Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Diaries - Şapte zile în Culoarul Bran – Dragoslavele

Bookmark and Share

Şapte zile în Culoarul Bran – Dragoslavele

Este vorba de o săptămână din practica de vară a studenţilor de la anul II, specializarea Geografie din cadrul Universităţii Valahia din Târgovişte, practică realizată în perioada 2-8 iulie 2009, având ca bază staţiunea de cercetări de la Fundăţica, judeţul Braşov. Mare parte a studenţilor participanţi sunt membri ai cercului George Vâlsan care funcţionează în cadrul universităţii (http://fsu.valahia.ro/cgf). Studenţii participanţi au fost: Barbu Valentin, Ciornei Loredana, Crâncăială Nicoleta, Dan Andreea, Dobre Artenis, Duţu Georgiana, Marin Alexandra, Mihai Loredana, Mihai Romeo, Murătureanu Larisa, Neaga Claudia Maria, Oancea Diana, Oprea Andreea, Puică Mădălina, Răduţă Ioana, Stanca Greta, Ştefan Andreea Ioana, Toma Luciana, Vătăşescu Alexandru, Vlad Gabriel, Voinea Mihaela.

IMG_5867

valea Rudaritei

Joi 2 iulie

Întâlnirea s-a realizat în autogara Târgovişte, la ora 645. Singura întârziată a fost Claudia, care a apărut în ultimul moment, spre uşurarea tuturor. Plecarea s-a făcut la ora 730 pe traseul Târgovişte – Priseaca – Voineşti – Malu cu Flori – Câmpulung Muscel. Am ajuns la Câmpulung la ora 930 şi ne-am interesat imediat de legătura către Fundata. Am plecat din Câmpulung la ora 1030, după ce ne-am întâlnit şi cu Alexandru, care, locuind în apropiere, a preferat să vină direct aici. Am ajuns la Fundata peste aproximativ o oră şi, după o necesară regrupare, am pornit către Fundăţica, acolo unde avea să fie casa noastră pentru următoarea săptămână. Seara, după cină, a fost o şedinţă de lucru în care am făcut cunoştinţă cu regiunea şi am stabilit programul pe următoarele zile, cu menţiunea că acesta va putea fi adaptat în funcţie de condiţiile meteorologice. Până la urmă se părea ca va fi o aplicaţie marcată de ploi (asta am simţit a treia zi). Către sfârşit ne-am destins cu o partida de mima care s-a prelungit pana aproape de miezul nopţii.

Vineri 3 iulie

Dimineaţa, la ora 800 micul dejun şi apoi pregătirile de traseu. Urma să parcurgem un traseu de vale care să urmărească relieful carstic din valea Rudăriţei, principalul afluent al văii Cheia, tributara văii Dâmboviţa. Punctul terminus urma să fie peştera Emilian Cristea. Ploaia a fost aceea care ne-a împiedicat să ne atingem scopul. Am urmărit Valea Rudăriţei până la confluenţa cu Valea Crovului, am înaintat pe aceasta din urmă până când ploaia ne-a obligat să facem cale întoarsă. Am reuşit totuşi să facem câteva observaţii legate de relieful exo- şi endo - carstic legat de cheile Rudăriţei, cheile Crovului, Peştera Uluce, Peştera Altar şi Peşterile Fulga. Întoarcerea s-a făcut pe o ploaie mocănească, iar la ora 15 eram la cabană.

IMG_5906

Pestera Uluce

Sâmbătă 4 iulie

Încă o zi marcată de ploaie. Dimineaţa, după micul dejun de la ora 800, am plecat către Vf. Sf. Ilie, cu intenţia de a-l depăşi şi a ne continua traseul către Muntele Pietrele Albe şi mai departe, prin Valea Moieciului, către cabană. Plecarea s-a făcut la ora 915 iar la 1145 eram în înşeuarea dintre Sântilia Mică şi Sf. Ilie (1878 m). De remarcat sectorul de traseu corespunzător culmii Şleul Mândrului în care s-a produs o intensă defrişare la ras. Imediat după aceea norii, care până atunci nu prezentau nici un pericol, au început să toarne, mai întâi o ploaie rapidă, care ulterior s-a transformat într-una mocănească ce nu avea să se termine prea curând. Acest lucru a fost confirmat şi de un cioban din Poiana Zăbalei, care plecase în căutarea oilor spre Muntele Pietrele Albe. Am făcut cale întoarsă şi, pe la ora 1400 eram la cabană. Seara am avut o şedinţă teoretică în care am discutat despre ce am fi văzut dacă ajungeam pe vârf.

