Alpinet | Maps | Tourist Guide | Mountaineering Clubs | Invitation In Carpathians | Mountain Rescue |
Comunity
Events
Don't miss
Marathon Piatra CraiuluiMarathon 7500 Bike marathon 4 Mountains Cazare Predeal Cazare, Pensiuni, Hoteluri Partners
|
Cele mai înalte 10 vârfuri din România Posted by: Cătălin Olteanu in de-ale lui Cătălin Olteanu , de-ale lui Cătălin
Cele mai înalte 10 vârfuri din România Ică Giurgiu (Bucureşti) Nu se prea ştie exact care sunt cele mai înalte 10 vârfuri din Carpaţi! Ne-am mulţumit zeci de ani cu hărţi simple, la scări minuscule, însoţite de text zgârcit, scurtat repede în redacţii, ca "să încapă". Masivele considerate "leagăn" pentru turism şi alpinism au rămas tot cam necunoscute, scrierile despre ele fiind realizate mai mult în birou decât pe teren. Pentru mulţi montaniarzi cu "pretenţii", traseele pe picioare sudice din Munţii Făgăraşului sau Rodnei nu sunt de luat în calcul, un drum în Munţii Măcin, Locvei sau Bistriţei este considerat pierdere de timp... Ce să mai spun de "îndrăgostiţii de munte" care reproşează că publicăm în revista Munţii Carpaţi, începând de la numărul 22, hărţi la o scară "prea mare"? Păi oameni buni, cum descrieţi prietenilor sau unei reviste de specialitate un traseu nemaipomenit dacă nu ieşiţi din "barierele" potecilor clasice, dacă nu aveţi suportul de hartă pe care să desenaţi, atunci când sunteţi pe munte, parcursul străbătut? Cum să existe hărţi corecte, actualizate în permanenţă, dacă tocmai turiştii refuză să aducă datele care le pot îmbogăţi? E drept că la prima construire a unei hărţi montane turistice se folosesc elemente de pe hărţile topografice; dar apoi se desenează şi se scriu foarte multe informaţii care folosesc turiştilor, date de obicei inexistente pe celelalte planuri. Militarii au făcut hărţi pentru interesele militarilor, pădurarii au desenat pentru ei, geologii şi biologii la fel, aşa că doar turiştii pot face hărţi pentru turişti. Dacă tot aşteptăm zeci şi zeci de ani ca să facă "cineva" (cine?) pentru noi, şi încă pe gratis (!?), hărţi pe care să le folosim doar noi, trebuie să investiţi puternic în tratamente geriatrice cu rezultate excepţionale ca să ajungeţi să apucaţi aşa ceva. Unii ne spun că sunt insuficient de dese curbele de nivel. Dacă observaţiile ar veni din partea unor oameni care au produs vreodată o bucăţică de hartă pentru a fi publicată şi în folosul altora, sau dacă observaţiile ar sosi de la persoane care precizează de ce le trebuiesc curbe de nivel foarte dese (de fapt respectivii nu precizează pentru că nu umblă prin zonele de abrupt...), ei bine, observaţiile ar fi luate în seamă. Ni s-a mai reproşat că nu apar pădurile pe hărţile din revistă. Dacă aţi fost atenţi la lecţiile de geografie de la şcoală, aţi fi reţinut că pădurea urcă în Carpaţi, cu unele excepţii, până pe la 1500 de metri. Şi dacă vă uitaţi la televizor sau citiţi presa ştiţi că se taie pădurea "într-o veselie" şi nu se prea mai replantează în zonele unde s-au făcut tăieri. Şi atunci cum aţi dori să avem informaţie reală, la zi? Mulţi ezită să se aboneze, deşi vă explicăm insistent că o revistă de specialitate nu poate exista la un preţ decent decât dacă are cel puţin 60% din tiraj acoperit de abonamente; aşteptaţi să dea "cineva" bani, aşteptaţi să aducă autorii materiale deosebite numai pe cheltuiala lor, iar la urmă veniţi cu "critici". Să fie clar: aveţi dreptul să existe o revistă