Prima parte - O vale care mi-e draga in ultima vreme. Si unde am intreprins o tura solitara la sfirsit de vara al lui 2007. 17 august 2007:: Valea Costilei
La omul sarac, nici boii nu trag...
Trenul personal avu doua ore si ceva
intirziere. Un copac cazut peste linie, aproape de Brazi.
Se duce naiba planul. Maret altminteri.
Valea Costilei, apoi platou, traversat Scorusi, Malin, Briu de
sus. Daca eram in forma si timp, poate chiar Briul de Mijloc,
cu trecere la vest de Vale Urzicii.
Asa, precum in bancuri cu Sir si John, trec
la refacut planuri. Si trag cum pot de ceraceaful de timp
scurtat. Caci la 7 seara si un pic trebuie sa fiu iar la tren,
spre Bucurestiul de resedinta.
Echipa puternica: eu si cu mine. Dar e
cald si frumos. Senin sticla, dar lipsit de canicula lui iulie
recent. Pe parcurs, pitesc pe undeva,... [toată pagina]
A doua parte - Una bucata montaniard asudat dar fericit -
vezi poza 7. Traversarea este la un moment dat un pic
mai ingusta, dar pasabil. Sub mine tocmai a luat sfirsit o
portiune mai inclinata a vaii, ce ma sperie binisor cindva, am
cercetat ca prostul ocoliri in jur (cind am facut cunostinta cu
grota de pe malul opus, din poza 8, urmat de rapel...), pentru
a indrazi si descoperi ca se merge minunat prin talveg. De la nivelul atins azi, se merge tare
placut (9). Tancul Mic a ramas sub mine. Incerc sa localizez
varianta Dimitriu, pe unde vine ea spre vale, dar unghiul si
soarele in ochi ma impiedica sa localizez... Stiu doar ca de la
nivelul briului cu fereastra din Vilcelul Hornului Negru
(Vilcelul Pietros, apud Kargel), cam unde iesi, incepi
traversarea la dreapta, cu un punct mai ciugulit pe parcurs.
Iesi curind pe ceea ce am... [toată pagina]
Author: Mircea Ordean Uploaded by: Mircea Ordean Views: 5190, Last update: Sun, Aug 19, 2007
Saut! Mişto articolu'! Mai cu seamă că mi-a amintit de plimbările lungi de toamnă, când, sătui de căţărare, căutam senzaţii tari în ture nesfârşite. Spălătura aia de după trecerea în V. Gălbenelelor are într-adevăr vreo 20 de ani, urmare a unui potop la care am "participat" cu toate temerile aferente. Iadului Văii Albe nu-i spune degeaba aşa, cândva nişte amici au oftat rău de tot încercând parcurgerea chiar pe fir. Nu ştiu dacă ai făcut ceva din Albişoare, dar ele nu sunt chiar atât de banale. Mie mi-au plăcut ca ture de iarnă, vara sunt cam mâzgoase şi ierboase.
Păcat că nu ţi-a ieşit tura propusă, aşa e cu capriciile astea ale vremii. Săptămâna trecută eram în Crai şi am auzit pe la radio de copacul căzut pa calea ferată. De, ai fost în locul nepotrivit la momentul nepotrivit
Toată stima, Vio
Mircea Ordean, Mon, Aug 17, 2009, 11:24 pm
"Nu ştiu dacă ai făcut ceva din Albişoare, dar ele nu sunt chiar atât de banale"
Am facut. Ba si imi plac.
De vreo sapte ani am si publicat ceva despre ele - pe cit m-a dus priceperea...
Mircea