, gura, faringe...) cu:

            - zapada (intra involuntar in gura / nas daca nu sunt protejate)

            - continut gastric (multi din cei luati de avalansa vomeaza!)

- Poate aparea si prin compresia toracelui si / sau abdomenului de catre zapada avalanselor "grele" (zapada umeda sau placi / blocuri dure grele), care impiedica miscarile respiratorii si declanseaza alte reactii complexe nedorite in organism.

- Poate aparea si prin bronhospasm reflex la avalansele pudroase cu nor, de la "aerosolii" (microparticule de zapada) patrunsi in caile respiratorii

- Poate aparea si printr-un mecanism asemanator inecului, tot la avalansele pudroase cu nor, de la "aerosolii" (microparticule de zapada) patrunsi la nivelul alveolelor pulmonare

5. 3. 3. Asfixia lenta  

- Este cea mai frecventa cauza de deces in avalanse

- Apare prin vicierea treptata a aerului respirat, care nu se reimprospateaza suficient si in care:

            - creste concentratia de bioxid de carbon (hipercapnie)

            - scade concentratia de oxigen (hipoxie)

- Apare si un cerc vicios al accelerarii frecventei respiratiei din cauza excesului de CO2

- Viteza de viciere a aerului inspiratdepinde de:

            - rata de consum

            - distanta fata de suprafata si permeabilitatea zapezii pt aer

            - volumul "pungii de aer" creata la oprire

            - continutul de aer al zapezii

- Viteza de aparitie a asfixiei lente se poate reduce semnificativ prin dispozitive speciale ex. "Avalung"-ul ce trimite aerul expirat spre spatele celui in cauza

5. 3. 4 Hipotermia 

- Este mai rar cauza mortii, pentru ca de obicei intervine mai incet decat asfixia

- Apare la cei ce nu sunt grav afectati de asfixie si alte mecanisme, dar:

            - nu sunt degajati rapid

            - nu sunt imbracati / incaltati gros / cald

            - au imbracamintea pe piele umeda

- Hipotermia in avalansa se produce lent, de obicei in mai multe ore

- Zapada este mai degraba izolator termic, protejeaza de hipotermie omul ingropat in ea daca e bine imbracat, fata de situatia daca ar fi afara, "la aer"

- In hipotermie se reduc functiile vitale (respiratia, bataile inimii...) si nevoile de oxigen si energie ale organismului). De aceea unii ingropati in avalansa rezista foarte mult timp la lipsa de aer/oxigen din zapada avalansei (mult mai mult decat daca nu ar fi in hipotermie)

- Pe fondul epuizarii rezervelor de energie si a scaderii metabolismului, dupa degajarea acestor victime din zapada protectoare de frig, hipotermia se poate accentua rapid (in functie de temperatura atmosferica si de vant), viteza de scadere a temperaturii corporale ajungand la 6-9 grade/ora si putand duce la moartea victimei daca nu se instituie prim-ajutor specific eficient.

- Mobilizarea victimei aflata in hipotermie (in special miscarea activa sau pasiva a mainilor si picioarelor, masajul etc.) duc de regula la deces!

- Intr-o statistica elvetiana pe anii-1945-1979 se arata ca, din 2611 oameni acoperiti de avalansa, 1769 au fost degajati vii dar 32 din acestia au murit dupa aceea!

5. 3. 5 Socul psihic.  

- Constientizarea perspectivei iminente a mortii in momentul antrenarii de catre o avalansa poate produce o reactie psihica atat de puternica incat se ajunge la deces.

- Este insa o cauza foarte rara de moarte in avalansa (2%).

6. 1 Precizari introductive

- Protectia colectiva consta in masuri luate de autoritatile publice competente

- Scopul este prevenirea declansarii respectiv producerii de consecinte negative pt oameni si bunuri

- Masurile pot fi de natura legislativa, informationala, materiala (constructii speciale) etc.

- Masurile colective de prevenire cuprind::

            - stabilirea zonelor potential periculoase

            - informarea publicului cu privire la zone si situatii periculoase

            - reducerea prezentei oamenilor si valorilor materiale in zonele expuse

            - masuri speciale de aparare activa sau pasiva contra producerii si efectelor avalanselor

- In Romania nu exista inca structuri specializate care sa coordoneze unitar aceste activitati

6. 2 Stabilirea zonelor potential periculoase

 

- Consta in determinarea zonelor in care se produc cel mai frecvent / probabil avalanse

- Se intocmesc harti de risc de avalansa cu caracter permanent, care indica unde e cel mai probabil sa se produca avalanse cand apar conditiile necesare de zapada, meteo etc.

- Hartile de risc sunt publice, servind la informarea tuturor celor interesati

- La baza intocmirii hartilor de risc stau:

            - harti topografice de detaliu

            - fotografii aeriene stereoscopice luate vara

            - evaluari in teren in extrasezon privind urmele de avalanse (zonele cu vegetatie distrusa, urme de eroziune, conurile de dejectie...)

            - evaluari in teren in extrasezon privind conditiile pt formare si curgere a avalanselor (natura acoperirii solului ex. tip de vegetatie, morfologie etc.)

            - monitorizarea locului si frecventei avalanselor prin fotografiere aeriana si din satelit

            - colectare si evaluare informatii din relatarile observatorilor, din arhive etc.

            - alte surse de informatii

- De exemplu, in Franta se intocmesc:

            - "Harti cu localizarea posibila a avalanselor" (C. L. P. A.) pentru toate zonele alpine

            - "Planul zonelor expuse avalanselor" (P. Z. E. A) pentru zonele construite sau urbanizabile

- Pe aceste harti si planuri se indica gradul de risc:

            - zona alba e considerata fara risc semnificativ;

            - zona rosie e periculoasa, si prin urmare neconstruibila

            - zona albastra e intermediara, construibila numai cu masuri speciale de protectie

6. 3 Restrictionarea permanenta a constructiilor si activitatilor organizate

- In zonele cu risc major se interzic orice constructii

- In zonele cu risc moderat se admit numai anumite categorii de constructii (cu masuri constructive speciale de protectie contra avalanselor).

