Comunity

Search

Events
Don't miss
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Partners
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Diaries - Tura din Valcan

Bookmark and Share

Tura din Valcan

            Joi 8 iulie, ora 14: 05, trenul personal 2024 pleaca din Timisoara spre Petrosani avand intr-unul din vagoane patru camarazi care se indreapta spre munte. Cei patru sunt prietenii mei Cosmin si Simona, Alex, un coleg de serviciu si Ionela prietena lui; cei din urma sunt in prima lor tura pe munte.

            Pe la ora 16: 00 plecam si noi (eu si prietenul meu Mircea) cu autobuzul de Normandia. Toti avem parte de caldura si cu totii ne dorim sa ajungem odata. Cei care s-au trezit de "dimineatza" au ajuns primii, dar au fost nevoiti sa ne astepte. Cu intarziere a ajuns trenul, cu intarziere a ajuns si autocarul. Ajunsi in Petrosani gasca este formata; pe la ora 22 fara ceva plecam cu o masina din Petrosani pana in Uricani, de unde alta masina ne duce pana in Campul lui Neag. Pe la ora 23: 00 ajungem in Campul lui Neag, mai precis in statia de autobuz, unde este si alimentara si barul si si locul de unde porneste traseul nostru. Punem cele doua corturi in curtea unei casa parasite, dupa ce intrebam pe cineva daca nu deranjam. Dimineatza la ora 7 ma trezesc cu Simona si dam desteptarea. Ne spalam pe ochi, papam ultimele sandwichuri, strangem si pornim pe punct albastru inspre cabana Campul lui Neag pe la ora 9 insotit de un caine negru pe care Cosmin l-a botezat Gigi si care ne-a insotit pe tot traseul.

            Traseul incepe dupa cum am mai precizat din centru comunei, adica de langa statia de autobuz, alimentara si bar, trece Jiul de Vest, urca domol pe un drum forestier si in 5 minute ajunge la Cabana Campul lui Neag, de unde se vede Valea de Pesti. Urmam drumul care nu duce la o intersectie de unde o luam la stanga L gresit. Dupa ce mergem ceva timp ne dam seama ca nu am mai vazut marcaje de loc si ne intorcem. La intersectia cu pricina vedem ultimul semn pe care l-am lasat in urma si continuam drumul. Concluzia este ca la intersectia respectiva trebuie sa facem dreapta, nu stanga. Marcajul incepe se fie din ce in ce mai rar si din pricina asta suntem confuzati si nu prea stim pe unde sa o luam. Pana la urma hotaram sa incepem urcusul pe un drum prin padure. Probabil ca traseul o lua mai drept prin padure, noi am urmat drumul forestier si pe ocolite am ajuns in creasta in jurul orei 13.

            Pe creasta golasa si insorita regasim punctul albastru, dar parca si ceva urme de banda rosie. Bucurosi ca am ajuns pe creasta poposim vreo 5 minute, nu mai mult pentru ca Mircea ne tot mana din pricina cainilor; ne-am oprit chiar intre doua turme de oi. Dupa putin timp dam de o piatra care indica punctul albastru insotit de o sageata la dreapta. Din pricina asta facem o pauza de masa aici si studiez cu Mircea terenul. Mircea era hotarat sa o luam in directia sagetii, iar eu vroiam sa continuam drumul. Privesc in departare si vad impunatoarea creasta a Oslei la orizont; in momentul acesta nu vrea sa renunt la ideea mea de a continua drumul. Il chem si pe Mircea si ii arat creasta, dar nu il pot convinge ca este creasta Oslei. Pentru ca nu gaseste un alt marcaj in continuare, renunta cu greu si pornim cu totii sa ne continuam drumul, ignorand marcajul care arata ca ar trebuie sa o luam la dreapta, adica spre vale.  De aici pana pe creasta Oslei nu mai intalnim nici nu marcaj.

            Soarele este puternic si ne prinde pe toti pe maini, picioare si pe fata. Avem norocul sa ne intalnim numai cu turme de oi ale caror caini sunt blanzi, adica latra un pic dar nu iti au prea mult treaba; vorba ciobanului, caini de strans oile. Ciobanii ne confirma faptul ca suntem pe drumul cel bun J. Dupa un timp ajungem in Saua Prisloapele Mici, continuam drumul, iar inainte de varful Nedeia dam de un cioban pe care-l imbiem cu putina tuica.

            Pe la ora 18: 30 ajungem in saua Nedeutii, unde lenevim la mult prea dorita umbra vreo jumătate de ora, unii chiar o ora, iar apoi incepem camparea, racorirea la izvor, cina si bine inteles focul de seara. Aceasta a fost ziua de vineri, 9 iulie 2004.

