Întotdeauna
când se va vorbi despre Carpatii României, niciodata nu
vor lipsi "Alpii Transilvaniei". Pe buna
dreptate, Fagarasul îsi merita supranumele de
"acoperisul României"- 8 vârfuri depsaesc
2500m altit. si se ridica deasupra celorlalte piscuri,
sfidând norii. Alaturi de semetele vârfuri, stau
numeroase custuri alpine, creste ascutite, strungi
înguste, sei adânci, spintecaturi, tancuri
Caldarile glaciare nordice au un farmec aparte si se
deosebesc de suratele din alte masive montane prin
unicitatea profilului în forma de U. Fara a avea faima
fratilor din Retezat, "ochii albastrii ai
muntelui" sunt o bijuterie de nepretuit în tacuta
lume de piatra.
Turistic,
principalul traseu ramâne creasta principala, lunga de
cca 70km, o adevarata piatra de încercare. An de an
împatimiti ai muntelui strabat "autostrada
alpina" de la un cap la altul. Suru, Budislavu,
Avrig, Scara, Serbota, Custura Saratii, Negoiu, Strunga
Dracului, Laitel, Fereastra Zmeilor, "La trei pasi
de moarte", Vistea-Moldoveanu, Fereastra Sâmbetei,
Urlea, Zârna, Urescu, Rudarita sunt doar câteva repere
aflate pe buzele tuturor. si totusi, exista pe lânga
multe altele, o zona mai putin circulata, evitata de
majoritatea drumetilor, fie din cauza dificultatilor de
parcurgere, fie pur si simplu din necunoastere. În
rândurile care urmeaza vom încerca sa scoatem la lumina
cetatea naturala a Ciortei. Fara sa atinga granita celor
2,5km pe verticala, având altitudinea mai redusa cu cca
100m fata de "regii" de 2500m, aceasta nu scade
cu nimic grandoarea Ciortei, ci ramâne unul din
grandiosii Fagarasului. Pentru a-i strabate întreg zidul
crenelat îsi trebuie un pic de curaj si vreme mai buna.
Alegem
ca punct de plecare Portita Avrigului 2178m, de
unde marcajul banda rosie coboara spre Lacul
Avrig, iar noi ne îndreptam lejer, urcând
scurta diferenta de nivel pâna în Vf. Turnul
Lacului 2247m. Atât de usor ajungem aici !?!?
Da, dar greul începe de-abia acum. Coborâm cu
atentie pâna în saua îngusta aflata la aprox.
2230m, care ne desparte, de fapt, de vârful
vestic al Ciortei. |
|
Urmeaza
o portiune foarte dificila, cu înclinatie mare, care
necesita, pe alocuri, catarare libera peste si de-a
lungul stâncilor masive care ne bareaza
calea. Depasim hornul care coboara spre Caldarea
Budislavului si cu un ultim efort iesim dupa 197m
câstigati din saua Turnului, pe platoul vârfului vestic
al Ciortei, la 2427m altitudine. Am ajuns în cetatea
pietruita, patrunzând pe una din cele patru intrari
principale. De jur-împrejur suntem înconjurati de
abisuri marginite de piscuri ascutite. Spre sud-vest sunt
doua "turnuri de observatie": Vf. Grohotisului
2395m, presarat cu câteva "tunele de
retragere", adica pesteri si Vf. La Piatra Taiata
2366m, la care se ajunge coborând scurt pâna într-o
sa, iar apoi urcând spre vest-nord-vest. Spre nord
creasta Ciortei este aproape verical?, stânca pare a fi
taiata de unde si denumirea piscului, iar spre sud
versantul este înnierbat si coboara spre Valea Boia
Mare. De retinut ca pe vreme cu vizibilitate buna, de pe
Vf. Grohotisului spre est, se poate vedea o panorama
rara: creasta si Vârful Negoiu, împreuna cu Vf. Lespezi
si Cornul Caltunului, iar între acestea creasta
Vistea-Moldoveanu. Revenind pe piscul vestic al Ciortei,
continuam cale de cca 300m pe creasta care nu coboara sub
2400m altit. asemanatoare cu Custura Saratii. Aceasta
este portiunea cea mai spectaculoasa a cetatii alpine
Custura Ciortei. Creasta pare un pod suspendat între
Caldarea Avrigului, spre nord, cu oglinda lacului
albastru si caldarea seaca, bolovanoasa a Grohotisului,
tarâm parca desprins de pe alte planete, închisa din
trei laturi de piscurile Boia, Ciortea si Grohoti?ului.
În nici jumatate de ora strabatem "puntea" de
legatura dintre vârfurile principale ale Ciortei, iesind
din estul crestei stâncoase la 2422m în Vârful Ciortea
Est, dupa ce am depasit un alt vârf de cca 2425m altit.
Ajunsi la finalul custurii, creasta coboara pronuntat,
dar fara dificultate majora pâna în saua Gârbovei
2140m, unde întâlneste poteca marcata cu banda rosie ce
urca de la Lacul Avrig. Din vârful estic al Ciortei, ca
de altfel din oricare vârf strabatut, atractia
"cuibului de vulturi" a Vf. Boia este
coplesitoare. Atât de aproape si masiv apare încât cu
greu rezisti tentatiei de a-l escalada. O adevarata
capcana, deoarece accesul pe vârful înalt de 2431m,
aflat spre sud, este dificil, aproape inaccesibil
turistilor obisnuiti cu pasaje usoare. Chiar si simpla
privire spre gigantul singuratic te înfioara, cu
peretele lui aproape vertical, marginit de prapastii
ametitoare.
Prin izolarea turistica a masivului Ciortea, a crescut
prestigiul acestei zone alpine, adevarat tinut uitat de
timp, în care patrund cu sfiala si curiozitate
împatimiti ai muntelui.
La finalul parcurgerii cetatii Ciortea ramân doar
amintirile de neuitat si speranta unei eventuale
revederi
"
Autor:
Dan Horea Farcas
|