- In mod analog se supravegheaza si reglementeaza alte activitati umane organizate in zonele de risc, in special cele recreative, turistice si sportive

6. 4 Elaborarea si difuzarea buletinelor de risc de avalansa

6. 4. 1 Precizari introductive despre BRA

Buletinele de risc de avalansa (B. R. A.):

            - Sunt principalul instrument de informare publica cu privire la riscul probabil concret

            - Sunt elaborate de autoritatile competente

            - Se intocmesc pentru fiecare masiv / zona montana

            - Se intocmesc preferabil cel putin zilnic

            - Se fac diferentiat si pe altitudine si recomandabil si pe orientare a versantilor

            - Se coreleaza cu buletinele meteo locale si regionale obisnuite

- BRA indica gradul de risc de avalansa, pe Scala Internationala de Risc de Avalansa

- Scala are 5 grade, de la 1 (risc minim) la 5 (risc maxim), codificate si pe culori:

            - 1. mic (cod verde)

            - 2. moderat / mediul / limitat (cod galben)

            - 3 marcat / considerabil (cod portocaliu)

            - 4. inalt / mare (cod rosu)

            - 5. foarte mare / extrem (cod brun, negru sau carouri negru-galben)

6. 4. 2 Semnificatia gradelor de pe scala BRA

- SemnificatieGr. 1:

            - Avalanse spontane foarte improbabile

            - Avalanse declansate improbabile

            - Zone de instabilitate a zapezii foarterare

            - Poti circula in general fara risc, cu precautiile obisnuite

- SemnificatieGr. 2:

            - Avalanse spontane improbabile

            - Avalanse declansate posibile

            - Zone de instabilitate a zapezii posibile pe pante accentuate

            - Necesara atentie la pante mari si alte zone expuse

- SemnificatieGr. 3:

            - Avalanse spontane posibile

            - Avalanse declansate probabile

            - Zone de instabilitate a zapezii probabile pe pante accentuate

            - Necesara atentie sporita la pante mari si alte zone expuse

- SemnificatieGr. 4:

            - Avalanse spontane foarteprobabile

            - Avalanse declansate foarte probabile

            - Zone de instabilitate a zapezii foarteprobabile in multe zone

            - Recomandabila evitarea zonelor expuse la avalanse

- SemnificatieGr. 5:

            - Avalanse spontane certe numeroase

            - Avalanse declansate certe

            - Instabilitate ridicata a zapezii certa aproape peste tot

            - Trebuie evitate orice zone posibil expuse

6. 4. 3 Alte precizari privind BRA

           

- BRA e regional, da o imagine/previziune de ansamblu. Nu poate fi exact pt orice zona

- BRA nu se aplica zonelor amenajate / securizate ex. partii de schi, drumuri publice deschise etc.

- De aceea, scopul BRA nu e nici de a interzice, nici de a autoriza, ci de a oferi un ajutor la luarea deciziilor corecte de catre:

            - oficialitati locale

            - administratorii de partii, mijloace de transport pe cablu, sosele etc.

            - cabanieri, ghizi, salvamontisti

            - schiori, snowboarderi, alpinisti, turisti care vor sa parcurga zone / trasee neamenajate / nesecurizate (ex. schi / snowboarding off-piste, schi de tura, trekking pe rachete sau pe bocanci, alpinism de iarna...)

- Faptul ca intr-o perioada declarata de risc ridicat unii au facut ture si nu au patit nimic sau vezi urmele lor intr-o zona semnalizata cu risc ridicat nu inseamna ca BRA e gresit!

6. 5 Alte actiuni de informare si educare

- Autoritatile competente trebuie sa promoveze pe multiple cai informarea si educarea cu privire la avalanse (cunoastere, prevenire, salvare) pentru:

            - publicul larg (cu accent pe cei ce practiva turism activ / sport montan hivernal in zone neamenajate / neasigurate)

            - institutii publice, operatori economici si organizatii non-profit implicate sau implicabile direct sau indirect in problema avalanselor

- Este nevoie de multiple cai de informare si educare, incluzand:

            - cursuri (special dedicate pt cei interesati, dar si informari generale in scoli etc.)

            - prezentari publice / conferinte cu diverse ocazii

            - difuzare de filme documentare si clipuri video si audio

            - publicare de articole in presa

            - distribuire de pliante, brosuri, CD-uri

            - afisare materiale pe Internet si in locuri publice

            - editare si comercializare de manuale, reviste etc. de profil

- Un accent special trebuie pus pe mediatizarea intensiva dar obiectiva / profesionista a accidentelor produse, cu accent pe cauze si pe invatamintele ce trebuie trase

6. 6 Masuri speciale de protectie temporara

6. 6. 1 Masuri temporare de protectie pasiva

- Se fac prin adoptarea unor reglementari temporare emise de autoritatile abilitate

- Pot consta in:

            - instituire de interdictii temporare de acces si circulatie in anumite zone si / sau intervale de timp

            - evacuare a unor cladiri, zone sau intregi localitati cand exista risc iminent ridicat

6. 6. 2 Masuri temporare de protectie activa

- Se fac prin declansari artificiale a avalanselor

- Se aplica in zone cu multi oameni sau cu infrastructuri ce trebuie protejate sau mentinute functionale

- Se aplica in completarea sau substituirea masurilor permanente de protectie

- Majoritatea impun costuri ridicate

- Majoritatea necesita personal foarte specializat si care se expune adesea unui risc de accident

- Se utilizeaza, dupa caz, urmatoarele metode:

            - actiune mecanica umana directa ex. pe schiuri (foarte periculos, nu se mai prea foloseste)

            - cu explozii prin tir de artilerie militara sau lansatoare speciale locale sau la distanta

            - cu explozii prin plasare de incarcaturi explozive manual, din elicopter, cu teleferice ex. CATEX sau saniute speciale etc.)

            - cu explozii de amestecuri detonante gazoase deasupra zonelor vizate (ex. GAZEX; AVALHEX)

6. 7 Masuri speciale de protectie permanenta

6. 7. 1 Masuri permanente de protectie pasiva

- Se fac prin lucrari "genistice" de deviere, franare sau oprire a avalanselor aparute

- Se fac pentru a proteja localitati, cladiri, cai de comunicatie, alte obiective expuse

- Sunt scumpe ca realizare

- Afecteaza semnificativ peisajul (uneori se pot masca, ex. prin impadurire)

- Unele (ex. lucrarile de oprire a avalanselor) pot fi uneroi colmatate de zapada ninsa in cantitati mari sau de avalanse anterioare si atunci avalansele pot trece peste ele

- Pot fi masuri de:

            - Deviere (verticala, laterala, bilaterala)

            - Franare

            - Oprire

            - Autoprotectie

- Devierea avalanselor:

            - verticala - (in sus) prin copertine, tunele, trambuline sau alte lucrari (de regula pt sosele, cai ferate)

            - unilaterala - prin diguri sau ziduri oblice sau cu curbura

            - bilaterala - prin etrave

- Franarea avalanselor: prin:

            - movile

            - colti (din beton armat)

            - trepte / plaje de depunere

- Oprirea avalanselor: prin lucrari de barare perpendiculare pe directia avalansei, unice sau seriate:

            - ziduri

            - diguri

            - trepte / plaje de depunere

- Autoprotectie: de regula pt cladiri expuse:

            - intarire a zidurilor cladirilor pentru a rezista la izbitura eventualei avalanse

            - evitarea usilor, ferestrelor etc. pe latura expusa avalanselor

            - arhitectura speciala pt a rezista la avalanse si a permite protectia / salvarea celor in cladire

6. 7. 2 Masuri permanente de protectie activa

- Constau in masuri de fixare a zapezii in zona"de plecare" pentru a evita declansarea avalanselor

- Se fac prin:

            - Modificareamorfologiei solului

            - Utilizarea actiunii vantului

            - Sustinerea artificiala a paturii de zapada

- Modificarea morfologiei / suprafetei solului consta in:

            - impadurire / reimpadurire / plantare

            - drenare, cosire, alte activitati "agricole" care influenteaza vegetatia

            - (mini)terasare

- Utilizarea actiunii vantului consta in:

            - deplasarea masei de zapada depuse, prin garduri / bariere / parazapezi

            - modificarea masei de zapada, prin elice etc.