care să vă respecte pretenţiile, dar aveţi atunci obligaţia să fiţi conştienţi de cum se realizează o astfel de revistă şi să puneţi umărul la existenţa ei. Avem primite de la marii pasionaţi de munte (turişti, speologi, alpinişti) zeci de materiale excepţionale, cu descrieri amănunţite, cu poze "trăsnet", cu schiţe şi hărţi deosebit de utile. Iar noi, redacţia, în loc să facem o revistă lunară cu 200 de pagini, ne înghesuim în doar 100 şi suntem nevoiţi să mărim preţul publicaţiei o dată cu devalorizarea leului pentru a cheltui banii pe... difuzare. Cum să credem astfel în cea mai mare parte din "observaţiile" dumneavoastră? Aparent, ne-am îndepărtat de subiect; recitiţi cu seriozitate rândurile de mai sus şi vă daţi seama că doar aparent. Să extragem acum date din bibliografie, pentru a ne lămuri care sunt cele mai înalte 10 vârfuri şi să spunem ce am descoperit, umblând prin cărţi şi pe... munte! Vom cita persoane care ne-au scris, preocupate ca şi noi să facă ceva lumină în această problemă atât de "înaltă". * Iată, de exemplu, ce constată domnul Niculae Ungureanu, din Curtea de Argeş, care a fost pe toate vârfurile de peste 2500 m de la noi şi nu numai o dată. Până la apariţia hărţilor Munţii Bucegi (autori Nicolae C. Popescu, Valentin Popescu; Editura Abeona, 1992) şi Bucegi (Ion Zăvoianu, Emilian Cristea, Nae Popescu) era trecut pe planuri un singur vârf de peste 2500 m, Omu (2505). Pe respectivele hărţi apare şi Vf. Ocolit (Bucura Dumbravă) (2503 m). Am "săpat" prin bibliotecă, după câteva surse despre zonă şi iată mai jos ce am găsit. Pe Harta turistică a masivelor Bucegi - Gârbova, regiunea Sinaia - Predeal, apărută la Institutul cartografic Unirea Braşov, înainte de al doilea război mondial (nu se observă anul apariţiei pe harta achiziţionată de la anticariat, aflată într-o stare destul de precară), sub semnăturile Mihai Haret (membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din România etc.), Ioan Protopopescu (profesor inginer la Politechnica Timişoara) şi Radu Ţiţeica (inginer), Vf. Omu apare cu 2513 m iar Vf. Bucura este trecut fără cotă. Din Bucegii şi Piatra Craiului, de Ion Ionescu Dunăreanu, 1936, Tipografia Olimpul Bucureşti, aflăm (pagina 36) că Vf. Omu are 2504 + 9 = 2513 m. În cartea de Geografie pentru clasa a VII-a, Editura de stat didactică şi pedagogică, 1962, Vf. Omu este trecut cu 2507 m (pagina 36). În deosebita lucrare Bucegii (turism - alpinism), de Emilian Cristea şi N. Dimitriu, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, 1964, Vf. Omu este menţionat cu 2507 m; interesant că şi cabana este tot la 2507 m (?!; vezi pagina 95, unde se spune şi de existenţa Vf. Bucura). În Geologia Masivului Bucegi şi a Culoarului Dâmbovicioara, de Dan Patrulius, 1969, Editura Academiei, Vf. Omu apare cu 2506 m şi este menţionat Vf. Bucura. În Judeţul Prahova, 1973, Editura Academiei, de Gheorghe Niculescu şi I. Velcea, se spune că Vf. Omu are 2507 m. În 1976, în Invitaţie în Carpaţi, autor Nae Popescu, lucrare editată de Ministerul Turismului, se dă pentru Vf. Omu cota de 2505. În 1980, la Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, Alexandru Roşu scrie în Geografia fizică a României, ediţia a doua, că Omu are 2507 m (pagina 280). În Geografia României, manual pentru clasa a XII-a, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1993, cu unul dintre autori acelaşi ca la manualul din 1962, Omu apare cu 2505 