P1080765

Sleaul Mandrului

Duminică 5 iulie

Iniţial era prevăzută ca o zi de repaus după multele trasee pe care le-am fi avut făcute până atunci. Pentru că toată lumea era odihnită deja, am hotărât să facem câteva activităţi. Ne-am împărţit în două echipe. Una a mers până la peştera Emilian Cristea din cheile Crovului şi la peşterile Fulga într-o plimbare relaxantă. Urcarea la Peştera Emilian Cristea a necesitat o atenţie deosebită datorată dificultăţii traseului. Însă peisajul oferit de Cheile Crovului văzute de la intrarea în peşteră a recompensat efortul făcut. Cealaltă, a realizat în apropierea cabanei un profil de sol şcoală. Mai exact un districambosol care a fost analizat din punct de vedere fizic şi morfologic.

IMG_6142

Cheile Crovului

Luni 6 iulie

Dimineaţa se arăta a fi calmă din punct de vedere meteorologic. Am pornit la ora 900 către Şirnea. Am urmărit drumul naţional DN 73 către Braşov, am intrat în localitatea Şirnea, primul sat turistic din România şi am mers până la intersecţia cu drumul care leagă Şirnea de satul Ciocanu. Din nou, ploaia a fost aceea care ne-a stricat planurile. Imediat ce am ajuns în Şirnea, norii care apăruseră deasupra Pietrei Craiului au coborât către valea Sbârcioarei şi au început să toarne o ploaie deasă însoţită de oraje. Cum eram într-o regiune calcaroasă ne-am oprit şi ne-am adăpostit la un magazin local. Întoarcerea s-a făcut pe acelaşi traseu pe o ploaie măruntă şi deasă printre autoturismele şi tirurile care traversau culoarul în viteză. Ajunşi la cabană ne-am dres cu gogoşi calde şi cu un somn adânc.

IMG_6325

Piatra Craiului

Marţi 7 iulie

Am pornit dimineaţa la ora 900, am efectuat prima parte a traseului cu mijloacele de transport în comun, de la Fundata până la Podul Dâmboviţei, după care am parcurs traseul Podul Dâmboviţei – Cheile Dâmbovicioarei – Peştera Dâmbovicioarei – Cheile Brusturetului – Cabana Brusturet şi retur. A fost vizitată peştera Dâmbovicioarei.

P1080918

Cheile Brusturetului

Miercuri 8 iulie

A fost drumul de întoarcere către casă, pe traseul Fundata – Câmpulung Muscel - Târgovişte

Impresii ale participanţilor:

Alexandra Marin: Practica de anul acesta a constituit o experienţă valoroasă pentru mine prin cunoştinţele dobândite şi unicitatea activităţilor la care am luat parte

Mihaela Voinea: Cu ajutorul acestei practici am reuşit sa definitivam câtuşi de puţin cunoştinţele acumulate în cei doi ani de facultate care au trecut. Este nevoie de mai multă astfel de practica dar, decât deloc, a fost buna şi asta. Traseele au fost interesante şi ne-au ajutat să ne conştientizăm frumuseţile naturii şi importanţa practicii in geografie. Clima care ne-a supus la unele dificultăţi pe traseu ne-a făcut sa înţelegem nevoia echipamentului fără de care nu poţi pleca la drum. În urma acestei aplicaţii am rămas cu satisfacţia oferită de frumuseţile naturii dar şi cu dezamăgirea ca nu toţi au avut iniţiativa de a trece orice obstacol pentru efectuarea tuturor traseelor. Închei cu un îndemn pentru cei care nu au aceasta iniţiativă. Nu este greu sa ajungi in vârf daca dai frâu adrenalinei.