- Sustinerea artificiala a paturii de zapada se face cu:

            - plase, garduri

            - parapeti, mici ziduri

7. 1 Precizari introductive

- Precautiile individuale sunt esentiale pentru a preveni sa fii prins de o avalansa si penru a mari sansele sa scapi cu bine din ea tu sau camarazii tai daca totusi te-a prins

- Exista precautii:

            - generale, nespecifice, ce trebuie luate totdeauna cand vrei sa mergi iarna in zone alpine neamenajate / neasigurate, unde nu e exclus sa ajungi in calea unei avalanse sau sau sa nu declansezi chiar tu una

            - precautii specifice prividn alegerea traseului si momentului turei, prin care sa eviti sa ajungi intr-un loc nepotrivit sau la un moment nepotrivit dpdv al riscului de avalansa

            - precautii specifice de comportament in zona de pericol, prin care sa iti maresti sansele de a scapa cat mai teafar si tu si altii dintr-o eventuala avalansa

- Detaliile sunt foarte importante:

            - Adesea cativa metri pot insemna trecere de la o zona sigura, la una de pericol maxim

            - Adesea in numai 1-2 ore un traseu sigur poate deveni unul foarte riscant

            - Adesea o zona periculoasa este trecuta cu bine de unii si apoi cu urmatorii se declanseaza avalansa

.

7. 2 Masuri generale si nespecifice

7. 2. 1 Instruire proprie specifica

- Sa ai cunostinte solide despre avalanse:

            - teoretice (din literatura de profil serioasa sau cursuri bune)

            - practice (din mers iarna pe munte cu oameni experimentati sau din cursuri de profil)

- Fiecare trebuie sa fie instruit, nu te poti baza ca se pricepe altul din grup

7. 2. 2 Informare proprie despre traseu

- Sa ai o buna informare asupra caracterelor traseului:

            - ce portiuni sunt pe versanti neimpaduriti sau pe fire de vai / valcele sau alte zone expuse

            - inclinatia pantelor (inclusiv a celor de deasupra traseului)

            - expunerea versantilor (orientarea)

            - morfologia solului sub zapada (vegetatie, stanci, valcele sau culoare....)

            - alte elemente

- Informarea asupra traseului include cea asupra:

            - traseului ales

            - traseelor alternative / variante / de rezerva

            - trasee de retragere

            - refugii / puncte posibile pt stationare fortata

7. 2. 3 Informare proprie meteorologica si nivologica

- Sa ai o buna informare asupre starii generale a zapezii in regiune si a prognozei meteo:

            - cat de gros e in medie stratul de zapada (la diverse altitudini!)

            - cand a nins ultima oara

            - cat a nins ultima oara, daca a fost vant, eventual cu ce tip de zapada a nins

            - ce temperatura este la diverse altitudini si cum se prognozeaza sa evolueze

            - daca se anunta ninsoare sau alte precipitatii, vant, ceata

            - alte elemente

7. 2. 4 Informarea altora despre traseul planuit

- Sa ai cine sa stie unde esti si la nevoie sa te poata cauta si salva:

            - Evitarea deplasarii solitare in zone cu risc de avalansa

            - Anuntarea traseului ales catre alte persoane (Salvamont, cabanier, prieteni, alte grupuri...)

7. 2. 5 Echipament propriu nespecific adecvat

 

- Sa ai echipament general adecvat (imbracaminte, mancare, lichide, materiale tehnice pt inaintare, asigurare, orientare, comunicatii, prim-ajutor, pt bivuac...) pentru tura respectiva, care sa iti permita la nevoie:

            - sa te retragi in siguranta pe acelasi sau pe alt traseu

            - sa ramai pe loc timp mai indelungat (ex. pana a doua zi), pana se reduce pericolul sau poti primi ajutor

- Echipamentul (rucsac, bete / piolet, schiuri / snowboard etc.) trebuie sa poata fi foarte rapid desprins voluntar de pe tine la nevoie

- Echipamentul (mai ales imbracamintea) este bine in culori vii, pentru a facilita observarea de la distanta.

7. 3 Masuri specifice - Echipament propriu specific pt avalanse

7. 3. 1 Precizari introductive si generale

- Trebuie sa ai la tine echipament specific de salvare din avalansa pentru a putea la nevoie:

            - sa te protejezi de efectele unei avalanse

            - sa maresti sansa de a fi salvat daca ai fost ingropat de avalansa

            - sa iti permita sa dai alarma si sa ii poti ajuta eficient pe altii prinsi de avalansa

- Echipamentul individual specific / specializat pt avalanse include:

            - sonda de avalansa

            - lopata de avalansa

            - DVA (aparat de detectare a victimei in avalansa)

            - optional dispozitive specializate (Balon ABS, vesta Avagear, balon Holder, minge de avalansa, dispozitiv AVALUNG etc.)

- In lipsa de de DVA se poate utiliza Reflector RECCO (numai daca esti in apropierea unei echipe de salvare care are detector RECCO si poate ajunge la tine in cateva minute - in Romania inca nu e cazul).

- In lipsa de orice dispozitiv specializat, se poate folosi clasicul snur de avalansa, dar el iti creste de regula doar putin sansele de a fi salvat

- Trebuie sa ai posibilitatea de a iti acoperi bine nasul si gura in zone de avalanse (masca, cagula etc.)

7. 3. 2 Sonda de avalansa

 - Sonda de avalansa:

            - serveste la sondarea in zapada pentru a identifica unde e ingropata victima

            - este o vergea relativ rigida si usoara, de obicei de metal

            - este formata din sectiuni care se fixeaza cap la cap

            - are lungime totala de mai multi metri

            - are la un capat un maner si la celalalt un varf neascutit / protejat

- In lipsa de sonda se poate incerca improvizarea uneia din mai multe bete de schi la care li s-au scos manerele si rondele si sunt bine intelenite unul in altul

7. 3. 3 Lopata de avalansa

- Lopata de avalansa:

            - serveste la saparea in avalansa pentru a dezgropa victima (de obicei deja localizata)

            - are un maner, coada scurta si foaia lopetii

            - e specializata pt sapat in zapada

            - lama / lopata propriu-zisa e din material plastic rezistent sau din metal

            - unele sunt facute sa se fixeze pe coada pioletului sau pe bete de schi

            - uneori zapada e asa de tasata ca nu se poate sapa cu lopata

- In lipsa de lopata se poate incerca folosirea schiurilor sau a snowboardului pe post de lopata, sau in extremis saparea cu bete de schi, maini, scanduri etc. dar e mult mai putin eficient

7. 3. 4 DVA

- Denumiri straine sau curente / neoficiale: ARVA, LVS, Avalanceh beacon / transceiver, Pieps...

