Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Diaries - Bucuriile oferite de natura stirbite de oameni

Bookmark and Share

Bucuriile oferite de natura stirbite de oameni


Week-endul 20-22 mai l-am dedicat unor flori care, cel putin pe hartie, constituie niste rezervatii: narcisele. Dupa ce saptamana trecuta am trecut pe la Poiana cu narcise de la Tecsesti dar din cauza vremii intarziate, doar cateva mai grabite s-au deschis in fata noastra, acuma am hotarat sa mergem la celebra poiana cu narcise de sub Vf. Negrileasa. Vineri dupa masa am plecat eu, Cozmin, Ioana si Simona spre Valea Galdei care ne-a intampinat cu o ploaie marunata. Inainte de lasarea noptii am reusit sa punem corturile in locul unde acum mai bine de o luna campam venind dinspre Ciumerna, loc cu vedere spre Piatra Cetii. Sambata dimineata am pornit pe drumul destul de prost, mai ales in ultima portiune, in directia Mogos trecand prin satele Ivanis si Ghioncani. In pasul de unde drumul coboara spre Barlesti, Mogos, langa releul de pe Dl. lui Oanu lasam masina si pornim pe culme in directia Vf Negrileasa Mare. Din pacate plafonul foarte jos de nori nu ne permite o vizibilitate buna. Doar in jos putem vedea satele cuibarite in lungul Vaii Geoagiului, iar undeva departe distingem Cheile Rametului si biserica din Bradesti. Drumul spre Negrileasa l-am parcurs foarte incet, mai mult fotografiind decat mergand. Am trecut pe langa multe casute mici, acoperite cu paie, livezi in care doar merii mai erau infloriti, turme de boi pascand liberi, nesupravegeati de nimeni. In iarba panzele de paianjen innobilate de margele de apa erau, alaturi de florile care mai de care mai interesante, veritabile subiecte pentru aparatul de fotografiat, facand ploaia marunta mai usor de suportat. La un moment dat poteca se pierde intr-o padure dar am avut "noroc" cu civilizatia oamenilor care urlau in partea cealalata, calauzindu-ne. Ne-am dat seama ca eram aproape de obiectivul propus. Cu infrigurare ne gandeam la hoardele de "turisti" pe care ii vom gasi, mai ales ca in acest week-end s-ar fi tinut si traditionala sarbatoare a narciselor. Iesind din padure gasim primele narcise ascunse printre ienupari. Primul soc l-am avut la vederea unei masini langa care sfaraiau micii si gratarele, pe a carei capota erau buchete imense de narcise.


Trofeul... sa-l admire lumea


Mandru de realizarile sale

Pe drum sunt aruncate/pierdute narcise. Pacat de ele. Le strangem pe fiecare, chiar daca sunt calcate si murdare cu noroi. Nici prin cap nu ne trecea ce buchet mare de narcise aveam sa avem si noi din cele stranse de pe jos. Continuam drumul si la nici 10 minute avem alt soc. Ne intersectam cu o turma de... nici nu stiu cum sa le spun, dar nu oameni sau turisti. Fiecare cu greu ducea brate intregi de narcise, care mai cu plasele, care cu sacosele, fiecare cu ce avea de pe acasa. Urletele de "dom' profesor" ne elucideaza misterul. Un inimos profesor si-a adus elevii la lectii despre "educatie" ecologica in natura. Oare ce sa invete acesti copii pe care chiar profesorii ii indeamna sa isi bata joc de asa o frumusete? Intreband pe o "doamna" care abia mai putea sa-si transporte trofeul, de unde si de ce a cules atatea narcise, primim un raspuns foarte senin "de mai incolo, sunt destule ca calca vacile pe ele. Le ducem sa le impartim pe la neamuri". Nici cea mai mica banuiala din partea ei ca ce a facut nu este bine. Trecand pe langa cateva focuri lasate nesupravegheate si gunoaiele aferente din jurul lor ajungem si noi in campul de lupta. Aici alti culegatori isi faceau "datoria" de zor, nefiind stingheriti de ploaia care cadea fara incetare sau de iarba uda prin care se plimbau in adidasi sau pantofi.


Culegatorii


In actiune

Norocul nostru ca acesti bravi culegatori se indreptau in sus, pregatindu-se sa place. Probabil plecau autocarele cu care venisera. Astfel am putut si noi culege, cu aparatul foto si camera de filmat, aceste gingase flori. Undeva in partea de jos a poienii erau foarte multe narcise, semn ca le-a fost greu sa coboare pana aici. Cu greu pasim prin multimea de flori incercand sa nu calcam nici una. Probabil ca priviti din multime eram penibili cum ne chinuiam noi sa nu calcam nici o floare cand sunt atatea.


Pasind cu atentie printre narcise


Nu-s mai frumoase culese cu aparatul foto? De ce trebuie sa le rupa sa le duca acasa?


Delicatete

Cum deja era cam tarziu am facut si noi cale intoarsa, lasand in poiana doar cativa localnici, probabil, care au venit la strans narcise cu bicicletele pe care transportau plasele pline de flori. Cateva corturi erau amplasate langa masinile din care rasunau tot felul de ritmuri de muzica, fiecare cu focul sau.


