Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Mountain guide - Masivul Retezat

Bookmark and Share

Masivul Retezat
Dănuț CĂLIN (București)


      Un masiv fascinant. Aici a fost creat, în 1935, un Parc Național, incluzând o rezervație științifică. Parcul a fost declarat recent Rezervație a biosferei, intrând astfel în patrimoniul umanității, trebuind a fi protejat ca atare.


      Masivul se înalță între două depresiuni importante, Petroșani și Hațeg, și între două râuri importante, Râul Mare și Jiul de Vest. Îi stau roată Munții Țarcu, Godeanu și Vâlcan.
      Partea cea mai importantă a masivului este alcătuită în principal din roci cristaline și se numește Retezatul Mare; partea sudică, cu relief dezvoltat și în mase mai importante de calcare, se numește Retezatul Mic.
      Cel mai înalt vârf, Peleaga, are 2509 m. Spre Depresiunea Hațeg există un abrupt imens, cu fațete triunghiulare, specifice eroziunii în condiții tectonice favorizante.
      Există două culmi principale, orientate aproximativ sud-vest nord-est, unite în partea lor centrală. Culmea nordică pornește din zona Lacului Gura Apelor și este punctată de Vârfurile Zlata (2142 m), Șesele (2278), Judele (2334), Bucura (2433), Peleaga (2509), Păpușa (2508), Mare (2463), Lăncița (2066), Brădet (1861). Culmea sudică, Iorgovanu (2014) - Piule (2080) - Drăcșanu (2081) are dimensiuni mai mici și este punctată și de Vârfurile Custura (2457), Gruniu (2294), Lazăru (2282), Tulișa (1792). Cel mai reprezentativ vârf din zonă a dat nume masivului: Retezat (2482 m). Din cele două culmi principale se desprind spre nord culmi prelungi, paralele, cu lungimi apreciabile și culmi mai scurte spre sud.
      Cea mai mare parte a masivului este alcătuită din formațiuni cristaline aparținând Autohtonului Danubian. Două masive intrusive (granodioritele de Retezat și Buta) străpung șisturile cristaline slab metamorfozate, dispuse într-un sinclinal străbătut în lungul său de Văile Lăpușnicul Mare și Râul Bărbat. Sedimentarul Autohtonului Danubian este reprezentat prin gresii și mai ales calcare masive ce alcătuiesc în special relieful din aria Piule - Iorgovanu. Pânza Getică, altădată deosebit de extinsă, se mai menține doar pe latura nordică a Retezatului. La est de Văile Râul Bărbat și Pilugu, Munții Tulișa prezintă și ei alcătuire predominant sedimentară.
      Față de munții din jur, în Retezat suprafețele de nivelare sunt mai puțin evidente. Unele suprafețe și platouri ușor vălurite, aflate la 2000-2100 m, în Munții Zlata, Zănoaga, Slăvei și Lăncița aparțin ciclului de modelare Borăscu. Resturi ale suprafeței de nivelare Râul Șes pot fi observate pe latura nordică a masivului și în interiorul marilor bazine hidrografice aparținând Râului Bărbat, Râului Mare, Lăpușnicului Mare.
      Cel mai variat și spectaculos relief a fost creat de modelarea glaciară și periglaciară: imense circuri - simple sau complexe, văi ce trădează prezența unor ghețari cu lungimi apreciabile, lacuri adăpostite în căușul stâncilor, imense mase de grohotiș, stânci ascuțite sau cu aspect ruiniform. Cel mai întins lac glaciar din România se află aici - Bucura (10 ha), de asemenea cel mai adânc - Zănoaga (29 m). Dintre splendidele cascade amintim Lolaia, Ciumfu, Rovine.
      Pădurea îmbracă pante acoperite cu imense grohotișuri fosile, iar covorul jnepenilor protejează părțile superioare ale culmilor. Printre plante pot fi întâlnite multe specii ocrotite: macul galben de munte, argințica, sângele voinicului, ghințura, crinul galben. Crestele cele mai înalte și custurile sunt cel mai ades lipsite de vegetație. Dintre animale, capra neagră, cocoșul de munte și ursul pot fi adesea întâlnite; marmota este și ea prezentă.
      Potecile turistice din Parcul Național (marcate) pot fi utilizate respectându-se regulile impuse într-o arie protejată. Potecile din Rezervația științifică nu sunt permise turiștilor; frumusețile din interiorul acesteia ni se dezvăluie din înaltul crestelor și vom reuși astfel să protejăm elemente importante pentru biodiversitatea planetei Pământ.
      Masivul Retezat are climă aspră și umedă. Este situat în calea maselor de aer vestice și sud-vestice. La peste 2000 m altitudine temperatura medie a aerului este de -2 -4 șC. Înspre altitudinile de 1400-1500 m valorile medii ale temperaturii aerului ajung la 2-4 șC. În luna cea mai caldă, iulie, temperatura medie a aerului este în jur de 6 șC pe culmile cele mai înalte și de 8-10 șC începând de la limita superioară a pădurii înspre poalele masivului. În luna cea mai rece, ianuarie, la peste 2000 m temperatura medie a aerului este în jur de -10 șC, iar începând de la limita superioară a pădurii crește la -8 -6 șC. Dincolo de aceste temperaturi medii ale aerului nu trebuie uitat că adesea în timpul verii valorile pot urca pe culmile înalte la peste 20 șC (cum s-a întâmplat și în anul 2000), după cum în ianuarie sau februarie sunt perioade când temperaturile aerului scad spre -25 -30 șC.
      Precipitațiile sunt bogate, sub formă de ploi și zăpezi. Cantitatea medie anuală este de 1400 mm pe culmile cele mai înalte, scăzând spre poale la 1000-1200 mm. Lunile cele mai ploioase sunt iunie și iulie, în anii normali, iar septembrie și octombrie sunt cele mai propice pentru excursii și fotografii deoarece precipitațiile sunt mai reduse. Iarna, cantitățile cele mai reduse de precipitații se înregistrează în februarie; în martie și, mai nou, aprilie cantitățile de zăpadă căzută sunt importante, generând deseori avalanșe.
      Nu doar cantitățile de precipitații îi interesează pe montaniarzi ci și modul lor de manifestare. Vara avem parte cel mai ades de ploi cu caracter torențial, însoțite de frecvente descărcări electrice. Retrageți-vă de pe creastă înainte de declanșarea averselor, fulgerelor, trăznetelor, spre limita pădurii sau pe pantele mai ferite.
      Iarna (dar și primăvara sau toamna) putem avea parte de viscole puternice; vânturi importante, însoțite de mari cantități de omăt ne pot surprinde pe traseu. Vara, mai suportăm câteodată averse de grindină. În lunile de trecere dintre unele anotimpuri vom lua cunoștință cu lapovița.
      Stratul de zăpadă durează 5-6 luni pe an, funcție și de altitudine. El atinge în general grosimi metrice. În zone adăpostite sau în forme negative de relief se acumulează până la 3-4 m, iar pe suprafețe expuse vânturilor neaua are grosimi mici, deseori apărând la zi chiar roca lipsită de vegetație.
      Un pericol deosebit îl reprezintă gheața, parcurgerea porțiunilor acoperite de ea trebuind să fie făcută cu atenție și echipament adecvat. Numărul de zile cu îngheț din masiv este în jur de 240.