m (pagina 15). Pe harta topografică 1: 25.000, anume foaia L-35-87-D-b, întocmită în 1982, Vf. Omu este trecut cu 2504, 9 m iar la sud sud-vest de el, la aproximativ 370 m, se află Vf. Bucura (2503 m). În 1983, în Geografia României, volumul I, Editura Academiei, pe harta dintre paginile 72 - 73 Vf. Omu primeşte cota de 2505 m. În 1986, în Poteci şi cabane în Munţii Făgăraşului, de Ilie Fratu, Editura Sport-Turism, aflăm (pagina 14) că Vf. Omu are 2516 m. În 1991, autorii Ilie Fratu, Andrei Beleaua, Octavian Fratu ne spun în Pe custurile făgărăşene, Editura pentru Turism, că Omu are 2514 m (pagina 9). Iată deci păreri diferite, poate unele juste, dar evident că fără spaţiu de argumentare în lucrările citate. Ei bine, cât are Vf. Omu? Eu aş înclina pentru valoarea de 2504, 9 m, deci 2505 m rotunjit, menţionată pe harta topografică din 1982; ce păcat că pe respectiva hartă nu sunt suficiente detalii (!?) pentru a ne da seama dacă altitudinea de 2505 m este în vârful stâncii, cum ar fi normal, sau pe micul platou unde se află şi cabana. Ne ajută cu explicaţii cineva care a făcut măsurători sau are date mai multe? * Domnul Dan Horia Fărcaş, din Arad, remarcă, la fel ca şi noi, că în enumerarea făcută de Ilie Fratu (Poteci şi cabane în Munţii Făgăraşului, Editura Sport-Turism, 1986) apare menţionat (pagina 14) Vârful Capul Morarului (2501 m), din Munţii Bucegi. Acelaşi autor renunţă la Capul Morarului în lucrarea Pe custurile făgărăşene(publicată în 1991), în lista de la paginile 9-10. Noi am consultat foaia L-35-87-D-b, întocmită în 1982, a hărţii topografice la 1: 25.000 şi am găsit că la 500 m est de Vf. Omu se află două piscuri de 2480 m. Asta ar însemna, până la apariţia unor probe suficient de credibile şi că includerea Vf. Capul Morarului în lista compilată la pagina 84 din numărul 11 al revistei Munţii carpaţi nu este justificată. * Să vedem ce putem spune despre Vf. Moldoveanu, din Munţii Făgăraşului. De pe harta topografică 1: 50.000, foaia L-35-86-A, realizată în 1958, aflăm că altitudinea celui mai înalt vârf al ţării este de 2543, 4 m. Foaia L-35-86-A-b, la 1: 25.000, din 1981 spune că înălţimea este 2544, 0 m. Tot 2544 m zice şi Geografia României, volumul 1, Editura Academiei, 1983. Alexandru Roşu, în Geografia fizică a României, Editura didactică şi pedagogică, 1980, spune 2543 (pagina 291). * Pe harta topografică 1: 50.000, foaia L-35-86-A, din 1958, Vf. Negoiu, din Munţii Făgăraşului, are 2535, 4 m; iar pe foaia L-35-86-A-b, la 1: 25.000, din 1981, doar 2535, 1 m. Tot în Munţii Făgăraşului, Vf. Viştea Mare apare cu 2527, 4 m pe foaia L-35-86-A, din 1958, în timp ce pe foaia L-35-86-A-b, la 1: 25.000, din 1981, deci cu mai mult spaţiu (!), cota sa nu este trecută şi, din cauza elementelor grafice, nu poate fi exact dedusă. Salturile cotelor pentru piscurile cele mai înalte din Munţii Făgăraşului continuă şi pentru Vânătoarea lui Buteanu: 2505, 7 pe foaia L-35-86-A, din 1958, şi 2506, 9 m pe foaia L-35-86-A-b, din 1981. De aici şi inconstanţa cotei sub care găsim menţionat respectivul vârf în tot felul de lucrări. * Din păcate, părerea domnului Anghel Andrei, din Bucureşti, "valorile reale ale altitudinilor sunt cele cuprinse în cadrul hărţilor topografice", în loc să simplifice căutările celor interesaţi nu face, dovezi sunt destule menţionate până aici, decât să probeze încă o dată că nu ne prea cunoaştem munţii şi nici nu ne prea străduim