Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Mountain guide - Masivul Retezat

Bookmark and Share

Masivul Retezat
Dănuţ CĂLIN (Bucureşti)


      Un masiv fascinant. Aici a fost creat, în 1935, un Parc Naţional, incluzând o rezervaţie ştiinţifică. Parcul a fost declarat recent Rezervaţie a biosferei, intrând astfel în patrimoniul umanităţii, trebuind a fi protejat ca atare.


      Masivul se înalţă între două depresiuni importante, Petroşani şi Haţeg, şi între două râuri importante, Râul Mare şi Jiul de Vest. Îi stau roată Munţii Ţarcu, Godeanu şi Vâlcan.
      Partea cea mai importantă a masivului este alcătuită în principal din roci cristaline şi se numeşte Retezatul Mare; partea sudică, cu relief dezvoltat şi în mase mai importante de calcare, se numeşte Retezatul Mic.
      Cel mai înalt vârf, Peleaga, are 2509 m. Spre Depresiunea Haţeg există un abrupt imens, cu faţete triunghiulare, specifice eroziunii în condiţii tectonice favorizante.
      Există două culmi principale, orientate aproximativ sud-vest nord-est, unite în partea lor centrală. Culmea nordică porneşte din zona Lacului Gura Apelor şi este punctată de Vârfurile Zlata (2142 m), Şesele (2278), Judele (2334), Bucura (2433), Peleaga (2509), Păpuşa (2508), Mare (2463), Lănciţa (2066), Brădet (1861). Culmea sudică, Iorgovanu (2014) - Piule (2080) - Drăcşanu (2081) are dimensiuni mai mici şi este punctată şi de Vârfurile Custura (2457), Gruniu (2294), Lazăru (2282), Tulişa (1792). Cel mai reprezentativ vârf din zonă a dat nume masivului: Retezat (2482 m). Din cele două culmi principale se desprind spre nord culmi prelungi, paralele, cu lungimi apreciabile şi culmi mai scurte spre sud.
      Cea mai mare parte a masivului este alcătuită din formaţiuni cristaline aparţinând Autohtonului Danubian. Două masive intrusive (granodioritele de Retezat şi Buta) străpung şisturile cristaline slab metamorfozate, dispuse într-un sinclinal străbătut în lungul său de Văile Lăpuşnicul Mare şi Râul Bărbat. Sedimentarul Autohtonului Danubian este reprezentat prin gresii şi mai ales calcare masive ce alcătuiesc în special relieful din aria Piule - Iorgovanu. Pânza Getică, altădată deosebit de extinsă, se mai menţine doar pe latura nordică a Retezatului. La est de Văile Râul Bărbat şi Pilugu, Munţii Tulişa prezintă şi ei alcătuire predominant sedimentară.
      Faţă de munţii din jur, în Retezat suprafeţele de nivelare sunt mai puţin evidente. Unele suprafeţe şi platouri uşor vălurite, aflate la 2000-2100 m, în Munţii Zlata, Zănoaga, Slăvei şi Lănciţa aparţin ciclului de modelare Borăscu. Resturi ale suprafeţei de nivelare Râul Şes pot fi observate pe latura nordică a masivului şi în interiorul marilor bazine hidrografice aparţinând Râului Bărbat, Râului Mare, Lăpuşnicului Mare.
      Cel mai variat şi spectaculos relief a fost creat de modelarea glaciară şi periglaciară: imense circuri - simple sau complexe, văi ce trădează prezenţa unor gheţari cu lungimi apreciabile, lacuri adăpostite în căuşul stâncilor, imense mase de grohotiş, stânci ascuţite sau cu aspect ruiniform. Cel mai întins lac glaciar din România se află aici - Bucura (10 ha), de asemenea cel mai adânc - Zănoaga (29 m). Dintre splendidele cascade amintim Lolaia, Ciumfu, Rovine.
      Pădurea îmbracă pante acoperite cu imense grohotişuri fosile, iar covorul jnepenilor protejează părţile superioare ale culmilor. Printre plante pot fi întâlnite multe specii ocrotite: macul galben de munte, arginţica, sângele voinicului, ghinţura, crinul galben. Crestele cele mai înalte şi custurile sunt cel mai ades lipsite de vegetaţie. Dintre animale, capra neagră, cocoşul de munte şi ursul pot fi adesea întâlnite; marmota este şi ea prezentă.
      Potecile turistice din Parcul Naţional (marcate) pot fi utilizate respectându-se regulile impuse într-o arie protejată. Potecile din Rezervaţia ştiinţifică nu sunt permise turiştilor; frumuseţile din interiorul acesteia ni se dezvăluie din înaltul crestelor şi vom reuşi astfel să protejăm elemente importante pentru biodiversitatea planetei Pământ.
      Masivul Retezat are climă aspră şi umedă. Este situat în calea maselor de aer vestice şi sud-vestice. La peste 2000 m altitudine temperatura medie a aerului este de -2 -4 şC. Înspre altitudinile de 1400-1500 m valorile medii ale temperaturii aerului ajung la 2-4 şC. În luna cea mai caldă, iulie, temperatura medie a aerului este în jur de 6 şC pe culmile cele mai înalte şi de 8-10 şC începând de la limita superioară a pădurii înspre poalele masivului. În luna cea mai rece, ianuarie, la peste 2000 m temperatura medie a aerului este în jur de -10 şC, iar începând de la limita superioară a pădurii creşte la -8 -6 şC. Dincolo de aceste temperaturi medii ale aerului nu trebuie uitat că adesea în timpul verii valorile pot urca pe culmile înalte la peste 20 şC (cum s-a întâmplat şi în anul 2000), după cum în ianuarie sau februarie sunt perioade când temperaturile aerului scad spre -25 -30 şC.
      Precipitaţiile sunt bogate, sub formă de ploi şi zăpezi. Cantitatea medie anuală este de 1400 mm pe culmile cele mai înalte, scăzând spre poale la 1000-1200 mm. Lunile cele mai ploioase sunt iunie şi iulie, în anii normali, iar septembrie şi octombrie sunt cele mai propice pentru excursii şi fotografii deoarece precipitaţiile sunt mai reduse. Iarna, cantităţile cele mai reduse de precipitaţii se înregistrează în februarie; în martie şi, mai nou, aprilie cantităţile de zăpadă căzută sunt importante, generând deseori avalanşe.
      Nu doar cantităţile de precipitaţii îi interesează pe montaniarzi ci şi modul lor de manifestare. Vara avem parte cel mai ades de ploi cu caracter torenţial, însoţite de frecvente descărcări electrice. Retrageţi-vă de pe creastă înainte de declanşarea averselor, fulgerelor, trăznetelor, spre limita pădurii sau pe pantele mai ferite.
      Iarna (dar şi primăvara sau toamna) putem avea parte de viscole puternice; vânturi importante, însoţite de mari cantităţi de omăt ne pot surprinde pe traseu. Vara, mai suportăm câteodată averse de grindină. În lunile de trecere dintre unele anotimpuri vom lua cunoştinţă cu lapoviţa.
      Stratul de zăpadă durează 5-6 luni pe an, funcţie şi de altitudine. El atinge în general grosimi metrice. În zone adăpostite sau în forme negative de relief se acumulează până la 3-4 m, iar pe suprafeţe expuse vânturilor neaua are grosimi mici, deseori apărând la zi chiar roca lipsită de vegetaţie.
      Un pericol deosebit îl reprezintă gheaţa, parcurgerea porţiunilor acoperite de ea trebuind să fie făcută cu atenţie şi echipament adecvat. Numărul de zile cu îngheţ din masiv este în jur de 240.