- Este un aparat de emisie-receptie de unde electromagnetice pe frecventa standard de 457 kHz

- Serveste celui ingropat pentru a fi detectat de salvatori

- Serveste salvatorilor pentru a detecta unde este localizat cel ingropat de avalansa

- Se folosesc diverse tehnici de goniometrie

- Se poarta fixat pe corp, de preferinta sub stratul exterior de imbracaminte

- Sunt diversi producatori si diverse modele, unele mai vechi si primitive, unele foarte performante

- Esential este sa fie functional (sa aiba baterii / acumulatori in f. buna stare si sa fie activat)

- Necesita instruire si exercitiu pentru a fi utilizat eficient, tehnicile diferind de la un aparat la altul

- Este relativ scump

- Exista si unele care doar emit, deci nu ajuta sa ii gasesti pe altii, ci doar sa fii gasit (daca are cine si cu ce!)

7. 3. 5 Holder

Balonul Holder:

- Are rolul de a ajuta sa fie gasiti cei ingropati

- Este legat la capatul snurului de avalansa si ramane neingropat, marcand aproximativ locul

- Trebuie sa fie activ / activat in momentul declansarii avalansei

- Snurul poate fi prea scurt (este ingropat sau spart si balonul) sau prea lung (multi metri intre balon si victima, si nu stii exact unde sa sapi...)

7. 3. 6 Minge de avalansa

Mingea de avalansa:

- Are acelasi rol si principiu de functionare ca balonul Holder

- Este si ea legata la capatul unui snur de avalansa si ramane neingropata, marcand aproximativ locul

- Functioneaza mecanic, pe baza de arc, nedepinzand de baterii sau cartuse de gaz

- Poate fi oricand declansata si repliata devenind imediat din nou gata de folosire (avantaj la ture lungi)

- Este usoara, relativ mica

- Trebuie sa fie activata in momentul declansarii avalansei

7. 3. 7 Vesta Avagear

- Este o vesta care se umfla rapid cu aer in momentul declansarii avalansei

- Rol multiplu:

            - protectie mecanica a celui prins in avalansa

            - cresterea folotabilitatii (si deci a sansei de a nu fi ingropat sau a fi ingropat mai putin adanc)

            - asigurarea unui spatiu pt miscare si unui volum de aer suplimentar pt respiratie dupa oprirea avalansei daca este dezumflata (o marirea artificiala a "pungii de aer")

- Trebuie activata in momentul declansarii avalansei

- Este putin raspandita, inca controversata ca functionalitate si eficienta

- Se poate combina cu balon Holder sau alte dispozitive

 plus un oarecare rol de folotabilitate analog ABS-ului.

7. 3. 8 Avalung

- Este un dispozitiv de ameliorare a respiratiei celui ingropat in avalansa

- Trebuie sa ai la indemana detentorul / mustiucul cand se declanseaza avalansa, sa il bagi in gura

- Are o supapa care face ca aerul expirat sa fie dus si disipat in spatele celui in cauza

- mecansimul prin care ajuta este limitarea / intarzierea vicierii aeruli din "punga de aer" cu CO2

- Este relativ scump

7. 3. 9 RECCO

- Este un reflector pasiv de unde electromagnetice

- Se poarta de regula cusut in haine sau introdus in bocanci

- Este mic, ieftin, nu necesita surse de energie, nu se defecteaza

- Serveste la detectarea victimelor ingropate in avalansa

- Este util numai daca poate interveni rapid o echipa de salvare dotata cu un detector special (care este mare, greu si scump, existand doar in anumite locuri...)

- Detectoarele RECCO pot detecta uneori si alte elemente decat reflectoarele RECCO, de ex. telefoane mobile, alte obiecte metalice sau electronice aflate asupra victimei...

7. 3. 10 Dotari speciale ale echipelor de salvare

La avalanse mari sau in conditii speciale este nevoie e echipamente specializate pe care le detin sau ar trebui sa le detina echipele specializate de salvare:

            - materiale de jalonare / marcare a zonei

            - materiale speciale de prim-ajutor si transport

            - caini de cautare in avalansa

            - detector RECCO

            - detectoare speciale (de metale, de bioxide de carbon, de infrarosii...)

            - perforatoare, miniexcavatoare, alte dispozitive avansate de sapare in avalanse

7. 4 Masuri specifice - investigarea sumara a zapezii cu mijloace proprii

7. 4. 1. Studiul starii suprafetei zapezii

- Este cea mai usor de studiat, prin observare directa

- De cele mai multe ori nu ofera multe indicii

- Este utila mai ales celor cu multa experienta sau cunostinte mai avansate de nivologie

7. 4. 2 Testul cu batul

- E o tehnica de studiu sumar al straturilor de zapada

- E imprecis

- Poate fi executat usor si rapid

- Ofera date destul de putine

- Tehnica:

            - se infunda energic batul de schi in zapada, cu manerul sau cu rondela

            - se simte si evalueaza diferenta de rezistenta intre diferite straturi

- Depistarea unui strat mai moale, sub unele dure, e semn de alarma si ne invita la testul cu bloc

7. 4. 3 Studiul mecanic stratigrafic manual

- E o tehnica de studiu sumar al straturilor de zapada

- E variana simplificata a unor teste mai avansate, rezervate specialistilor (ex. "sondajul stratigrafic prin batere", "scizometria").

- Se poate face si pe loc plat, orizontal, dar se recomanda pe panta

- De obicei e preliminar, precede testul "cu blocuri"

- Tehnica:

            - Se sapa o transee adanca in zapada

            - Transeea se fie perpendiculara pe linia pantei

            - Trebuie sa fie verticali (nu perpendiculari pe panta!) ambii pereti sau cel putin cel din amonte.

            - Pe peretele amonte se testeaza empiric manual duritatea straturilor (" se face un profil")

            - Practic se incearca si noteaza pe rand cat de depresibil e fiecare strat si cu ce "obiect" poate fi penetrat, depistand astfel straturile mai groase si "duritatea" lor.

Consistenta

gradul

testul manual

echivalent cu instrumente

Foarte moale

1

pumnul

0-2 kgf

Moale

2

4 degete

2-15 kgf

Dura

3

1 deget

15-50kgf

Foarte dura

4

creion

50-100 kgf

Compacta

5

cutit

> 100 kgf

- Exista scheme si formule de apreciere a profilului stratigrafic obtinut:

            - sunt 6 tipuri (A-F), in functie de succesiunea straturilor dure si moi.