să se întâmple asta. Nu sunt adeptul ideii "vizitaţi doar Carpaţii"; dar, vă spun, după mulţi ani de umblat prin bibliografie şi pe munte, că aveţi la îndemână un uriaş teren de investigaţii şi explorări. Ştiu că unii, puţini!, deja cunosc asta; am constatat că doar o foarte mică parte dintre cei care ştiu au şi întreprins explorări; iar la o mare parte dintre cei care s-au întors cu rezultate le este frică sau lene să le publice. De ce frică? Păi poate se supără şeful de catedră, conducătorul de doctorat, familia care ne vede făcând ceva inedit sau mai cine ştie cine care n-a călcat prin anumite locuri dar cunoaşte "precis, totul" despre ele. Nu numai că avem o Românie ignorată (superba şi plurirecordmena lume a peşterilor), dar avem şi o suprafaţă geografică pe care nu prea vrem să o vedem: munţii, versanţii Dunării dobrogene, dealurile subcarpatice etc. etc. * Explicaţiile de mai sus, purtate în direcţia stabilirii celor mai importante piscuri din ţară, au pus până aici în evidenţă următoarele date: Moldoveanu (Munţii Făgăraşului), 2544 m; Negoiu (Munţii Făgăraşului), 2535; Viştea Mare (Munţii Făgăraşului), 2527;Vânătoarea lui Buteanu (Munţii Făgăraşului), 2507; Omu (Munţii Bucegi), 2505 m, Bucura (Ocolit) (Munţii Bucegi), 2503 m. Ce putem afla de pe hărţile topografice despre Vf. Lespezi? Pe planşa L-35-86-A, 1: 50.000, din 1958, este trecut la sud-est de Negoiu un vârf, fără nume, de 2522 m, cel mai înalt din porţiunea respectivă. Pe harta L-35-86-A-c, 1: 25.000, din 1981, cota cea mai înaltă din zona respectivă, tot fără nume, este acum de doar 2517 m. În Munţii Făgăraşului, din 1975, de Bălăceanu, Cicotti, Cristea, găsim toponimul Vf. Lespezi - Călţun şi cota 2522 m. Ilie Fratu, Andrei Beleaua şi Octavian Fratu, în 1991, în lucrarea Pe custurile făgărăşene, zic Vf. Lespezi, 2517 m şi trec Cornul Călţunului, 2505 m, la vest de Lespezi (pagina 252); asta după ce Ilie Fratu, în 1986, în Poteci şi cabane în Munţii Făgăraşului, spunea (pagina 14) 2522 m pentru Lespezi şi 2510 m pentru Cornul Călţunului. Să nu omitem articolul scris de Ică Giurgiu şi Gabriel Silvăşanu, Peşterile din Lespezi şi Călţun, publicat în Munţii Carpaţi, nr. 8, 1998, începând de la pagina 41, bogat în materiale grafice şi fotografii sugestive. Concluzia? Ar trebui să alegem varianta Lespezi - 2517 m, Călţun - 2505 m. * În extremitatea estică a crestei făgărăşene apare, pe harta topografică L-35-86-B-a, la scara 1: 25.000, din 1983, Vârful Dara, de 2499, 6 m; asupra acestuia se pare că toată bibliografia recentă este de acord să îl considere ca având cota 2500 m. * La sud de Vf. Dara, trei lucrări (Fratu, 1986; Fratu, Beleaua, Fratu, 1991; Beleaua, 1998) avansează existenţa unui vârf de 2506 m, Hârtopu; ne-am bucura să aflăm cum au determinat autorii cota. Adoptând, ca până acum, drept referinţă hărţile topografice recente (bune, mai puţin sau deloc bune pe alocuri) nu includem acest pisc în grupul cu altitudini de peste 2500 m. (Să se fi folosit drept sursă de inspiraţie Harta turistică(color) Negoiul, la scara 1: 50.000, apărută acum câţiva zeci de ani la Institutul Cartografic Unirea Braşov? Pe ea nu este menţionat Vf. Dara, însă la sud de locul actual al acestuia apare Vf. Muşetescului, de 2506 m.) * Să vedem ce se spune despre cele mai înalte vârfuri ale Retezatului. Pe Harta turistică (color) a Masivelor Godeanu - Retezat - Ţarcu, autori Haret şi Protopopescu, editată