Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Diaries - Piatra Poienii

Bookmark and Share

Piatra Poienii

Ne adunam ca de obicei in Piatra si pornim pe o vreme destul de urata spre Chei. Suntem destui si tura asta. Pe langa duoul de baza - Lenus si Paul, am reintalnit prieteni dragi, cu care nu mai fusesem de mult pe potecile muntelui - Mica si Aurel. In plus, mai noii sau mai vechii Mihaela, Livia, Liliana, Adrian si Sile. Asa ca daca ma mai adaug si pe mine la numaratoare cu Luci, eram zece cu totii. Zece negri mititei, ma rog nu chiar asa de negri si nici prea mititei:) Sa vedem cati o sa ramanem pana la urma.

Pe masura ce inaintam cerul se mai lumineaza si ploaia care ne-a tot dat tarcoale pana atunci pare sa se indeparteze. Trecem prin cheile aproape pustii, urcam serpentinele si parcam masinile in fata locului unde era candva cabana Cheile Bicazului.

Atat cat am putut vedea din drum zapada lipseste aproape cu desavarsire. Pacat, ne asteptam la mai multa. Taiem serpentina care duce spre Poarta de Piatra si apoi iesim din sosea luand-o pe drumul de caruta care urca in serpentine pe sub Peretele Mariei si apoi trece culmea, coborand spre Bicajel. Un vechi marcaj, triunghi galben apare din loc in loc. Taiem majoritatea serpentinelor si iesim sus in poieni, in saua Tifrea. De aici privirea zboara libera in amontele vaii Bicajelului proaspat scapat din stransoarea cheilor, pana spre Piatra Singuratica. In spate am lasat Peretele Mariei, Laposul si emblematica Piatra Altarului cu ale sale creste iubite de alpinisti. Un scurt popas pentru a lua cateva imbucaturi si apoi tinem o "sedinta" pentru a hotari pe unde sa contiuam drumul. Drumul clasic o ia prin fanate, putin spre dreapta si apoi coboara abrupt spre Poiana Florilor, pana la intrarea in sectorul superior al Cheilor Bicajelului.
Urcand spre Saua TifreaSaua Tifrea si Peretele Mariei
Obiectivul nostru este punctul de belvedere de deasupra soselei, vis-a-vis de Santinela. Nu are rost sa facem tot ocolul prin Bicajel, mai ales ca am merge oricum numai prin padure, fara sa vedem mare lucru. Ziua e inca scurta iar noi suntem multi si destul de eterogeni ca pregatire asa ca optam pentru o scurtatura cu speranta ca nu vom intalni pereti care sa ne oblige sa coboram pana jos in albia Bicajelului. Stiam ca imediat sub noi, in apropierea Bicajelului padurea este foarte deasa si aproape de netrecut asa ca am coborat doar putin de-a dreptul pana la marginea poienii si apoi am luat-o spre stanga. La inceput am reusit sa urmam o poteca destul de clara care ducea in aceiasi directie. Din pacate aceasta a fost destul de repede intrerupta de copaci cazuti si apoi s-a rupt in mai multe hatase, ca apoi s-o pierdem complet. Cum spunea Paul, parca eram in Lumea Pierduta. Aceiasi padure intunecoasa si umeda, aceleasi pietre pline de muschi si... tacerea. Doar Bicajelul se auzea undeva, departe sub noi.
Lumea Pierduta
Ajungem si sub peretii pe care-i stiam in zona centrala. O prima creasta ne opreste inaintarea pe curba de nivel. Tatonez o brana dar are o trecere prea expusa si renunt. Singura alternativa este sa coboram paralel cu creasta pana ce o putem depasi. Valcelul care urmeaza nu este cel pe care-l cautam asa ca mai trecem o creasta si abia aici intalnim poteca clara care vine dinspre Bicajel, poteca marcata cu o banda alba fara nimic altceva. Din pacate am pierdut mult din inaltime dar tot am fentat o bucata de drum si in plus am fost prin locuri prin care nu mai umblasem. De aici urmeaza un urcus abrupt pe langa un perete, apoi cateva zigzag-uri ne scot mult deasupra lui, aproape de o creasta golasa. Parasim poteca si ne abatem cca 10m metri la stanga catre ea, pentru a admira vasta Poiana a Capraresei (de fapt numai un colt al ei) si Piatra Surducel care de aici pare un turn semet. Prin aceasta trece marcajul banda galbena care vine dinspre Gatul Iadului, de-a dreptul prin Cheile Bicajelului si apoi peste un afluent al acestuia, pentru a urca prin padure pana in marginea vastei poieni.
