Miscellanea - Sentinte aberante

Cum poate un individ sau un grup de interese sa deposedeze un proprietar de bunurile sale imobiliare fara ca acesta sa prinda de veste pare de domeniul absurdului. Si totusi, cu ajutorul instantelor de judecata se poate realiza o astfel de monstruozitate juridica. Va prezentam atat modul de operare propriu-zis, cat si un exemplu concret, bineinteles cu particularitatile sale.

Modul de operare

Mai intai, societatea sau individul interesat depune in instanta o actiune, atentie, impotriva vecinului proprietarului, solicitandu-i predarea terenului aflat sub constructia proprietarului in drept. In faza a doua, instanta de judecata citeaza partile, atat pe reclamant, cat si pe parat, adica pe vecin, fara a verifica daca acesta are vreun drept asupra terenului aflat in cauza si fara a cere de la institutiile autorizate nici un fel de date care sa certifice situatia existenta de fapt. Bineinteles, vecinul nu se prezinta la proces. In Codul civil, procedura e completa oricum si instanta - prin neprezentarea vecinului si fara a-l cita pe proprietarul in drept - da o sentinta favorabila reclamantului, cu drept de apel la instanta superioara. Vecinul, evident neinteresat, nu face acest demers si, astfel, sentinta emisa de prima instanta devine definitiva si irevocabila. Vazandu-se cu patalamaua in mana, reclamantul il da in judecata pe adevaratul proprietar si, in baza sentintei obtinute anterior - conform schemei de mai sus -, ii cere terenul aflat sub constructia sa. Epilogul consta in emiterea unei sentinte in favoarea societatii sau individului interesat.
Scenariul pare absurd si contrar oricarei idei de dreptate. Exista insa astfel de "judecati de valoare", in conditiile in care, se stie, Justitia umbla cu capul spart.

Cazul concret: Complexul turistic "Padina" din Muntii Bucegi

Inainte de razboi, Muntele Padina pe care se afla amplasat actualul complex turistic apartinea unui anume Serghie Popescu. In anii '20, acesta a construit cabana Padina, pe care, ulterior, a marit-o, i-a mai adaugat o "sora mai mica", o stana, o casarie si un joagar. La moartea sa din '43 a lasat intreaga avere copiilor sai, trei fete si un baiat. Numai ca, in 1948, intreaga proprietate pe care cei patru frati nu si-o impartisera inca, deoarece folosinta acesteia fusese incredintata mamei lor pe toata durata vietii, a fost rechizitionata de comunisti. Rechizitionata si nu nationalizata. Cabana si acareturile din jur au ajuns in administrarea turismului comunist de stat. Prin '56, cabana a fost demolata, pe locul ei sau in imediata apropiere a fost construita o alta. Anii '90 gasesc cabana intrata in patrimoniul OJT Dambovita. Legile retrocedarii se succed una dupa alta si urmasii lui Serghie Popescu, ajunsi la varsta senectutii, isi cer mostenirea de drept pe care o obtin in prima faza in 1995, printr-un ordin al prefectului de Dambovita. Pizmasul in cauza este insa SC Valahia SA Targoviste, urmasa legala a OJT Dambovita. Valahia, nemultumita de situatie, apeleaza la schema relatata mai sus si, in 1997, da in judecata "vecinul", Romsilva, in speta Directia Silvica Targoviste. Judecatoria Pucioasa, fara sa ceara nici un fel de relatii institutiilor abilitate, da castig de cauza Valahiei prin sentinta 733/1997. Urmeaza apelul Romsilvei, retras in mod ciudat chiar in ziua judecatii de la instanta superioara. Sentinta de la Pucioasa devine astfel definitiva si irevocabila. Conducerea Valahiei de pe atunci neglijeaza aceasta hotarare extrem de favorabila. Nici macar mostenitorii nu au aflat de ea si, mai mult, desi intrati in posesie, omit sa-si intabuleze si constructiile de pe terenurile retrocedate. Trec anii, Valahia se privatizeaza, noul proprietar mostenind si procesele. Desi nu contesta - asa cum ne-a declarat chiar noul actionar majoritar, Constantin Constantin - dreptul mostenitorului asupra terenului, Valahia se opune retrocedarii cabanei Padina, care, spun ei, nu a fost construita pe acelasi loc in care a fost construita cea demolata. In consecinta, Valahia a intentat impotriva proprietarilor o actiune in Justitie, solicitand nulitatea absoluta asupra complexului Padina, motivand proprietatea asupra terenului obtinut conform sentintei 733. Epilogul: cererea Valahiei se admite, iar mostenitorii sunt evacuati din cabana Padina. Admiterea nulitatii absolute cerute de Valahia era motivata de faptul ca legea nu prevedea decat restituirea terenurilor, nu si a imobilelor, eventualele despagubiri urmand sa le dea statul. Distractia cea mare este ca insasi judecatoarea Irina Mastacan, de la Judecatoria Pucioasa, cea care a facut parte din completul de judecata care a emis sentinta 733, ce a stat la baza motivarii cererii de nulitate absoluta, ne-a declarat ca, daca ar fi stiut de existenta documentelor aflate la proprietarii in drept, nu ar fi emis aceasta fabuloasa sentinta. Iata cum, concret, poti deveni proprietar al unui bun judecandu-te cu vecinul acestuia. (sursa de informare cotidianul "Adevarul", 22.04.2002)