      Căi de acces
      Calea ferată electrificată Târgu Jiu - Petroșani - Simeria; vom putea utiliza astfel stațiile Pui, Râușor, Băești, Ohaba de sub Piatră și Subcetate. Dinspre Depresiunea Petroșani, acces pe linia ferată Petroșani - Lupeni.
      Șoseaua Târgu Jiu, Petroșani, Hațeg, Simeria, Deva; la Livezeni se desprinde ramificația spre Valea Jiului de Vest, prin Vulcan, Lupeni, Uricani; din Hațeg se desprinde șosea spre Caransebeș, facilitând accesul în partea nordică a masivului.
      Drumuri secundare importante, asfaltate sau pietruite, ce ajung în preajma sau în interiorul muntelui:
      - Ohaba de sub Piatră - Nucșoara - Cârnic (asfaltat până la Nucșoara), 19 km. Facilitează accesul la cabanele Cascada (Cârnic), Pietrele și Gențiana.
      - Sântămăria Orlea - Râu de Mori (asfaltat), continuat neasfaltat pe Valea Râușor până în zona stațiunii turistice Râușor, 24 km.
      - Cârnești (11 km de Hațeg spre Caransebeș) - Clopotiva - cabana Gura Zlata - barajul Gura Apelor (asfaltat), continuat cu drumul forestier până la Rotunda, 42 km.
      - Pui - Hobița (5 km), continuat cu drumul forestier până la cabana Baleia (16 km).
      - Uricani - Câmpu lui Neag (asfaltat), continuat cu drumul forestier spre cabanele Cheile Butei și Buta.
      Importante sunt și drumurile forestiere de pe Văile Râul Bărbat, Nucșoara, Râul Alb, Sălaș, Valea de Brazi, Bilug, Ursoaia.