Piatra SurducelPe creasta
Revenim in poteca si aceasta ne conduce prin zona cea mai spectaculoasa a traseului. Suntem pe marginea abruptului, mult deasupra apelor involburare ale Bicajelului. Peste acesta se ridica semet Peretele Turnuletului cu cusma sa de mesteceni iar spre stanga incepe sa se zareasca spintecatura adanca a Cheilor Bicazului, sugestiv numita Gatul Iadului. Mai urcam putin si ajungem in apropierea unei mici platforme stancoase, un extraordinar punct de belvedere. Suntem la cca 400m deasupra confluentei Bicajelului cu Bicazul, pe buza unui perete surplombant. Parca stai la loja! Si ai ce vedea!
Pereti din Cheile Bicajelului
In stanga Peretele Turnuletului
Pe marginea abruptului
In spate Poiana Capraresei
In fata noastra troneaza impunatoare Santinela si marile tavane unde avem norocul sa vedem o echipa de alpinisti in treimea finala a peretelui. Pare sa fie pe lungimea care face trecerea din Armata in Santinela. Jos, jos de tot se vad masinile ca niste cutiute minuscule, care abia se tarasc pe panglica soselei ce dispare in stransoarea de la Gatul Iadului. Departe, in lungul cheilor, dar peste ele, se vad peretii albi ai Sugaului.
Cheile BicajeluluiSantinela cu ale ei tavane
si intrarea in Gatul Iadului
Parasim cu parere de rau acest loc minunat si abordam urmatorul semn de intrebare al traseului. Marcajul se termina aici, dar ultima data tatonasem o poteca promitatoare care o lua spre stanga, tot pe marginea peretilor, poteca care speram sa ne scoata undeva in zona tunelului sau in cel mai rau caz in zona Fisurii Negre. O luam pe aceasta si in curan apare o bifurcatie. Ramura stanga pare sa duca undeva spre traseul pe care am venit sau in cel mai bun caz iese spre Peretele Mariei asa ca nu ne ramane decat varianta dreapta care o ia la vale pe un valcel destul de larg la inceput. Pe masura ce coboram panta de accentueaza din ce in ce mai mult si sub noi se zareste o zona si mai abrupta, stransa intre mici pereti. Suntem undeva la nivelul iesirii din Fisura Neagra asa ca spre dreapta nu avem ce cauta ca iesim deasupra soselei dar cu pereti verticali de zeci de metri sub noi. O tatonare spre stanga, pe un sistem de brane impadurite si valcele ma duce intr-o zona prea expusa asa ca revin la punctul de plecare. O luam direct in jos pe valcel si din fericire zona cea mai abrupta se poate pacali printr-un mic ocol spre dreapta asa ca ajungem fara prea mari probleme in sosea, chiar in capatul ultimei serpentine dinainte de tunel.
De aici o plimbare de 10 minute ne aduce langa masini. Ne-am incadrat perfect in orarul propus, ba chiar avem si o mica rezerva pe care o fructificam coborand din masini in dreptul confluentei cu Bicajelul pentru vedea, de asta data de jos, punctul de belvedere.
O tura frumoasa perfecta pentru o zi scurta de iarna.

Harta traseului
Timpi (mers lejer cu popasuri, poze):
Sosea - Saua Tifrea - de pe cumpana apelor - 30 min
Saua Tifrea - intalniarea cu "marcajul" - 1, 5 h
Urcatul la belvedere - 1 h
Coborarea in sosea - 1h

Titus Hen
Author: Titus Hen
Uploaded by: Titus Hen
Views: 7976, Last update: Wed, Apr 18, 2007



Links to the Mountain Guide:
Muntii HASMAS  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Comuna Tulghes-Varful Highis

 

Login or register to comment