de Touring Clubul României acum vreo 60 de ani (aspectul şi locul tipăririi, Institutul Cartografic Unirea Braşov, ne determină să credem că "sora" ei tocmai a fost menţionată în paragraful anterior), apar Peleaga cu 2511 m şi Păpuşa cu 2502 m. Nae Popescu, în Munţii Retezat, Editura Stadion, 1973, spune Peleaga 2509 m, Păpuşa Mare 2500. Acelaşi autor, în Retezat, colecţia Munţii Noştri, 1982, dă pentru Peleaga 2509 m şi pentru Păpuşa 2508. Dănuţ Călin, pe harta din Munţii Carpaţi, nr. 25, scrie Peleaga 2508 m, Păpuşa Mare 2504. Iar eu nu ştiu ce este pe hărţile topografice din zonă pentru că, deşi doresc enorm să aflu cât mai mult despre munţii din România, nu am resursele financiare şi de timp necesare pentru a ajunge să am şi să studiez toate hărţile care mă interesează. Noroc cu domnul Ciprian Vlăduţ, din Bucureşti, care vine în ajutor cu ceva informaţii: pe harta 1: 25.000, din 1977, L-34-94-D-d, Peleaga are 2507, 9 m şi Păpuşa 2503, 5 m. Să nu omitem că în Pe custurile făgărăşene (Fratu, Beleaua, Fratu, 1991) găsim menţiunile Păpuşa I, 2507 m şi Păpuşa II, 2504 m. Apoi, Valeria Velcea şi Alexandru Savu, în Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor româneşti (Editura didactică şi pedagogică, 1982) anunţă 2509 m pentru Peleaga, în timp ce Alexandru Roşu, în Geografia fizică a României(Editura didactică şi pedagogică, 1980) ne spune 2511 m pentru Peleaga şi 2502 m pentru Păpuşa. Câte Masive Retezat există? Câte hărţi topografice sunt folosite drept bază pentru informaţii? Dacă vi se par exagerate întrebările anterioare atunci să citez din Geografia Republicii Populare Române, 1962, Editura de stat didactică şi pedagogică, manual pentru clasa a VII-a, pagina 39: "Munţii care formează masivul Retezat, înmănunchiaţi în Muntele Godeanu (vârful Gugu 2290 m), pornesc de aici în toate direcţiile. Spre Jiu se îndreaptă Munţii Vâlcanului, iar spre nord de aceştia - Munţii Retezatului, ale căror creste înalte amintesc de înfăţişarea măreaţă a munţilor Făgăraşului."(?!) În 1980, din Geografia pentru clasa a XII-a, pagina 22, am putea înţelege că vârful cel mai înalt din Retezat se numeşte Retezat şi are 2509 m. Ţara ne vrea proşti. * Pentru Parângul Mare, cifra cea mai des anunţată este 2519 m; apare, mai rar, cota 2518; există şi autori care folosesc ambele valori. Nu am putut studia hărţile topografice din zonă, dar, tot Ciprian Vlăduţ, din Bucureşti, ne transmite: pe harta 1: 50.000, L-34-96-C, din 1971, Parângul Mare apare cu 2518, 8 m. * În concluzie, după toate elementele prezentate, putem întocmi următorul clasament: 1. Moldoveanu (Munţii Făgăraşului), 2544 m; 2. Negoiu (M. Făgăraşului), 2535; 3. Viştea Mare (M. Făgăraşului), 2527; 4. Parângul Mare (M. Parâng), 2519, 5. Lespezi (M. Făgăraşului), 2517;6.Peleaga (M. Retezat), 2508, 7. Vânătoarea lui Buteanu (M. Făgăraşului), 2507; 8. Călţun (M. Făgăraşului), 2505; 9. Omu (M. Bucegi), 2505; 10. Păpuşa Mare (M. Retezat), 2504; 11. Bucura (Ocolit) (M. Bucegi), 2503; 12. Dara (M. Făgăraşului), 2500 m. septembrie 2002 Bibliografie: Munţii Carpaţi numărul 29 / pagina 45, MC 30 /43, MC 32 /23, MC 33 /28, MC 35 /44
|
Members: 29725
Authenticated: 0 Visitors: 635 |
© 1999-2024, Proiectul Alpinet The usage of this site or any information therein implies your acceptance of our copyright notice and the terms and conditions Copyright, terms & conditions About Us | Advertise on this site | FAQ | Contact |