Nicoleta Crîncăială: Aplicaţia practică, desfăşurată în intervalul 2-8 iulie 2009, a fost o experienţă deosebită. Deşi am mai mers de câteva ori alături de domnii profesori şi colegi, de fiecare dată am rămas impresionată de frumuseţea peisajului, de traseele turistice la care ne-am aventurat. Regiunea care mi-a plăcut foarte mult, cuprinde localităţile Podul Dâmboviţei şi Dambovicioara. Este o zonă cu cel mai spectaculos relief carstic, chei pe văile Dambovicioarei, Crovului, Rudariţei şi o serie de peşteri (Uluce, Emilian Cristea, Dambovicioara, Fulga, etc) în care am intrat cu nerăbdare şi mult entuziasm. Sper că se va mai organiza în curând o alta aplicaţie!

Georgiana Duţu: A fost o experienţă foarte frumoasă. Am avut foarte multe lucruri de învăţat, atât de la profesori, colegi, localnici, dar mai ales de la natură. M-au încantat toate traseele, dar în mod deosebit mi-a plăcut cel de duminică: Fundăţica – Valea Rudăriţei – Peştera Emilian Cristea. A fost un traseu dificil, dar în acelaşi timp frumos pentru ca a implicat multă întrajutorare si nu a plouat. Şi chiar dacă în celelalte zile a plouat, întotdeauna ne-a aşteptat acasă apă caldă si mâncare buna. Am rămas cu foarte multe amintiri plăcute.

P1080735

Ploaie pe Valea Crovului

Greta Stanca: Experienţa trăită anul acesta pe muntele Sfantul Ilie a fost unică, cel puţin pentru mine şi pentru unii dintre colegii mei. N-a contat ca de data aceasta nu am ajuns în vârf si ca ne-am intors uzi pana la piele la cabana si aceasta cu tot cu pelerine de ploaie pe noi, pentru ca... am mers, chiar am alergat prin nori!! Abia ajunsesem in înşeuarea Curmătura Fiarelor, după aproximativ trei ore de urcat. Pana atunci vremea fusese frumoasa, dar imediat am văzut cum se adunau nori gri pe vârful muntelui Sfântul Ilie, nori care au navalit ameninţători peste noi. A început sa ploua si a trebuit sa ne adăpostim in spatele unui versant, in pădure, dar ne-am dat seama ca nu ne vom putea continua drumul pe care-l stabilisem si ne-am hotărât sa ne întoarcem la cabana. Aşa ca a trebuit sa trecem prin nori ca sa ajungem la poteca pe care venisem pana acolo. Picăturile de ploaie care veneau dn norii aceia reci ne loveau cu putere, mai ales ca sufla si vântul...

Author: George Muratoreanu
Uploaded by: George Muratoreanu
Views: 15380, Last update: Mon, Jul 13, 2009



Links to the Mountain Guide:
Culoarul Rucar-Bran  
Comment
Fără foto catalin stroe, Thu, Mar 25, 2010, 6:53 am

Salut,
aş vrea şi eu detalii despre valea Rudăriţa şi Cheile Crovului, mai exact cum ajungi. Din câte înţeleg, Valea Rudăriţa intersectează Valea Cheii? Dacă da, este vorba de drumul spre Curmătura Fiarelor? Iar cheile Crovului?