            Sambata dimineaza in jur de ora 7 matinalele se trezesc J (adica eu si cu Simona), dar dau trezirea numai pe la 8 fara ceva (restul lumii dormea prea bine). Pe la ora 9: 15, dupa micul dejun, pornim spre Coada Oslei. Vremea este la fel ca vineri, adica insorita si calda. O luam pe o cararea de ciobani spre Coada Oslei, iar apoi suntem nevoiti sa urcam pana in creasta printre tot felul de flori si printre tusifuri mici de afine, pacat insa ca afinele nu sunt coapte inca L. Facem un popas de vreo 10 minute inainte de a urca pe Coada Oslei, iar apoi inca unul cand am ajuns acolo, in jur de ora 11. Pana aici am avut parte de multe flori de tot felul (garofite, clopotei, galbenele si multe altele la care nu le cunosc numele).

            Creasta Oslei o parcurgem in timp de o ora, dar mergand incet si facand popasuri dese deoarece bobocii muntelui se resimt J. Creasta este foarte frumoasa, piatra si floare. Am putut admira muntii Godeanu si in departare Retezatul, lacul Valea Mare (de langa Cerna Sat) si coama care duce la Tismana (varful Boului, Frumosu si Paltinului), chiar si trei corbi care zburau prin zona varfului Oslei. Urmatorul popas semnificativ a fost pe varful Oslea 1945, unde am ciugulit ceva si am hotarat ca ne vom intoarce pe la Casa de vanatoare Campusel, Campul lui Miel, cheile Buztii si din nou in Campul lui Neag. Am mai fi avut o varianta, sa coboram spre Tismana si sa vizitam manastirea, dar drumul era mai lung, iar pe unii ii deranjau besicile L

            Asa ca pornim la vale pe drumul spre cheile Butzii. Drumul este lung, foarte lung chiar si deloc placut, mai bine pe munte decat pe un drum forestie, ba chiar si asfaltat aproape de cheile Butzii. Totusi neplacerea drumului se compenseaza cu fragutele de pe marginea lui J. Ajunsi in cheile Butzii pe la 21: 30 pornim in vizitarea lor doar eu si Mircea. Cheile sunt foarte scurte, dar foarte frumoase si spectaculoase. Daca stai bine cu echilibristica poti sa le faci pe pietre (cum a facut Mircea), daca nu este asa de bun, sau daca preferi sa mergi prin apa, decat sa cazi in apa J atunci le faci la mine pe pietre dar si prin apa.

            Si pentru ca am ajuns la civilizatie luam si noi cina la terasa cabanei Chelie Butzii si ne rasfatza ficare cu cate ceva (Cosmin cu o Cola, eu cu un nectar...). De aici sperand sa ajungem cumva in Petrosani pana pe la 1 noaptea plecam pe jos la stop. Numai ca la ora aceea tarziu (trecut de 23) nu trec decat vreo patru Dacii in care nu incapem si un Aro gol, numai bun, care nu ne ia. Si uite asa, incet, pe jos, pe sosea pana in Campul lui Neag, unde ajungem pe la 12: 30 si campam tot in curtea casei parasite. Aici s-a terminat si ziua de sambata 10 iulie.

            Duminica dormim mai mult J Simo fiind cea mai matinala, ora 8, iar restul pe la 9. Luam autobuzul pana in Uricani, de aici maxi-taxi pana in Petrosani, unde se sparge gasca. Eu cu Mircea plecam cu stopul; mare noroc in 5 minute ne si ia un tip care mergem chiar in Timisoara, iar restul cu stopul pana in Hateg, iar de acolo cu Normandia.

 

            Aceasta a fost tura in muntii Valcani din 9-11 iulie 2004

Gianina

Author: Gianina Stepan
Uploaded by: Gianina Tănase
Views: 7690, Last update: Fri, Jul 23, 2004



Links to the Mountain Guide:
Muntii VALCAN  


A photo [Not found]

An article [Not found]

A trail
Motel Gambrinus (Iscroni)-Mt. Tarina Frasinului-Sub Varful Frunti-Mt. Seciul Lui Burlic-Sub Varful Candetu-Sub Varful Dumitra-Pasul Vulcan-Varful Straja-Sub Varful Coarnele-Sub Varful Sigleul Mare-Saua Dilma Cazuta-Mt. La Noua Lemne-Varful Arcanu-Saua Nedeilor-Saua Groapa Nedeutii-Varful Oslea-Saua La Suliti-Saua Alunu

 

Login or register to comment