      Localități de acces
      Hațeg, oraș situat la 350 m altitudine, în depresiunea prinsă între Munții Șureanu, Retezat și Poiana Ruscă.
      Clopotiva, comună la circa 500 m altitudine. De aici se poate pătrunde pe Valea Râului Mare, până la cabana Gura Zlata, colonia Tomeasa și barajul de la Gura Apelor, apoi mai departe, pe la fosta cabană Rotunda, până la Lunca Berhina și Poiana Pelegii.
      Râu de Mori, comună la 500 m altitudine, de unde se poate merge în susul Văii Râușor până la stațiunea Râușor (trecând prin Suseni și pe la cetatea și biserica din Colț), 12 km.
      Brazi, localitate de la poalele muntelui; drum de pătrundere în lungul Râului Mare (spre cabana Gura Zlata) și racord după 3 km spre Râușor, în comuna Râu de Mori.
      Sântămăria Orlea, comună atestată documentar la 1363, aflată pe drumul național Petroșani - Hațeg. De aici pleacă un drum auto nemodernizat spre Râu de Mori și mai departe la Râușor, loc de practicare a schiului.
      Sarmisegetuza (555 m), comună aflată pe drumul Hațeg - Caransebeș, la 4 km de Clopotiva. Aici se află ruinele orașului Ulpia Traiana Sarmisegetuza și un han turistic.
      Ohaba de sub Piatră (400 m altitudine), situată pe Valea Streiului, la confluența cu Pârâul Sălașul. De aici pleacă drumul și marcajul spre cabanele Cascada (Cârnic), Pietrele, Gențiana.
      Nucșoara (600-700 m), comună mare pe Valea Nucșoara, poarta principală de intrare în Retezat. În drumul spre munte putem vizita bisericile monument de arhitectură și ruinele unei cetăți (secolele XIV - XV) aflată în satul Mălăiești.
      Pui (415 m altitudine), comună mare situată pe drumul Petroșani - Hațeg. De aici se poate urca spre cabana Baleia, trecând prin satele Râu Bărbat și Hobița (550 m).
      Petroșani (650 m), municipiu din depresiunea omonimă, punct de plecare spre Lupeni, Uricani și Câmpu lui Neag, de unde poteci marcate sau nemarcate ajung în Retezatul Mare sau în Munții Tulișa (partea sedimentară a Retezatului).