            - cel mai favorabil este tipul A (duritatea straturilor descreste dinspre sol spre suprafata)

            - cel mai nefavorabil este tipul F (invers decat tipul A - favorizeaza avalansele "de fund")

            - tipurile B-D au diverse succesiuni de straturi

- Simplificat, se spune ca un strat "moale" sub unul dur indica riscul ridicat de avalansa

- Exista straturi de grosime mica, ce pot scapa unui asemenea test manual sumar

7. 4. 4 Studiul termic stratigrafic sumar

- Este asemanator cu studiul mecanic stratigrafic manual

- Are in vedere temperatura fiecarui strat

- Permite estimarea tipului de metamorfoza in curs si deci a evolutiei viitoare a straturilor

7. 4. 5 Testul TEL

- Este asemanator cu studiul mecanic stratigrafic manual

- Are in vedere umiditatea (continutul de apa lichida) a fiecarui strat

- Permite estimarea tipului de metamorfoza in curs si deci a evolutiei viitoare a straturilor

- Se bazeaza pe faptul ca apa lichida destabilizeaza aderenta straturilor de zapada

- Tehnica:

            - Se fac bulgari cu mainile inmanusate:

            - Rezultatele se evalueaza astfel:

gradul 1

zapada uscata, nu se pot face bulgari

gradul 2

umiditate redusa, manusile raman uscate

gradul 3

umeda, manusile raman umede

gradul 4

moale, curge apa din bulgarele ce-l facem

gradul 5

foarte inmuiata zapada e "ca o supa"

7. 5 Masuri specifice - investigarea zapezii prin teste de compresie pe blocuri

7. 5. 1 Precizari introductive

Testele de compresie:

- Sunt tot studii cu mijlace proprii nespecializate

- Sunt teste de alunecare, care simuleaza la scara redusa sau 1: 1 conditiile de incarcare a pantei inzapezite prin trecerea unui om, vazand daca si la ce forta se declanseaza o glisare

- Pentru efectuarea testului se alege o panta cu inclinare de 30-40 grade

- Se face o transee verticala ca pentru studiul stratigrafic descris in capitolele anterioare

- Se decupeaza apoi pe celelalte 3 laturi un bloc de zapada

- Formele geometrice si dimensiunile blocului difera de la varianta la varianta

- Decuparea se face pana la sol sau cel putin pana la primul strat suficient de inalt de zapada dura

- Se supune blocul de zapada la diverse forte / incarcari

- Se observa daca si la ce incarcare blocul se sfarama sau gliseaza, pe aceasta baza tragandu-se concluzii

7. 5. 2 Testul lopetii

- Se face pe o coloanea de zapada verticala

- Coloana trebuie sa aiba cel putin 120 cm inaltime spre transee

- Coloana trebuie sa fie predecupata pe celelalte 3 laturi cate 30 x 30 cm (doua fete laterale si fata amonte)

- Predecuparea se face cu lopata, schiu, fierastrau, cordelina etc.

- Pe suprafata superioara a acestei "coloane" de zapada, se executa - apasand/lovind pe lopata presiuni progresive cu degetele, pumnul...

- Exista grile de apreciere a riscului de avalansa in functie de consecinte

7. 5. 3 Testul Stuffblock

- Este asemanator cu testul lopetii ca realizare si principii

- Este mai exact ca testul lopetii

- Se face plasand lopata orizontal pe capul superior al coloanei si incarcand-o succesiv

- Incarcarea se face lasand sa cada pe lopata un saculet plin cu zapada in greutate de 4, 5 kg de la inaltimi tot mai mari (10, 20, 30.... cm), indicate de gradatiile de pe cordelina saculetului

- Se urmareste cand apar fracturi ale coloanei de zapada.

- Rezultate:

            - Sub 20 cm = foarte instabila

            - intre 30-40 cm = stabilitate moderata

            - 50 cm si peste = zapada stabila

7. 6 Masuri specifice - investigarea zapezii prin teste cu blocuri glisante

 

7. 6. 1 Precizari introductive

- Tehica blocurilor glisante decurge in principiu ca si testele de compresie a blocurilor

- Nu se urmareste sfaramarea coloanei de zapada, ci alunecarea unui/unor straturi ale zapezii la diferite presiuni/ incarcari cu om sau schior

- Dimensiunile blocului sunt mai mari

- Nu se fac teste

            - Cand situatia e clara in sensul ca exista cu siguranta pericol semnificativ

            - In zone irelevante (ex. pe placi de vant)

- E importanta alegerea locului testului:

            - sa fie reprezentativ ca orientare si altitudine, similar cu zona vizata

            - se face pe pante cu inclinare de cel putin 30 grade

            - se aleg zone fara risc pentru cei care fac testul

- Mai cunoscute sunt metodele "conul elvetian", "blocul norvegian" si "blocul canadian"

7. 6. 2 Tehnica realizarii testelor cu blocuri glisante

- Se sapa transee de 2-3 m lungime, orizontala, de minim 1, 50 m adancime

- Se infig 3-4 sonde de avalansa in zapada, vertical (nu perpendicular pe panta/sol) in viitoarele unghiuri (laturi verticale) ale blocului

- Cu o cordelina ghidata de sonde, folosind-o ca pe un fierastrau, se predecupeaza blocul

- Se largesc usor taieturile de pe laturi (cu schiul, cu lopata...)

- Se incarca progresiv blocul, urcand pe el un om (cu bocanci, pe schuri, rachete...) deasupra centrului de greutate al blocului:

            - initial se aseaza fin, cu grija

            - apoi face 4 flexiuni succesive, tot mai puternice

            - apoi face 4 sarituri succesive, tot mai puternice / de mai sus, initial vertical / pe loc, apoi de deasupra / din susul blocului.

- Estimare unelte si timp necesar pt realizare test de catre 2 oameni (varianta bloc canadian):

Perete aval

Laturi

Perete amonte

Timp - minute

lopata

lopata

cordelina/schi

10

lopata

cordelina

cordelina

9

lopata

schi

schi

5

lopata

fierastrau

fierastrau

5

7. 6. 3 Conul elvetian

- Metoda folosita initial de armata elvetiana si apoi popularizata de Werner Munter

- Blocul predecupat are la suprafata zapezii forma de triunghi echilateral si pe ansamblu e o prisma

- Dimensiunile fetei superioare a blocului: latura de 2, 5m

7. 6. 4 Blocul norvegian

- Asemanatoare cu conul elvetian, dar blocul are fata superioara trapezoidala si pe ansamblu e o prisma, iar dimensiuniel difera

- In varianta modificata de Faarlund se face un bloc mic, se introduce lopata in spatele lui si se trage de coada ei. Forta necesara pentru a genera glisarea indica gradul de stabilitate al stratului testat.

7. 6. 5 Blocul canadian

- Propus de Jamieson si Johnston

- Asemanator cu blocul norvegian, dar cu dimensiuni modificate (baza mare / aval 2, 1m, baza mica / amonte 1, 9 m, inaltime trapez 1, 5 m)

- schiorul care "incarca" blocul se va pozitiona la marginea de sus a blocului

7. 6. 6 Interpretare rezultate teste cu blocuri glisante

Gradul de incarcare

Declansarea

Concluzii

a. spontana

in timpul taierii

nu se traverseaza

b. incarcare partiala

in timpul asezarii schiorului

nu se traverseaza

c. incarcare totala

cand schiorul s-a instalat pe bloc

nu se traverseaza

d. la flexiuni

la flexiuni energice

de evitat

e. saritura

in timpul unor sarituri usoare

precautii!

f. sarituri de sus

saritura de pe loc, apoi de sus

solida

g. nu se rupe

nu se intampla nimic

foarte sigura

- Situatiile a, b, c: patura de zapada instabila, periculoasa.