      Căi de acces
      Calea ferată electrificată Târgu Jiu - Petroşani - Simeria; vom putea utiliza astfel staţiile Pui, Râuşor, Băeşti, Ohaba de sub Piatră şi Subcetate. Dinspre Depresiunea Petroşani, acces pe linia ferată Petroşani - Lupeni.
      Şoseaua Târgu Jiu, Petroşani, Haţeg, Simeria, Deva; la Livezeni se desprinde ramificaţia spre Valea Jiului de Vest, prin Vulcan, Lupeni, Uricani; din Haţeg se desprinde şosea spre Caransebeş, facilitând accesul în partea nordică a masivului.
      Drumuri secundare importante, asfaltate sau pietruite, ce ajung în preajma sau în interiorul muntelui:
      - Ohaba de sub Piatră - Nucşoara - Cârnic (asfaltat până la Nucşoara), 19 km. Facilitează accesul la cabanele Cascada (Cârnic), Pietrele şi Genţiana.
      - Sântămăria Orlea - Râu de Mori (asfaltat), continuat neasfaltat pe Valea Râuşor până în zona staţiunii turistice Râuşor, 24 km.
      - Cârneşti (11 km de Haţeg spre Caransebeş) - Clopotiva - cabana Gura Zlata - barajul Gura Apelor (asfaltat), continuat cu drumul forestier până la Rotunda, 42 km.
      - Pui - Hobiţa (5 km), continuat cu drumul forestier până la cabana Baleia (16 km).
      - Uricani - Câmpu lui Neag (asfaltat), continuat cu drumul forestier spre cabanele Cheile Butei şi Buta.
      Importante sunt şi drumurile forestiere de pe Văile Râul Bărbat, Nucşoara, Râul Alb, Sălaş, Valea de Brazi, Bilug, Ursoaia.

