"Sa facem însa sa nu dispara linistea atât de necesara vietuitoarelor,…sa crutam gingasia garofitelor si a florii de colt, sa pretuim covorul aprins al smârdarului si sa nu întinam frumusetea locurilor…”
Ion Coman

O PARTE DIN FLORA SI FAUNA MUNTILOR

Dintre toate frumusetile naturale ale tarii nostre, muntii ofera cele mai grandioase si variate privelisti. Specificul peisajului zonei montane este în mare masura determinat de flora si fauna bogata si variata care populeaza aceste plaiuri, începând cu padurile de la poale si pâna la crestele cele mai înalte.

Comprimând cat mai multe date despre flora montana, am considerat necesar folosirea unor abrevieri si anume: PM=planta medicinala; PA=planta folosita în alimentatie, în conditii de izolare; PO=planta rara, ocrotita, monument al naturii si AO=arbore ocrotit, monument al naturii.

Prin monument al naturii se intelege specii de plante si animale rare, formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic.

Pentru recunoasterea arborilor am considerat suficient prezentarea imaginii frunzelor si florilor sau fructelor care ii caracterizeaza.

Prezentarea binecunoscuta a imaginii animalelor prin asociere cu imaginea urmei lasate, am considerat-o necesara, pentru o fixare mai usoara în memorie a acesteia din urma.

A iubi natura înseamna a o cunoaste în toata diversitatea sa, iar drumetia înlesneste aceasta în cel mai înalt grad. Pentru a proteja zonele ale caror flora si fauna prezinta caractere deosebite au fost înfiintate rezervatiile (naturale, stiintifice, forestiere, geologice), iar anumite plante si animale au fost declarate monumente ale naturii si puse sub ocrotirea legii, astfel încat distrugerea lor sa fie cu desavârsire oprita.

Zonele naturale protejate de interes national si monumente ale naturii sunt clasificate conform Legii 5 din 2000.

Prin zone protejate se intelege ariile naturale sau construite, delimitate geografic sa/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau cultural si sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu.

Ca rezervarii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale avem:

Denumirea	Localizarea teritoriala	Localizarea geografica
Delta Dunarii	Tulcea, Constanta	Delta Dunarii
Domogled - Valea Cernei	Caras-Severin, Gorj, Mehedinti	Carpatii Meridionali
Retezat	Hunedoara	Carpatii Meridionali
Portile de Fier	Caras-Severin, Mehedinti	Carpatii Occidentali
Cheile Nerei - Beusnita	Caras-Severin	Carpatii Occidentali
Rodna	Bistrita-Nasaud, Maramures, Suceava	Carpatii Orientali
Bucegi	Arges, Brasov, Dambovita, Prahova	Carpatii Orientali
Cheile Bicazului, Hasmas	Harghita, Neamt	Carpatii Orientali
Ceahlau	Neamt	Carpatii Orientali
Calimani	Bistrita-Nasaud, Mures, Suceava	Carpatii Orientali
Cozia	Valcea	Carpatii Meridionali
Piatra Craiului	Arges, Brasov	Carpatii Meridionali
Gradistea Muncelului - Cioclovina	Hunedoara	Carpatii Meridionali
Semenic - Cheile Carasului	Caras Severin	Carpatii Occidentali
Muntii Macinului	Tulcea	Muntii (podisul) Dobrogei
Balta Mica a Brailei	Braila	Lunca Dunarii

Sunt locuri care merita vizitate intr-o viata de om !

Vegetatia montana cuprinde: arbori, arbusti si plante. Arborii (copacii) sunt plante lemnoase care pot atinge înaltimi de peste 7 m. Arbustii sunt de talie mai mica si cresc sub forma de tufe. Vegetatia este în cea mai mare parte ocupata de paduri ale caror specii se înalta (gasesc) pâna la 1500 - 1800 m altitudine si au o importanta influienta asupra climatului zonei, asupra puritatii aerului, reprezentând plamânul verde al naturii.

Inegalabila este frumusetea padurilor de foioase primavara când etaleaza deosebite nuante de verde si toamna în pastelul multicolor.

Regiunile montane cuprind trei zone distincte: cea a fagetelor, a molidisurilor si cea alpina.