- Situatiile d si e: patura relativ periculoasa, se evita zona daca e posibil

- Situatiile f si g: riscuri foarte mici, dar nu excluse

- Un test facut pe o panta de 30 grade se poate extrapola la pante mai mari: riscul creste cu 1 grad

- Erori posibile sau teste irelevante:

            - pe zapada inmuiata,

            - cand e un strat de pulver sub 40 cm., mai ales daca se sare cu bocancii

            - cand se face test cu schiurile si acestea ajung la mai putin de 5 cm de "suprafata de glisare"

            - alte situatii

- Teste de suprafata:

            - Sunt ca cele anterioare, dar cu adancime de numai 60 cm. pentru blocul glisant

            - Sunt mai rapide

            - Sunt controversate ca relevanta

           

- Testele au doar valoare informativa, pentru ca patura de zapada pe o panta nu este uniforma.

- De aceea rezultatele testelor trebuie coroborate cu alte informatii din teren si cu cele din BRA

7. 7 Masuri specifice - Planificarea temporala

7. 7. 1 Perioada calendaristica

- In Carpatii romanesti:

            - in general cea mai putin periculoasa perioada e luna martie.

            - in caz de ierni mai blane: sfarsit de februarie si inceput de martie

            - in caz de ierni grele / lungi: sfarsit de martie / inceput aprilie

            - pot fi multe exceptii!

- In alte masive trebuie tinut cont de altitudine, clima etc.

7. 7. 2 Momentul zilei

- primavara, mai ales in zile insorite, sunt mai sigure orele de dimineata devreme sau de seara (la amiaza zapada se "inmoaie" si creste substantial riscul de avalansa)

7. 8 Masuri specifice - Planificarea spatiala

7. 8. 1 Orientarea versantului

- In Carpati, in lunile decembrie - ianuarie - februarie, fetele sudice sunt mai putin periculoase ca cele nordice (pentru ca soarele contribuie la stabilizarea straturilor).

- In lunile aprilie - mai este invers: fetele nordice (fiind mai umbrite)sunt de regula mai putin periculoase ca cele sudice (batute de soarele puternic).

7. 8. 2 Utilizarea reliefului

- Pentru urcare sau coborare se folosesc crestele, muchiile, spinarile, fetele (zonele) cu denivelari (eventual stiute de vara!).

- Nu se folosesc valcelele, culoarele, fetele netede, ierboase.

- Vaile largi se parcurg pe firul lor nu pe versanti.

- Mare atentie la baza unor culoare ce coboara din crestele vecine vaii. Daca o avalansa a pornit spontan dinspre creasta, noi fiind pe fundul vaii avem timp s-o evitam, mai ales daca e avalansa de primavara, care e mai "lenta".

- In zonele suspecte pe cat posibil nu se traverseaza orizontal

- In zonele suspecte si nu se urca sau coboara in diagonala sau in serpentine ci direct, pe linia de cea mai mare panta.

- Daca totusi trebuie sa traversam o panta potential periculoasa, o vom face pe cat mai sus posibil, pe sub stanci daca sunt, dar nu pe sub cornise.

- O vale e mai sigur sa o traversam peste valcelele de obarsie decat in partea inferioara, dupa confluenta acestora.

7. 9 Masuri specifice - Atitudinea membrilor grupului

7. 9. 1 Tehnica de inaintare

- In zone de risc se face deplasarea:

            - cu pasi mari

            - se calca strict in aceeiasi urma si nu se tarasc picioarele, ca sa nu se faca "transee"

            - de regula fara schiuri / snowboard / rachete la picior

            - nu se "taie" zapada cu schiurile / snowboardul

- Pe schiuri sau snowboard:

            - se prefera coborare directa sau in viraje fine, serpuite

            - se evita virajele bruste sau largi

            - se evita cazaturile.

7. 9. 2 Dispunerea si atitudinea membrilor grupului

- In zonele periculoase se pastreaza distanta de minim 10 - 20 pasi intre 2 oameni, dupa caz substantial mai mult

- Un culoar periculos se traverseaza pe rand, cate unul, restul stand la loc sigur, gata de interventie la nevoie.

- In zone de risc:

            - nu se striga si nu se produc alte sunete puternice

            - trebuie atentie pentru a evita orice caderi

            - un om din grup ramane mai la distanta, ca observator.

7. 9. 3 Problema legarii in coarda

- Chestiunea este usor controversata

- In general in zone de risc de avalansa se recomanda nelegalrea in coarda

- Legarea in coarda poate fi utila:

            - cand se traverseaza un culoar ingust si cel "de afara" (secundul in prima faza, capul de coarda in faza a 2-a) e autoasigurat

            - la traversari pe langa pereti de stanca unde cei in cauza se pot asigura in pitoane.

7. 9. 4 Masuri privind echipamentul

- La intrarea in zona periculoasa trebuie luate multiple masuri de prevedere legate de echipament:

- Se inchid toate fermoarele, scaiurile, capsele etc.

- Se pune gluga pe cap.

- Cand zapada e tip "pulver", se protejeaza gura si nasul (cu masca guler inalt, fular, batista, esarfa etc.)

- Un brat se scoate din cureaua rucsacului si centura de sold si de piept se desface

- Mainile se scot din curelele betelor de schi sau din curelusa / dragonul pioletului

- Se desfac curelusele de asigurare a schiurilor / snowboard-ului

- Se pregateste ghemul cu snurul de avalansa pentru a fi aruncat (derulat) la nevoie sau se deruleaza si taraste dupa sine

- Se pregatesc si se verifica sa fie foarte la indemana piesele esentiale de la dispozitivele specializate (manerul de la balonul ABS sau balonul HOLDER, mustiucul de la AVALUNG...)

- Se deschid / verifica ca sunt deschise si setate pe emisie aparatele DVA

7. 9. 5 Declansare preventiva a avalansei

Se poate face, in anumite conditii, de catre persoane specializate, cu multa experienta, chiar fara mijloace speciale (explozibili si sisteme de plasare si detonare pt avalanse), dar cu riscuri apreciabile. Nu se recomanda decat in situatii extreme, cu precautii deosebite, celor cu pregatire aprofundata de specialitate.

7. 10 Sinteza privind masurile individuale de prevenire

7. 10. 1 Sinteza 3D

Pericolul de avalanse e maxim:

            - Dupa ninsori recentemasive

            - Dupa incalzirea brusca a vremii

            - Dupa ninsori mici, dar cu vant

Se poate spune, ultrasimplist, ca:

            - Pentru prima situatie: Pericolul avalanselor persista cat timp crengile copacilor sunt incarcate" (daca nu le scutura vantul!)

            - Pentru a doua situatie: Cand in satele de munte curg stresinile, in munti curg avalansele de primavara

            - Pentru a treia situatie: Foarte rar se produc avalanse spontane, dar frecvent provocate de om.

7. 10. 2 Metoda 3 x 3 (W. Munter)

- inainte de a pleca de acasa (cu o seara inainte):
            -afla buletinul meteo de avalansa
            -planuieste tura pe harta topo de 1;25. 000
            -spune rudelor si prietenilor ruta si cand ar trebui sa te intorci.

- la/dupa sosirea in zona/statiune (dimineata):
            -pune in rucsac lopata, sonda, telefonul mobil,
            -testeaza functionarea aparatului emitator-receptor si bateriile lui
            -informeaza-te despre conditiile din zona.