      Locuri de adăpost
      Cabana Pietrele, 1480 m altitudine, pe Valea Stânișoara, în pădure de conifere. Două corpuri de clădire și căsuțe de lemn. 150 locuri. Apă de izvor, lumină electrică de la generator. Bufet. Loc de campare. Canton silvic.
      Cabana Gențiana (1670 m), 30-70 locuri, pe Valea Pietrele. Apă de izvor. Nu are curent electric. Oferă doar ceaiuri turiștilor obosiți.
      Cabana Cascada (980 m), situată în zona Cârnic, 35 locuri. Oferă masă. Apă curentă, curent electric. Pot fi lăsate în siguranță autoturismele celor care suie câteva zile în munte.
      Cabana Gura Zlata (775 m), recent modernizată. Are și căsuțe de lemn. Apă curentă, lumină, restaurant. Loc de campare. Situată pe o terasă, deasupra Râului Mare.
      Cabana Buta (1580 m), aflată aproape de limita pădurii. Refăcută după incendiul din anii trecuți. Bufet, apă de izvor. Nu are curent electric.
      Cabana Baleia (1410 m), situată în marginea poienii omonime. Bufet, apă de izvor. Nu are curent electric. Loc de campare. Tot în poiană se află un canton silvic modernizat.
      Ministațiunea Râușor (1200 m). Hotel cu 30 locuri, restaurant. Pârtie de schi, teleschi.
      Popasul Narciselor (localitatea Sălașul de Sus), pe drumul spre Cârnic.
      Cabana Câmpu lui Neag, din localitatea omonimă, aparținând de Centrala Huilei Petroșani.
      Casa de vânătoare Câmpușel (pe Valea Jiului de Vest), accesibilă dinspre Câmpu lui Neag.
      Cabana Cheile Butei (900 m), cu confort turistic ridicat. Restaurant, cazare civilizată, apă curentă, lumină, piscină. 28 locuri.
      Cu aprobare, pot fi folosite cantoanele silvice, casele de vânătoare, casele Academiei de la Gura Zlata, taberele de copii de la Brăduleț. Se poate cere adăpost în colonia Tomeasa.
      În drum spre cabana Gura Zlata întâlnim cabana Dumbrăvița: cazare în condiții civilizate, apă curentă, curent electric, restaurant.
      Locuri de cort: Poiana Pelegii, cabana Pietrele, Râușor, cabana Buta, Câmpușel, Poiana stânei din Râu, Lacul Bucura, Lacul Zănoaga, cabana Gura Zlata, Poiana Baleia, zona fostei cabane Rotunda, Lunca Berhina, poieni, circuri glaciare, lărgiri de vale, fânețe etc.
      Numai în cazuri dificile se poate solicita ajutor la Casa laborator Gemenele din cadrul Rezervației științifice.
      Stânele pot fi refugiu temporar și suficient pentru a ieși din situații limită.
      Iarna, majoritatea traseelor din masiv nu se recomandă a fi parcurse fără echipament și experiență adecvate. Drumurile spre cabane sau din imediata lor apropiere pot fi abordate de turiștii obișnuiți care dispun de echipament potrivit și respectă regulile ascensiunilor de iarnă.

      Acces la cabane
      Spre cabana Pietrele, drum forestier de 6 km din Nucșoara, până la cabana Cascada (Cârnic), apoi poteca bandă albastră (1 ½ ore de la Cârnic). După 5 km de la Cârnic se ramifică, în Gura Văii Pietrele, poteca triunghi albastru spre cabana Gențiana.
      Spre cabana Buta, recent refăcută, folosim drumul nemodernizat ce urcă din localitatea Câmpu lui Neag spre Cheile Butei, apoi pe Văile Mării și Buta. Din preajma cabanei Cheile Butei pleacă și marcajul cruce roșie spre cabana Buta, 4 - 5 ore.
      Înspre cabana Baleia se poate folosi drumul forestier ce urcă din Hobița pe Dealul Șerel, 16 km, marcat cu triunghi albastru, vechi; sau, din Hobița, poteca marcată cu triunghi albastru, care din Șaua Șerel se racordează la drumul forestier și doar pe alocuri mai taie serpentinele acestuia. 5 - 5 ½ ore pe drum, 4 - 4 ½ ore pe potecă.
      Înspre cabana Gura Zlata avem, din Clopotiva, 17, 5 km de drum asfaltat. De la cabană mai sunt încă 7 km până la colonia Tomeasa și încă alți 2, 5 km până la barajul de la Gura Apelor (drumuri modernizate). Pe jos, avem nevoie de 5 - 6 ore până la cabana Gura Zlata, încă 1 - 1 ½ ore până la Tomeasa și ¾ ore până la baraj. De la baraj, pe drum forestier, se ajunge după 9 km la fosta cabană Rotunda, acum funcționând aici doar punctul de control al Academiei pentru Parcul Național. Mai sus, drumul forestier care ajungea până în Poiana Pelegii (15 km) a fost distrus de apele Lăpușnicului Mare.
      La casa de vânătoare Câmpușel, loc de pornire spre înălțimile Retezatului Mic, se ajunge pe drumul forestier (parțial distrus de ape) din lungul Jiului de Vest (15 km de la Câmpu lui Neag).
      Pentru a sosi în stațiunea Râușor folosim drumul forestier ce urcă din localitatea Râu de Mori în lungul Râușorului, pe sub cetatea Colț, 12 km (4 - 4 ½ ore de mers pe jos).