Fără foto George Muratoreanu, Thu, Mar 25, 2010, 8:54 am

Salut,

Există două posibilităţi de a ajunge în Valea Rudăriţei şi în Valea Crovului: fie pornind din localitatea Podul Dâmboviţei, fie din Fundăţica. Dacă plecarea se face din Podul Dâmboviţei intrarea este imediat după centrul comunei, în sensul de mers spre Braşov. Traseul merge pe valea Cheii aproximativ 5 km după care se bifurcă: spre stânga valea Rudăriţei care ajunge până la Fundăţica iar spre dreapta Valea Crovului (cu Cheile Crovului) care ajunge în Curmătura Fiarelor. La aproximativ 1 - 1, 5 km de la bifurcaţie, pe valea Rudăriţei se află Peştera Uluce.
Sper sa fi fost de folos
Drum bun

Fără foto catalin stroe, Thu, Mar 25, 2010, 11:26 am

Am făcut drumul de la Fundăţica la Podul Dâmboviţei, dar din păcate fără Curmătura Fiarelor din lipsă de timp. Peştera Emilian Cristea merită vizitată? este marcată?
Peştera Uluce este pe partea stângă în sensul de mers spre Fundăţica? Intrarea este puţin mai sus de drum şi din ea izvorăşte un pârâu? Ai vizitat-o? Are un lac subteran? Am auzit că e foarte lungă; cam cât se poate vizita fără echipament speo? Am înţeles că este un loc pe unde nu se poate trece deoarece nu mai există o scară (care era odată...) - dacă aşa este, de la intrare locul acesta urcă sau coboară? Dacă coboară, se poate prinde o coardă pentru coborâre? Dacă este peştera la care mă refer eu, în ea s-a filmat "cireşarii".
Scuze pentru atâtea întrebări, dar chiar aveam în vizor aceste 2 obiective.

Fără foto George Muratoreanu, Thu, Mar 25, 2010, 9:27 pm

Peştera Uluce, situată în versantul drept al văii Cheia, la aproximativ 5 km de Podul Dâmboviţei are aproximativ 150 m lungime de galerii active şi peste 353 m galerii cumulat. Peştera este exurgentă a două cursuri de apă, Rudăriţa şi Fundăţica, râuri care au creat în apropiere şi complexul de peşteri Fulga, în prezent peşteri fosile. Peştera, cu deschiderea orientată către sud, a fost amenajată rudimentar pentru accesul turiştilor, dar în prezent aceste amenajări nu mai există, deoarece, fiind din lemn şi din cauza umezelii, au putrezit. Astfel, în prezent nu se poate intra fără echipament decât în prima sută de metri, până unde se află lacul prin care se descarcă valea Fundăţica. În ceea ce priveşte „cireşarii”, nu cunosc amănunte despre filmarea acestuia aici. Este posibil, dar nu am amănunte.
Peştera Emilian Cristea este amplasată în cheile Crovului, la aproximativ 1 km amunte de vărsarea Văii Crovului în Valea Cheii, pe versantul stâng la 500 m altitudine relativă. Este cea mai importantă dintre cele peste 30 de peşteri şi avene din cheile Crovului. Are o orientare nord-est – sud-vest, cu deschiderea către sud-vest; este o peşteră fosilă, cu o lungime de 60 m, şi cu o deschidere a arcadei de peste 10 metri. Pereţii peşterii prezintă numeroase scurgeri parietale şi odontolite. Datorită deschiderii largi a peşterii şi a caracterului fosil, au existat presupuneri asupra existenţei unor urme de locuire paleolitice în cuprinsul ei. Acestea au fost, însă, infirmate deocamdată în urma campaniei de sondaje efectuată în perioada 2005 – 2006. În ceea ce priveşte marcajul, din poteca principală către Curmătura Fiarelor, se desprinde un marcaj punct roşu, nu foarte des până la intrarea în peşteră. Drumul este relativ greu, deoarece trebuie traversată o porţiune cu grohotişuri active. Noi am traversat fără echipament tehnic şi fără probleme, dar nu ar strica o cordelină.

Fără foto George Muratoreanu, Thu, Mar 25, 2010, 9:31 pm

Încă ceva. Dacă peştera Emilian Cristea nu este foarte spectaculoasă, peisajul care se vede din faţa acesteia, cu Cheile Crovului şi Munţii Leaota mai departe, merită tot efortul

Fără foto catalin stroe, Fri, Mar 26, 2010, 7:04 am

Mulţumesc mult de ajutor. Foarte utile informaţiile.

Comments for this article
Login or register to comment