- in timpul turei si la abordarea pantei respective:
            -analizeaza conditiile. poate s-au schimbat peste noapte,
            -urmareste evolutia vremii (temperatura, vant, ninsoare),
            -renunta in caz de dubii.

8. 1 Comportarea celui prins in avalansa

8. 1. 1 Atitudinea in momentul declansarii / surprinderii si curgerii

- Se trage de manerul balonului ABS sau HOLDER (daca avem)

- Se pune in gura mustiucul AVALUNG-ului (daca avem si daca nu e deja in gura)

- Se face debarasarea imediata de rucsac, bete, piolet, alte lucruri tinute in mana

- Se "descalta" rapid schiurile / snowboardul (cu exceptia cazurilor speciale cand se spera o iesire rapida cu ele spre lateral - ex. cand avalansa e spontana si umeda si vine de sus

- In timpul curgerii se incearca eventual ramanerea la suprafata sau / si spre margine

            - poate reusi la avalanse mici sau lente sau in placi

            - recomandarea de a incerca miscari de inot e controversata

8. 1. 2 Atitudinea in si dupa momentul opririi

- Cand se percepe oprirea avalansei, daca omul este sub zapada, se ghemuieste si facem o detenta brusca pentru a isi crea cu bratele un spatiu cat mai mare de rezerva (punga de aer) in jurul capului, chiar in momentul opririi

- Se prinde in gura amboul aparatului Avalung (daca exista si daca nu e in gura in acel moment)

- Se incearca miscarea membrelor pentru a vedea daca avalansa s-a "betonat" sau permite miscari si deci sanse de autodegajare

- Se incearca aflarea pozitiei:

            - Antrenarea in avalansa perturba simturile prin mai multi factori incat unii nu-si dau seama in ce pozitie sunt (unde e "susul" si "josul")

            - La nevoie se pot incerca diverse metode - unii recomanda ex. sa scuipi

- Se incearca producerea de sunete pentru a fi auzit de salvatori:

            - Zapada e destul de fonoizolanta, dar permite adesea sa se auda, slab, sunete chiar de la adancime

            - Se aleg sunete inalte - ex strigate scurte ascutite sau fluieraturi

8. 2 Cautarea si degajarea din avalansa

8. 2. 1 Aspecte generale si pregatirea de actiune

- Cautarea si degajarea din avalansa trebuie organizata si executata foarte rapid si corect, altfel nu mai e salvare ci mai probabil doar recuperare de cadavre

- In timpul avalansei, cei care nu au fost prinsi trebuie sa urmareasca si sa-si memoreze

            - de unde a fost luata victima initial

            - cum s-a comportat victima in avalansa (s-a degajat de rucsac, de schiuri, a inotat?)

            - unde a disparut ultima data din raza vizuala

- La oprirea avalansei, cei neantrenati trebuie sa se asigure ca nu e iminenta o noua avalansa, care i-ar putea ingropa si pe ei (se intampla relativ frecvent)

- Se constata cati lipsesc la apel

- Se priveste rapid dar atent zona pentru a vedea daca se vad victime care nu sunt total acoperite (si deci nu trebuie cautate ci se poate incepe direct dezgroparea lor si acordarea primului-ajutor)

- Se inventariaza rapid daca si cati posibili salvatori sunt prezenti (supravietiutori valizi) si ce echipament si pregatrire au

- Se anunta accidentul catre Salvamont sau alta structura (ex. la 112) prin telefon sau alt mod (semnale vizuale, sunete etc. utilizand Codul International de Alarma pe Munte)

- Se stabileste un sef al echipei de salvatori, daca e cazul

- Daca nu se reuseste imediat alarmarea si exista mai multi supravietuitori valizi, 1-2 dintre ei pleaca sa dea alarma si sa aduca ajutoare

- Se aduna informatiile de la cei care au vazut avalansa (despre unde si cum au fost prinsi cei ingropati, cum s-au comportat in avalansa, unde au fost vazuti ultima oara...)

- Se stabileste rapid planul de actiune si rolurile fiecaruia

- Se plaseaza eventual un observator la distanta pentru a semnala noi pericole (daca sunt destui salvatori sau se estimeaza risc ridicat)

8. 2. 2 Cautarea propriu-zisa

- Se trec aparatele DVA de pe emisie pe receptie si se verifica daca se receptioneaza vreun semnal

- Se inspecteaza rapid zona avalansei:

            - Se asculta cu atentie eventuale strigate / sunete din zapada

            - Se identifica si marcheaza, daca e cazul, semne certe sau posibile de localizare a victimelor ingropate (ex. balon Holder, fragment snur de avalansa, piese de echipament)

            - Se identifica si marcheaza, daca e cazul, limitele avalansei, zona de cautare, locurile probabile de localizare in functie de relief si de morfologia avalansei...

- Cautarea se face prioritar:

            - in apropierea obiectelor ramase la suprafata, pe linia directiei lor (mai sus si mai jos)

            - la racordul pantelor (unde se termina panta mai abrupta si incepe zona mai lina)

            - in adanciturile terenului (denivelari, trepte, gropi, valcele - vizibile sau banuite)

            - in zona frontului/varfului limbii avalansei (poate fi "dusa de primul val").

- Se face cautarea cu DVA-urile

- Daca nu sunt DVA-uri sau cautarea nu da rezultate, se incearca cautarea prin sondare

- Cand se identifica o victima ingropata, ea trebuie degajata:

            -rapid

            - incepand cu capul (cu grija, sa nu-l miscam inainte de a-i pune colierul, fiind posibila existenta unei fracturi de coloana cervicala!), continuand cu toracele

            - se va incerca eventual accesul la cel ingropat nu direct, de sus, ci dinspre lateral

- Cand nu e pericolul unei alte avlanase si nu avem mijloace de a proteja victima salvata de frig si vant, nu-l scoatem complet din zapada decat atunci cand soseste elicopterul sau cand incepe transportul cu akya.

- Se face rapid si atent examinarea medicala a victimei dezgropate

- Se incepe concomitent sau apoi cautarea celorlalti

8. 2. 3 Cautarea cu DVA

- Trebuie facuta cu o coordonare stricta, respectand planul si metoda aleasa, mai ales daca sunt mai multi salvatori sau mai multe victime

- Exista diverse metode

            - tehnica intersectiei

            - tehnica urmaririi undei

            - aparatele mai noi indica vizual directia si distanta, sunt mai simplu de utilizat

- Atentie ridicata necesita cazurile cand semnalul vine de la mai multe DVA-uri

- Pentru fiecare aparat exista instructiuni detaliate care trebuie cunoscute si exersate de posesor

8. 2. 4 Sondarea rapida / bruta

- Daca nu s-au gasit rapid victimele pe baza DVA, Holder, snur de avalansa, caini, detectoare etc. se incepe cautare prin sondare sumara, rapida ("bruta")

- Sondarea se incepe in zona cea mai probabila de localizare a celui acoperit

- Sondarea se face cu distanta de 50 cm. intre punctele de sondare (2-3 puncte/m2)

- Sondarea se face la adancimea de 2 m.