      Localităţi de acces
      Haţeg, oraş situat la 350 m altitudine, în depresiunea prinsă între Munţii Şureanu, Retezat şi Poiana Ruscă.
      Clopotiva, comună la circa 500 m altitudine. De aici se poate pătrunde pe Valea Râului Mare, până la cabana Gura Zlata, colonia Tomeasa şi barajul de la Gura Apelor, apoi mai departe, pe la fosta cabană Rotunda, până la Lunca Berhina şi Poiana Pelegii.
      Râu de Mori, comună la 500 m altitudine, de unde se poate merge în susul Văii Râuşor până la staţiunea Râuşor (trecând prin Suseni şi pe la cetatea şi biserica din Colţ), 12 km.
      Brazi, localitate de la poalele muntelui; drum de pătrundere în lungul Râului Mare (spre cabana Gura Zlata) şi racord după 3 km spre Râuşor, în comuna Râu de Mori.
      Sântămăria Orlea, comună atestată documentar la 1363, aflată pe drumul naţional Petroşani - Haţeg. De aici pleacă un drum auto nemodernizat spre Râu de Mori şi mai departe la Râuşor, loc de practicare a schiului.
      Sarmisegetuza (555 m), comună aflată pe drumul Haţeg - Caransebeş, la 4 km de Clopotiva. Aici se află ruinele oraşului Ulpia Traiana Sarmisegetuza şi un han turistic.
      Ohaba de sub Piatră (400 m altitudine), situată pe Valea Streiului, la confluenţa cu Pârâul Sălaşul. De aici pleacă drumul şi marcajul spre cabanele Cascada (Cârnic), Pietrele, Genţiana.
      Nucşoara (600-700 m), comună mare pe Valea Nucşoara, poarta principală de intrare în Retezat. În drumul spre munte putem vizita bisericile monument de arhitectură şi ruinele unei cetăţi (secolele XIV - XV) aflată în satul Mălăieşti.
      Pui (415 m altitudine), comună mare situată pe drumul Petroşani - Haţeg. De aici se poate urca spre cabana Baleia, trecând prin satele Râu Bărbat şi Hobiţa (550 m).
      Petroşani (650 m), municipiu din depresiunea omonimă, punct de plecare spre Lupeni, Uricani şi Câmpu lui Neag, de unde poteci marcate sau nemarcate ajung în Retezatul Mare sau în Munţii Tulişa (partea sedimentară a Retezatului).