Tipic romanesc


La un gratar

Langa o troita un preot tinea o slujba enoriasilor care au binevoit sa lase jos plasele cu narcise pentru a se ruga la Dumnezeu. Pe langa scoala, se pare ca nici Biserica nu se intereseaza de educatia poporului. Oare in cat timp in loc de aceasta troita vom avea o manastire sau un schit si dupa aceea binemeritatul drum? Sper sa nu se ajunga in aceasta situatie, dar este un loc prea frumos pentru a nu fi distrus si acesta.


Educatia Bisericii

Pe drumul de intoarcere ne minunam de ce buchet mare de narcise am strans DOAR de pe jos, de prin balti si noroaie.


Aruncate pe drum
Buchetul cules de pe jos

Intorsi la masina, alegem un loc de cort in speranta unui rasarit dimineta urmatoare. Din pacate, duminica dimineata suntem din nou invaluiti de o ceata deasa asa ca nu putam admira soarele rasarind de dupa Cheile Rametului. Satui de o asa civilizatie, mergem la livada lui Nea Petric din Tecseti pentru a vedea narcisele lui, pe care nu le distruge nimeni. Pe drum ne oprim sa admiram bisericuta din Ghioncani si Cheile Intregalde. Ceata de dimineata s-a risipit toata, facand loc unui soare destul de puternic. Din Valea Galzii am urcat pe banda rosie spre Raicani iar apoi pe triunghi rosu pe Piatra Cetii. Pe Piatra Cetii am facut o pauza intre cateva narcise care au ajuns si pe aici pentru mancare si pentru a ne usca bocancii care erau uzi de la iarba uda de ieri. De aici am coborat spre Poiana cu Narcise din Tecsesti. In livada lui Nea Petric admiram/pozam narcisele care au avut sansa sa creasca in gradina unui om care le iubeste si le ocroteste, mai povestim putin cu batranul si cu sotia dumnealui si intr-un final ne hotaram sa plecam.


Narcisele norocoase din livada lui Nea Petric

Nea Petric pazindu-si bijuteriile

Am coborat pe marcajul cruce galbena, foarte proaspat refacut (de maxim 2 saptamani). Pe drum ne intalnim cu o batrana care urca spre Tecsesti cu niste plase destul de grele. Ajunsi la masina, ne spalam si pornim spre casa. De pe drumul national din apropiere de Aiud admiram soarele care apune dupa Piatra Cetii.
Cam asta o fost tura noastra care pe langa bucuria provocata de orice iesire la munte ne-a provocat o mare durere in suflet cand ne aducem aminte de imaginile in care oameni cae habar nu au sa se bucure de niste frunuseti le distrug pur si simplu. Oare ce se poate face? Aveti vre-o propunere...?

Dan Tautan

Author: Dan Tăuţan
Uploaded by: Dan Tăuţan
Views: 16628, Last update: Tue, Feb 7, 2006



Links to the Mountain Guide:
Muntii TRASCAU  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Cheile Ampoitei-Pestera Liliecilor

 

Comment
Dan Curic Dan Curic, Sat, May 28, 2005, 12:30 pm

oare ce se poate face?...hm....greu!...eventual sa se puna o pancarta de genul "daca te simti un cretin, ignorant, stupid si daca iti inchipui ca ma-ta a adus pe lume cel mai mare bou..atunci rupe pancarta asta si apoi treci la rupt flori...daca esti pe cale sa o faci..sau ai facut-o deja...inseamna ca ala esti! "..sa vedem....oare ce se intampla?

Alin-Luis Pleşu Alin-Luis Pleşu, Mon, May 30, 2005, 9:09 am

Pia exista un "organ" abilitat sa intervina si platit de noi toti, si anume Garda Nationala de Mediu. Doua amenzi ar fi suficiente pentru a se duce vestea in sat ca tavaleala narciselor e un "sport" cam scump.

Fără foto Ionuţ Sandu, Mon, May 30, 2005, 2:34 pm

dane asemenea pancarte exista... la oras.in buzau, exista mici tablite cu "trecere pentru magari".... sunt mai mult decat ignorate. trebuie ceva mai hard..

Dan Curic Dan Curic, Thu, Jun 2, 2005, 9:38 am

..eiii...ionuţ ţi se pare cumva că "trecere pt măgari"...e la fel de hard cu ce am scris eu...?.....mai HARD?...mi-a trecut mie prin cap dar in mod sigur nu mi-ar fi postat nimeni comentariul pe alpinet..:-D

Emi Cristea Emi CristeaAdministrator Alpinet , Tue, Feb 7, 2006, 8:40 pm

Fain l-ai prins pe ala cu numarul. Ar trebui sa-i aflam adresa sa-i trimitem o scrisorica si o poza cu... masina lui. Sa nu creada ca a trecut neobservat prin lume.

Lucian Jurca Lucian Jurca, Tue, Feb 14, 2006, 1:49 pm

Bun reportaj.
Scapa-vom in 2009 (adica dupa cei 20 de ani dati de Brucan) de celebra sintagma "stupid people"? Cred ca nu.:-(:-(:-x:-x

Fără foto Mihai Teodor POPESCU, Mon, Feb 20, 2006, 7:08 pm

Uite cum uita unii de frumusetile ce trebuie admirate de mai multi!
Prefer sa ma minunez mai mult in fata pozelor decat sa fur niste flori din mediul lor pentru a le vinde sau a le pune sa moara intr-o vaza!:-x

Comments for this article
Login or register to comment