- Ca tehnica:

            - cautatorii se aliniaza orizontal pe un rand, umar la umar

            - conducatorul echipei da comanda "sondati"

            - toti introduc sondele intre varful bocancilor, vertical, complet, apoi le scot

            - conducatorul da comanda "pas inainte"

            - se repeta ciclul.

- Eficienta: pentru 20 de oameni necesita 4 ore / hectar.

- Exista si alte variante:

            - Cautatorii aliniati la distanta "mana la umar" si fiecare, la comanda, face cate doua sondari la 50 cm orizontal: "stanga, dreapta" apoi "pas inainte" pentru cei 50 cm.

            - O alta metoda prevede ca, inainte de a pasi, sondele sa fie tinute oblic, prin sprijinirea lor pe umarul drept al fiecaruia din sirul "sondorilor", coordonatorul putand controla/dirija mai bine alinierea /paralelismul sondelor. Varful sondelor ramanand fixate pe/in zapada, prin pasire, ele devin verticale, pozitia de sondare la comanda urmatoare.

- Victima se identifica la sondare prin intalnirea unei rezistente, de obicei elastice, la sondare.

- Greseli posibile la sondare:

            - sonda nu se tine vertical si se trece pe langa victima

            - nu se sondeaza destul de adanc

            - nu se respecta distanta intre punctele de sondare si se trece cu sonda pe langa victima

            - se strapunge victima cu sonda

            - se confunda un obiect mai tare (ex. bulgare / bloc ingetat) cu victima

8. 2. 5 Sondarea fina

- Analoga sondarii brute ca scop, tehnica, greseli posibile

- Se face cand:

            - victima nu e gasita prin sondarea sumara

            - sunt foarte multi salvatori raportat la suprafata avalansei (rarissim)

            - a trecut mult timp de la acoperiere si nu se mai spera gasirea victimei in viata

- Se face cu distanta de 25-30 cm. intre punctele de sondare (medie 13 puncte/m2)

- Se face la adancimea de 2-3 m

- Metoda:

            - Fiecare cautator va face la fiecare pas trei sondaje, cate un sondaj la varful fiecarui bocanc (stand cracanat) si unul la mijloc.

            - Comenzile sunt: "stanga, mijloc, dreapta, pas inainte.

- Eficienta: 20 de oameni cerceteaza 1 ha in 20 de ore!

8. 2. 6 Cainii de avalansa

- Sunt foarte utili

- Se estimeaza ca mirosul victimei traverseaza 1 m de zapada in aproximativ 15 minute

- Trebuie caini special dresati, dar uneori si caini obisnuiti pot fi utili

- Cautarea cu caini special antrenati se estimeaza ca fiind de 8-10 ori mai eficienta decat cautarea prin sondare

8. 3 Primul ajutor si transportul victimelor

 

- Cel scos din avalansa trebuie considerat in principiu ca fiind simultan:

            - socat (in sens medical, cardiovascular si biochimic, nu psihic!)

            - politraumatizat

            - asfixiat / hipooxigenat

            - hipoterm

- De o victima dezgropata din avalansa, mai ales daca au trecut mai multe minute, trebuie sa se ocupe permanent 1-2 salvatori/coechipieri, nu trebuie lasata nesupravegheata chiar daca pare OK

- Formula memotehnica: PAS:

            - Protejare- instalarea celui degajat intr-o zona sigura, sa nu vina o alta avalansa

            - Alertare - chemarea de ajutoare prin tel mobil, radio-telefon, curier, etc.

            - Salvare - sunt dati urmatorii "pasi"in examinarea victimei

- Se verifica succesiv daca:

            - E constient (vorbeste coerent...)

            - Respira

            - Exista hemoragii

            - Isi poate misca membrele

            - Are leziuni evidente (rani, fracturi)

- Pulsul nu e concludent.

- Daca sunt suspiciuni ca a putut exista o strivire mare si mai lunga (ex. picior, brat) se vor lua masurile speciale pt a evita ca cel salvat sa moara prin sindorm de strivire (Bywaters)

- Daca victima e inconstienta, se fac manevrele necesare de dezobstructie si apoi, dupa caz, resuscitare cardiorespiratorie

- Se va tine cont de posibilitatea existentei unei fracturi de coloana vertebrala

- Se va tine cont de posibilitatea existentei hipotermiei, deci victima nu trebuie masata, frecata, miscata mult sau lasata sa se miste (cu atat mai putin sa incerce sa se ridice / sa mearga)

- Daca e probabila hipotermia avansata, reanimarea nu trebuie intrerupta decat dupa ce corpul este adus (de obicei in spital) la temperatura normala si in continuare nu reapar semne de viata - uneori trebuie continuat masaju cardiac si respiratia artificiala multe ore in sir!

- Se opresc eventualele hemoragii

- Se panseaza ranile (inclusiv eventuale degeraturi - nu se incearca dezghetare daca sunt grave!)

- Se imobilizeaza fracturile, luxatiile sau entorsele grave

- Se protejeaza victima de frig si se incepe tratamentul hipotermiei daca e cazul

- In timpul transportului cel salvat din avalansa trebuie supravegheat continuu

- Transportul e de dorit a se face rapid, de preferat cu elicopterul, mai ales daca e hipoterm. Daca nu se poate, atunci cu Akija. Decat un transport prost facut, mai bine in unele cazuri se face adapost in zapada pana vin salvatorii bine dotati / transportul adecvat.

- Cel salvat din avalansa trebuie dus direct la un spital foatre bine dotat.

Author: Radu Mititean / CCN
Views: 19892, Last update: Fri, Feb 20, 2009


Comment
ovidiu iordache ovidiu iordache, Sat, Mar 14, 2009, 12:36 am

ce sa zic. educativa treaba asta. dar faza cu "Se stabileste un sef al echipei de salvatori, daca e cazul" e tipic romaneasca:)

Fără foto Cristian Rakosy, Sun, Aug 23, 2009, 9:20 pm

imi permit sa te contrazic, nu este deloc romaneasca. E foarte bine sa existe un conducator, o spun oameni care s-au confruntat cu situatia!

Fără foto HELENA ISATES, Sun, Jan 17, 2010, 9:29 pm

Este salutara initiativa de a posta informatii despre avalanse. Ar trebui sa se faca brosuri, pe aceasta tema, care sa fie distribuite gratuit turistilor. Astfel, nu ar mai fi atitia oameni care pleaca de la premiza " este o probabilitate infima sa fiu prins de avalansa". Am auzit de persoane care au fost in Himalaia, dar au murit in Bucegi, prinsi de avalansa. Tocmai, de aceea ar trebui dusa o campanie de informare si de constientizare a pericolului reprezentat de avalansa.

Răzvan Hotea Răzvan Hotea, Mon, Feb 15, 2010, 11:18 pm

Bun, bun vad aici un cuprins dar unde e continutul?:-?

ovidiu iordache ovidiu iordache, Mon, Feb 15, 2010, 11:23 pm

vezi la index;)

Răzvan Hotea Răzvan Hotea, Mon, Feb 15, 2010, 11:25 pm

Mersi:D

Comments for this article
Login or register to comment