      Locuri de adăpost
      Cabana Pietrele, 1480 m altitudine, pe Valea Stânişoara, în pădure de conifere. Două corpuri de clădire şi căsuţe de lemn. 150 locuri. Apă de izvor, lumină electrică de la generator. Bufet. Loc de campare. Canton silvic.
      Cabana Genţiana (1670 m), 30-70 locuri, pe Valea Pietrele. Apă de izvor. Nu are curent electric. Oferă doar ceaiuri turiştilor obosiţi.
      Cabana Cascada (980 m), situată în zona Cârnic, 35 locuri. Oferă masă. Apă curentă, curent electric. Pot fi lăsate în siguranţă autoturismele celor care suie câteva zile în munte.
      Cabana Gura Zlata (775 m), recent modernizată. Are şi căsuţe de lemn. Apă curentă, lumină, restaurant. Loc de campare. Situată pe o terasă, deasupra Râului Mare.
      Cabana Buta (1580 m), aflată aproape de limita pădurii. Refăcută după incendiul din anii trecuţi. Bufet, apă de izvor. Nu are curent electric.
      Cabana Baleia (1410 m), situată în marginea poienii omonime. Bufet, apă de izvor. Nu are curent electric. Loc de campare. Tot în poiană se află un canton silvic modernizat.
      Ministaţiunea Râuşor (1200 m). Hotel cu 30 locuri, restaurant. Pârtie de schi, teleschi.
      Popasul Narciselor (localitatea Sălaşul de Sus), pe drumul spre Cârnic.
      Cabana Câmpu lui Neag, din localitatea omonimă, aparţinând de Centrala Huilei Petroşani.
      Casa de vânătoare Câmpuşel (pe Valea Jiului de Vest), accesibilă dinspre Câmpu lui Neag.
      Cabana Cheile Butei (900 m), cu confort turistic ridicat. Restaurant, cazare civilizată, apă curentă, lumină, piscină. 28 locuri.
      Cu aprobare, pot fi folosite cantoanele silvice, casele de vânătoare, casele Academiei de la Gura Zlata, taberele de copii de la Brăduleţ. Se poate cere adăpost în colonia Tomeasa.
      În drum spre cabana Gura Zlata întâlnim cabana Dumbrăviţa: cazare în condiţii civilizate, apă curentă, curent electric, restaurant.
      Locuri de cort: Poiana Pelegii, cabana Pietrele, Râuşor, cabana Buta, Câmpuşel, Poiana stânei din Râu, Lacul Bucura, Lacul Zănoaga, cabana Gura Zlata, Poiana Baleia, zona fostei cabane Rotunda, Lunca Berhina, poieni, circuri glaciare, lărgiri de vale, fâneţe etc.
      Numai în cazuri dificile se poate solicita ajutor la Casa laborator Gemenele din cadrul Rezervaţiei ştiinţifice.
      Stânele pot fi refugiu temporar şi suficient pentru a ieşi din situaţii limită.
      Iarna, majoritatea traseelor din masiv nu se recomandă a fi parcurse fără echipament şi experienţă adecvate. Drumurile spre cabane sau din imediata lor apropiere pot fi abordate de turiştii obişnuiţi care dispun de echipament potrivit şi respectă regulile ascensiunilor de iarnă.

      Acces la cabane
      Spre cabana Pietrele, drum forestier de 6 km din Nucşoara, până la cabana Cascada (Cârnic), apoi poteca bandă albastră (1 ½ ore de la Cârnic). După 5 km de la Cârnic se ramifică, în Gura Văii Pietrele, poteca triunghi albastru spre cabana Genţiana.
      Spre cabana Buta, recent refăcută, folosim drumul nemodernizat ce urcă din localitatea Câmpu lui Neag spre Cheile Butei, apoi pe Văile Mării şi Buta. Din preajma cabanei Cheile Butei pleacă şi marcajul cruce roşie spre cabana Buta, 4 - 5 ore.
      Înspre cabana Baleia se poate folosi drumul forestier ce urcă din Hobiţa pe Dealul Şerel, 16 km, marcat cu triunghi albastru, vechi; sau, din Hobiţa, poteca marcată cu triunghi albastru, care din Şaua Şerel se racordează la drumul forestier şi doar pe alocuri mai taie serpentinele acestuia. 5 - 5 ½ ore pe drum, 4 - 4 ½ ore pe potecă.
      Înspre cabana Gura Zlata avem, din Clopotiva, 17, 5 km de drum asfaltat. De la cabană mai sunt încă 7 km până la colonia Tomeasa şi încă alţi 2, 5 km până la barajul de la Gura Apelor (drumuri modernizate). Pe jos, avem nevoie de 5 - 6 ore până la cabana Gura Zlata, încă 1 - 1 ½ ore până la Tomeasa şi ¾ ore până la baraj. De la baraj, pe drum forestier, se ajunge după 9 km la fosta cabană Rotunda, acum funcţionând aici doar punctul de control al Academiei pentru Parcul Naţional. Mai sus, drumul forestier care ajungea până în Poiana Pelegii (15 km) a fost distrus de apele Lăpuşnicului Mare.
      La casa de vânătoare Câmpuşel, loc de pornire spre înălţimile Retezatului Mic, se ajunge pe drumul forestier (parţial distrus de ape) din lungul Jiului de Vest (15 km de la Câmpu lui Neag).
      Pentru a sosi în staţiunea Râuşor folosim drumul forestier ce urcă din localitatea Râu de Mori în lungul Râuşorului, pe sub cetatea Colţ, 12 km (4 - 4 ½ ore de mers pe jos).