Primii pasi ai unei drumetii pe care îi facem spre culmi ne conduc întotdeauna prin padurile de la poalele muntilor. Aici preponderent este fagul, cu flori mici albe, PM-infuzie din frunze astringent si dezinfectant, PA-samânta.

În partea inferioara fagetelor (cenusii - albicioase, cu trunchiuri înalte si drepte) se gasesc specii de:

-arin cu flori alb-verzui;
-carpen cu flori galben-verzui;
-paltin-artar cu flori galben-verzui;
-stejar si gorun cu flori alb-verzui, PM-decoct din coaja astringent si PA-fructul;
-salcâm cu flori albe, PM-infuzie din flori, antiseptic si scade aciditatea gastrica;
-plop negru si plopul de munte cu flori albe, PM-infuzie de muguri antiseptic, propietati balsamice si calmant al cailor urinare;
-ulm cu flori albe;
-cires salbatic cu flori albe, PM-decoct de codite astringent si creste diureza; fructul diuretic, antiinflamator, sedativ, depurativ, laxativ si PA;
-par salbatic cu flori albe, PM-decoct din fructe, diuretic, depurativ si astringent, PA-fructul;
-mar salbatic cu flori albe, PM-decoct din fructe tonic muscular, diuretic, depurativ, antireumatismal, racoritor,antiseptic intestinal, laxativ, PA-fructul;
-tei cu flori galbene, PM-infuzie din flori neurosedativ, antispastic, sudorific, antiinflamator al cailor respiratorii, emolient bronsic.

În aceeasi zona printre arborii enumerati mai sus se gasesc arbustii;

-maces-trandafir salbatic cu flori roz, PM-decoct de fructe avitaminoze, enterocolite, calculoza renala, tulburari de circulatie periferica, PA-fructul;

-porumbar-spinul cerbului cu flori albe, PM-infuzie din flori si decoct din fructe diuretic, depurativ, sedativ, antiseptic, PA-fructul;
-paducel-maracine cu flori albe, PM-infuzie din flori, frunze sau fructe vasodilatator, creste permeabilitatea vasculara, scade tensiunea arteriala, sedativ nervos, PA-fructul;
-soc negru cu flori albe, PM-infuzie din flori, sudorific, antiinflamator, PA-fructele;
-alunul cu flori verzui, PA-fructul foarte nutritiv si energetic.

Din primavara si pâna toamna târziu sub cupola frunzisului padurii sau în poienele din interiorul ei înfloresc si se sting o multime de flori.

În general florile sunt de cinci culori: albe, albastre, liliachi-violete, rosii si galbene; în functie de planta si anotimpul în care înfloresc. Primavara padurea se trezeste la viata o data cu înflorirea alunului care îsi scutura polenul mâtisorilor. În acelasi timp apare si vestitorul primaverii - ghiocelul cu floarea de culoare alba. În continuare toata primavara si vara o multime de plante cu flori înfrumuseteaza covorul verde al muntilor din zona fagetelor. În ordine alfabetica o parte din acestea sunt:

-anghinare cu flori galbene, PM-infuzie din frunze, excita secretiile biliare, scade zaharul si colesterolul din sânge;

-brebenel cu flori liliachii-violete;
-brândusa de primavara cu floarea violeta si brândusa alba-PO, de asemenea brândusa galbena-PO; toate sunt plante otravitoare !;
-bujor cu floare rosie-PO;
-cerentel-ridichioara cu flori galbene, PM-infuzie sau decoct de radacina dezinfectant si calmant intestinal, astringent, PA-frunza;
-cicoare-andiva cu flori albastre, PM-decoct din radacina creste diureza, colagog;
-cimbrisor cu flori roz, PM-infizie din toata planta, antiseptic si antispastic intestinal si al cailor respiratorii, colagog, amelioreaza functiile ficatului si rinichilor;
-ciumafaie cu flori albe, planta foarte otravitoare !;
-clopotei cu flori albastre (din familia campanulelor);
-coada calului, PM-decoct din toata planta, antimicrobian, antiseptic urinar, remineralizant puternic;
-coada racului-angelica cu flori galbene, PM-decoct din toata planta, astringent, favorizeaza coagularea sângelui;
-coada soricelului (de munte) cu flori albe, PM-infuzie din flori, bronhodilatator, antiseptic, expectorant, antispastic, antiinflamator gastro-intestinal, hemostatic, antispasmotic al cailor biliare;
-coltunii popii cu flori liliachi-violete;
-crucea voinicului cu flori albastre,PO;