      De la cabane spre înălțimi
      De la cabana Pietrele:
      - bandă albastră (Pietrele - cabana Gențiana - Bordul Tomii - Lacul Pietrele -Șaua Bucura - Lacul Bucura - Poiana Pelegii), 5 - 5 ½ ore;
      - triunghi roșu (Pietrele - Lacul Galeșu), ¾ ore;
      - triunghi galben (Pietrele - Tăurile din Valea Rea), 3 - 4 ore;
      - triunghi albastru (Pietrele - Valea Stânișoara - Lacul Stânișoara - Șaua Retezat - Vf. Retezat), 3 ½ - 4 ore;
      - bandă galbenă (Pietrele - Culmea Lolaia - Vf. Retezat), 4 ore;
      - punct roșu (drumul Galeșului - Tăul dintre brazi - Valea Galeș), 1 - 1 ¼ ore.

      De la cabana Baleia:
      - bandă roșie (Baleia - Muntele Cozma - Șaua Gorovii - Culmea Lăncița - Șaua Vf. Mare), 4 ½ - 5 ore; marcaj vechi;
      - triunghi albastru (Baleia - Muntele Cozma - Șaua Gorovii - stânele din Râu -Cascadele Ciumfu - Șaua Custura - Șaua Plaiul Mic), 7 ½ - 8 ½, marcaj vechi;
      - triunghi roșu (Baleia - Muntele Cozma - Șaua Gorovii - Culmea Lăncița -Șaua Vf. Mare - Lacul Galeș), 5 ½ - 6 ore, marcaj foarte vechi până în culmea principală.

      De la cabana Buta: cruce roșie (Buta - Șaua Plaiul Mic - Poiana Pelegii), 1 ¾ - 2 ore.
      De la cabana Gura Zlata: triunghi roșu (Gura Zlata - Valea Zlata - Valea Radeșul Mare (Aradeș) - Cioaca Porumbelului - Platoul Aradeș-Zlata - Lacul Zănoaga Mare - Valea Zănoaga - Crucea Trăznitului - La Clince - Coada Slăveiului - Lacul Ana - Lacul Bucura), 8 ore.