      De la cabane spre înălţimi
      De la cabana Pietrele:
      - bandă albastră (Pietrele - cabana Genţiana - Bordul Tomii - Lacul Pietrele -Şaua Bucura - Lacul Bucura - Poiana Pelegii), 5 - 5 ½ ore;
      - triunghi roşu (Pietrele - Lacul Galeşu), ¾ ore;
      - triunghi galben (Pietrele - Tăurile din Valea Rea), 3 - 4 ore;
      - triunghi albastru (Pietrele - Valea Stânişoara - Lacul Stânişoara - Şaua Retezat - Vf. Retezat), 3 ½ - 4 ore;
      - bandă galbenă (Pietrele - Culmea Lolaia - Vf. Retezat), 4 ore;
      - punct roşu (drumul Galeşului - Tăul dintre brazi - Valea Galeş), 1 - 1 ¼ ore.

      De la cabana Baleia:
      - bandă roşie (Baleia - Muntele Cozma - Şaua Gorovii - Culmea Lănciţa - Şaua Vf. Mare), 4 ½ - 5 ore; marcaj vechi;
      - triunghi albastru (Baleia - Muntele Cozma - Şaua Gorovii - stânele din Râu -Cascadele Ciumfu - Şaua Custura - Şaua Plaiul Mic), 7 ½ - 8 ½, marcaj vechi;
      - triunghi roşu (Baleia - Muntele Cozma - Şaua Gorovii - Culmea Lănciţa -Şaua Vf. Mare - Lacul Galeş), 5 ½ - 6 ore, marcaj foarte vechi până în culmea principală.

      De la cabana Buta: cruce roşie (Buta - Şaua Plaiul Mic - Poiana Pelegii), 1 ¾ - 2 ore.
      De la cabana Gura Zlata: triunghi roşu (Gura Zlata - Valea Zlata - Valea Radeşul Mare (Aradeş) - Cioaca Porumbelului - Platoul Aradeş-Zlata - Lacul Zănoaga Mare - Valea Zănoaga - Crucea Trăznitului - La Clince - Coada Slăveiului - Lacul Ana - Lacul Bucura), 8 ore.