-cupe cu flori albastre (din familia gentienelor);
-degetel cu flori rosii;
-degetarele cu flori liliachi;
-ferigile, îmbogatesc vegetatia ierboasa;
-fraguta cu flori albe, PM-infuzie de frunze, astringent, antidiareic, diuretic, dezinfectant, PA-fructul;

-frasânel cu flori liliachi;
-ghintura galbena-fierea pamântului cu flori galbene, PM-decoct de radacina excita secretiile gastrice si mareste secretia biliara (din familia gentienelor);
-ghintura de primavara cu flori albastre (din familia gentienelor);
-iarba fiarelor cu flori albe, planta otravitoare !;

-iedera si iedera alba-PO;
-izma-menta cu flori liliachi, PM-infuzie de frunze, bacteriostatic, expectorant, calmant în boli hepatice, astringent;
-lacramioare cu flori albe;
-leurda cu flori albe, PM-tictura din frunze, depurativ si PA-frunza;
-lumânarica cu flori galbene, PM-infuzia de flori, emolient bronsic si expectorant;
-lumânarica pamântului cu flori albastre (din familia gentienelor);
-mac de munte cu floare galbena, PM-infuzie de flori, emolient bronsic si antitusiv;

-margareta cu flori albe;
-maselarita cu flori galbene, planta toxica ! PM-decoct de frunze în amestec cu ulei folosit la "spalarea" ranilor provocate de muscatura de sarpe (vipera);
-micsunea cu flori albastre;
-matraguna cu flori liliachii, planta otravitoare !
-muma padurii cu flori liliachii, planta parazita;
-mur cu flori albe, PM-infuzie de frunze, astringent, antidiareic, antiseptic, tonic si PA-fructul;
-omagul veninos cu flori albastre, planta toxica!
-papadie-laptuca cu flori galbene, PM-infuzia din frunze mareste diureza, iar din radacina mareste secretia biliara, astringent, PA-frunze tinere;
-patlagina-limba oii si patlagina îngusta cu flori roz, PM-infuzia din frunze, emolient, scade colesterolul, antidiareic si hemostatic;
-pelin de munte cu flori galbene;
-potbal-brusturel cu flori galbene, PM-infuzie si decoct din frunze si flori colagog si diuretic, emolient, antispastic si antiseptic al aparatului respirator, PA-frunza;
-rachitan-floarea zânei cu flori liliachii, PM-infuzia din toata planta împiedica fermentatiile intestinale, antiseptic, hemostatic si antibiotic;
-rostopasca cu flori liliachii-violete, PM-infuzie din toata planta, antispastic, hematopoetic;
-romanita de munte-musetel cu flori galbene si petale albe, PM-infuzie de flori, antiseptic, anestezic, dezinfectant puternic, antiinflamator, antiseptic si bacteriostatic;
-salvia cu flori liliachii-violete, PM-infuzie de frunze, scade febra, mareste secretia bilei, antiinflamator intestinal, carminativ, antiseptic, calmant al sistemului nervos;
-sângele voinicului cu flori rosii-liliachii, PO;

-sisieni de munte-deditei cu flori de culoare liliachie sau galbena;
-stevia stânelor cu flori albe, PA-frunza;
-stânjenei cu floare galbena;

-sunatoare-pojarnita cu flori galbene, PM-infuzie din toata planta, antiinflamator hepatic si intestinal, astringent, cicatrizant, antiseptic;
-trâmbita ciobanului cu flori albastre (din familia geatienelor);
-tataneasa-iarba întaritoare cu flori liliachii;
-traista ciobanului, PM-infuzie din toata planta, astringent, vasodilatator, hemostatic;
-urzica si urzica moarta cu flori albe si galbene, PM-infuzie de frunze si flori, emolient, expectorant, activeaza circulatia sângelui, elimina acidul uric, hemostatic, antiseptic, PA-frunza tânara;

-vinetele-albastrele cu flori albastre, PM-infuzie de flori, astringent, calmant, creste diureza;
-viorele cu flori liliachi-violete;
-volbura-rochita rândunicii cu flori albe sau roz, PM-tinctura din toata planta, purgativ si colagog;

-zmeur cu flori albe, PM-infuzie de frunze, astringent, dezinfectant si PA-fructul.