      Pe creste
      De la barajul Gura Apelor se poate urca pe poteca cruce albastră: drumul de contur al lacului - Muntele Zlata - Vf. Zlata - Lacul Zănoaga Mare - Valea Zănoaga - Crucea Trăznitului - La Clince - Coada Slăveiului - Lacul Ana - Lacul Bucura, 7 ½ - 8 ore, marcaj vechi.
      Din drumul baraj Gura Apelor - Rotunda - Gura Bucurei (Poiana Pelegii), marcaj punct albastru, se poate urca pe poteca punct galben: drumul de pe Valea Lăpușnicul Mare, 10, 5 km de Rotunda spre Valea Berhina - Cracul Slăvei - Crucea Trăznitului - La Clince - Muntele Slăvei - Coada Slăveiului -Lacul Ana - Lacul Bucura, 8 - 9 ore, marcaj vechi.
      Zona de creastă înaltă Vf. Mare - Șaua Vf. Mare - Vf. Peleaga - Șaua Bucura -Vf. Bucura II - Vf. Bucura I - Șaua Retezatului este marcată cu bandă roșie. Din cauza dificultăților, porțiunea de creastă ce include Porțile Închise, Spălătura Păpușii, Vf. Păpușa Mare, Șaua Pelegii nu este parcursă decât de turiștii experimentați și de alpiniști; marcajul bandă roșie coboară din Șaua Vf. Mare înspre Lacul Galeșul (Zănoagele Galeșului) și apoi prin Valea Rea suie în Șaua Pelegii (2 ½ - 3 ore).
      De asemenea porțiunea de creastă Vf. Păpușa Mare - Spintecătura Păpușii -Vf. Păpușa Mică - Șaua Custurii, marcată altădată cu bandă roșie și sporadic cu cruce galbenă, nu se recomandă a fi parcursă decât de turiști experimentați și alpiniști. După ce ajungea pe Vf. Custura, banda roșie se îndrepta spre est, pe creasta pe care se înșiruie Vârfurile Mării, Ciumfu Mare, Gruniu, Lazărul, Bilugu Mare, spre Curmătura Tulișa; în paralel exista marcajul cruce galbenă, care cobora din Curmătura Tulișa, pe Dealul Șerpilor, în Uricani; ambele semne nu sunt clar încă materializate în teren.
      De la Lacul Bucura, un marcaj cruce galbenă trece pe la refugiul salvamont și prin Căldarea Berbecilor urcă pe Vf. Peleaga în 2 ½ ore. Tot de la Lacul Bucura suie punctul roșu: Tăul Porții - Lacul Agățat - Vf. Judele Mic - Vf. Judele Mare - Șaua Bârlea - Muntele Bârlea - Muntele Șesele Mari - Lacul Zănoaga Mare, 5 ½ ore. De asemenea, banda galbenă urcă în Șaua de iarnă a Retezatului făcând joncțiune cu banda roșie: 2 - 2 ½ ore.
      De la Râușor spre zona înaltă:
      - triunghi roșu (Râușor - drum forestier Râușor - Lunca Valereasca - stâna Valereasca - Șaua Muncel - Vf. Retezat), 5 - 6 ore, marcaj vechi;
      - punct roșu (Râușor - pârtia de schi - Vf. La Toacă - Pârâul Toaca - refugiul Condorul - Lacul Ștevia), 3 ore, marcaj foarte vechi; posibilitate de urcare în Șaua Lolaia și apoi coborâre în Valea Stânișoara, la Borduleț;
      - cruce albastră (Râușor - Culmea Lolaia - Șaua Ciurila - Valea Stânișoara -cabana Pietrele), 3 - 4 ore, marcaj vechi, incomplet.

      Traseul Lacul Bucura - Poiana Peleaga este marcat și cu cruce roșie, marcaj ce continuă spre Șaua Plaiul Mic și apoi coboară la cabana Buta.
      Din Șaua Plaiul Mic marcajul bandă roșie (refăcut) se îndreaptă spre Piatra Iorgovanului, Curmătura Soarbele și apoi Băile Herculane.
      De la stâna din Râu, marcajul punct roșu, fără fond alb, conduce la Tăul Țapului, în 1 ½ ore.
Author: Dănuț Călin
Uploaded by: Cătălin Olteanu
Views: 38695, Last update: Mon, Jul 28, 2003



Links to the Mountain Guide:
Muntii RETEZAT  
Comment
Fără foto Răzvan Florian, Sat, Jul 31, 2004, 7:32 pm

Pentru transport de la Ohaba de Sub Piatra sau din Subcetate la Carnic (si inapoi) puteti apela cu incredere la dl. Spicu (0724-695176). Are o dubitza Fiat in care pot incape si 15 persoane si locuieste chiar langa halta CFR de la Ohaba.

Andrei Panaiotu Andrei Panaiotu, Fri, Apr 4, 2008, 12:46 pm

http://www.travelblogs.ro/ro/blog/entries/595/masivul-retezat.htm

Uitati un link interesant

Emi Cristea Emi CristeaAdministrator Alpinet , Fri, Apr 4, 2008, 2:09 pm

Salut Andrei. Am contactat proprietarii site-ului cu pricina (caci printre altele si o fotografie de-a mea si o bucata de articol au ajuns acolo) si si-au cerut scuze pentru problema pricinuita.
Nu ei au postat acele materiale, ci utilizatorii ce se pot inscrie acolo, site-ul fiind unul din categoria user "generated content".

Materialele cu pricina vor fi scoase de pe pagina. Mai ramane sa se educe "bloggerii" ca nu totul in lumea asta se face cu copy/paste.

Comments for this article
Login or register to comment