      Pe creste
      De la barajul Gura Apelor se poate urca pe poteca cruce albastră: drumul de contur al lacului - Muntele Zlata - Vf. Zlata - Lacul Zănoaga Mare - Valea Zănoaga - Crucea Trăznitului - La Clince - Coada Slăveiului - Lacul Ana - Lacul Bucura, 7 ½ - 8 ore, marcaj vechi.
      Din drumul baraj Gura Apelor - Rotunda - Gura Bucurei (Poiana Pelegii), marcaj punct albastru, se poate urca pe poteca punct galben: drumul de pe Valea Lăpuşnicul Mare, 10, 5 km de Rotunda spre Valea Berhina - Cracul Slăvei - Crucea Trăznitului - La Clince - Muntele Slăvei - Coada Slăveiului -Lacul Ana - Lacul Bucura, 8 - 9 ore, marcaj vechi.
      Zona de creastă înaltă Vf. Mare - Şaua Vf. Mare - Vf. Peleaga - Şaua Bucura -Vf. Bucura II - Vf. Bucura I - Şaua Retezatului este marcată cu bandă roşie. Din cauza dificultăţilor, porţiunea de creastă ce include Porţile Închise, Spălătura Păpuşii, Vf. Păpuşa Mare, Şaua Pelegii nu este parcursă decât de turiştii experimentaţi şi de alpinişti; marcajul bandă roşie coboară din Şaua Vf. Mare înspre Lacul Galeşul (Zănoagele Galeşului) şi apoi prin Valea Rea suie în Şaua Pelegii (2 ½ - 3 ore).
      De asemenea porţiunea de creastă Vf. Păpuşa Mare - Spintecătura Păpuşii -Vf. Păpuşa Mică - Şaua Custurii, marcată altădată cu bandă roşie şi sporadic cu cruce galbenă, nu se recomandă a fi parcursă decât de turişti experimentaţi şi alpinişti. După ce ajungea pe Vf. Custura, banda roşie se îndrepta spre est, pe creasta pe care se înşiruie Vârfurile Mării, Ciumfu Mare, Gruniu, Lazărul, Bilugu Mare, spre Curmătura Tulişa; în paralel exista marcajul cruce galbenă, care cobora din Curmătura Tulişa, pe Dealul Şerpilor, în Uricani; ambele semne nu sunt clar încă materializate în teren.
      De la Lacul Bucura, un marcaj cruce galbenă trece pe la refugiul salvamont şi prin Căldarea Berbecilor urcă pe Vf. Peleaga în 2 ½ ore. Tot de la Lacul Bucura suie punctul roşu: Tăul Porţii - Lacul Agăţat - Vf. Judele Mic - Vf. Judele Mare - Şaua Bârlea - Muntele Bârlea - Muntele Şesele Mari - Lacul Zănoaga Mare, 5 ½ ore. De asemenea, banda galbenă urcă în Şaua de iarnă a Retezatului făcând joncţiune cu banda roşie: 2 - 2 ½ ore.
      De la Râuşor spre zona înaltă:
      - triunghi roşu (Râuşor - drum forestier Râuşor - Lunca Valereasca - stâna Valereasca - Şaua Muncel - Vf. Retezat), 5 - 6 ore, marcaj vechi;
      - punct roşu (Râuşor - pârtia de schi - Vf. La Toacă - Pârâul Toaca - refugiul Condorul - Lacul Ştevia), 3 ore, marcaj foarte vechi; posibilitate de urcare în Şaua Lolaia şi apoi coborâre în Valea Stânişoara, la Borduleţ;
      - cruce albastră (Râuşor - Culmea Lolaia - Şaua Ciurila - Valea Stânişoara -cabana Pietrele), 3 - 4 ore, marcaj vechi, incomplet.

      Traseul Lacul Bucura - Poiana Peleaga este marcat şi cu cruce roşie, marcaj ce continuă spre Şaua Plaiul Mic şi apoi coboară la cabana Buta.
      Din Şaua Plaiul Mic marcajul bandă roşie (refăcut) se îndreaptă spre Piatra Iorgovanului, Curmătura Soarbele şi apoi Băile Herculane.
      De la stâna din Râu, marcajul punct roşu, fără fond alb, conduce la Tăul Ţapului, în 1 ½ ore.
Author: Dănuţ Călin
Uploaded by: Cătălin Olteanu
Views: 40418, Last update: Mon, Jul 28, 2003



Links to the Mountain Guide:
Muntii RETEZAT  
Comment
Fără foto Răzvan Florian, Sat, Jul 31, 2004, 7:32 pm

Pentru transport de la Ohaba de Sub Piatra sau din Subcetate la Carnic (si inapoi) puteti apela cu incredere la dl. Spicu (0724-695176). Are o dubitza Fiat in care pot incape si 15 persoane si locuieste chiar langa halta CFR de la Ohaba.

Andrei Panaiotu Andrei Panaiotu, Fri, Apr 4, 2008, 12:46 pm

http://www.travelblogs.ro/ro/blog/entries/595/masivul-retezat.htm

Uitati un link interesant

Emi Cristea Emi CristeaAdministrator Alpinet , Fri, Apr 4, 2008, 2:09 pm

Salut Andrei. Am contactat proprietarii site-ului cu pricina (caci printre altele si o fotografie de-a mea si o bucata de articol au ajuns acolo) si si-au cerut scuze pentru problema pricinuita.
Nu ei au postat acele materiale, ci utilizatorii ce se pot inscrie acolo, site-ul fiind unul din categoria user "generated content".

Materialele cu pricina vor fi scoase de pe pagina. Mai ramane sa se educe "bloggerii" ca nu totul in lumea asta se face cu copy/paste.

Comments for this article
Login or register to comment