Introducere - Introducere
"Uriasul de piatra rasunatoare" (Bucura Dumbrava, in "Cartea muntilor") reprezinta bastionul de mare altitudine pe care Bucegii il ridica deasupra Tarii Barsei. Este marginit la sud de Valea Morarului, iar in rest de fire (in principal Valea Bucsoiului si a Malaistilor) ce in aval alcatuiesc Valea Glajariei. Este legat de corpul principal al Bucegilor printr-o coama de circa un kilometru desprinsa din Virful Omul.
Altitudinea lui maxima este de 2492 m (vf. Bucsoiul Mare).
... [toată pagina]
Creasta Bucsoiul Mic - Creasta Bucsoiul Mic
Pe schita ce a precedat harta Moraru-Bucsoiul din 1927, editorul Mihai Haret a adaugat in dreptul cotei 2035, pe creasta sud-estica a Bucsoiului, mentiunea "La Balaur". Denumirea era nejustificata ("nashul" nu trecuse probabil nici cu privirea prin zona, dar aflase despre toponimic de la localnici), dar intrucit in zona exista niste mici colti, ea a prins, poate si datorita apetitului uman pentru forme lingvistice cit mai socante. Crestei i se mai spune si Bucsoiul Mic.
Intrarea pe aceasta creasta se face din Poiana Morarului (evitata fiind astfel nesfirsita zona cu arbusti de deasupra Pichetului Rosu). Aici, poate fi luat un hatas in dreapta (la nord-est) Timbalului, sau, urcind valea pina in dreptul primului cot spre stinga al acesteia, un briu ce conduce si el in saua ce leaga semetul tanc de corpul muntelui. Este locul unde se poate iesi, pe un briu... [toată pagina]
Valea Bucsoiului - Valea Bucsoiului
De la Pichetul Rosu (din Busteni se fac pina aici circa doua ore, via Gura Diham-Poiana Izvoarelor), urmam initial poteca Take Ionescu. Dupa aprox. 20 minute patrundem in Poiana Bucsoiului, la circa 1625 m alt. Este locul de unde ni se infatiseaza larg ansamblul de fire al vaii omonime, pina la obirsie. Parasim aici drumul marcat, depasind curind primele praguri. Dupa 10-15 minute de mers, iesim intr-o alta frumoasa poiana, intrucitva mai aspra decit precedenta, unde coboara din stinga doua importante spintecaturi ale versantului: Vilcelul Portitelor si Vilcelul Grohotisului. Este locul unde porneste spre stinga (sud-est) si un atragator briu, care sucomba curind insa intr-o mare de jnepeni.
Dupa ce lasa in stinga firul comun Portitelor-Grohotisului, Valea Bucsoiului se ingusteaza, fiind punctata la acest nivel de o saritoare in trepte, care se evita... [toată pagina]
Vilcelul Portitelor - Vilcelul Portitelor
Dupa circa 150 m de traiect comun cu Vilcelul Grohotisului, Vilcelul Portitelor se abate in stinga, punctat fiind imediat mai sus de o saritoare incomoda, ce se evita prin dreapta. Pe aceeasi parte ocolim urmatorul obstacol, pentru ca saritoarea cu fereastra ce ne intimpina curind sa o conturnam prin stinga. Abordam insa direct o a patra saritoare, de circa 8 metri, printr-un tunel vertical de toata frumusetea. Locurile se deschid apoi, marcind confluenta cu un fir secundar din dreapta (i-am spus, inspirat de numele unui traseu din Cheile Turzii, Vilcelul Mignon
). Nu departe intilnim panglica Briului Mare. Dincolo de o noua saritoare, locurile se deschid, favorizind existenta in lunile de vara a unui strat gros de zapada. Deasupra lor, in talveg intilnim o saritoare de circa 10 metri, evitabila prin stinga, pentru a sosi apoi sub o redutabila saritoare.... [toată pagina]
Vilcelul Mignon - Vilcelul Mignon
Imediat deasupra confluentei, Vilcelul Mignon prezinta o saritoare cu iesire destul de incomoda, ce poate fi ocolita, la oarece distanta, prin Briul Mare. Deasupra acestuia, putem avansa lesnicios pe malul inierbat din dreapta vilcelului. Patrundem apoi intr-un gang de numai 1-2 metri latime, unde ramonam direct un obstacol de 5 metri, apoi saltam deasupra unei saritori cu bolovan (circa 6 metri). Locurile se largesc apoi din nou si sosim in dreptul unui briu, unde o grota marcheaza posibilitatea trecerii in invecinatul Vilcel al Grohotisului. In continuarea ascensiunii, ne abatem aici citiva metri in stinga, intr-un fir ce a luat nastere pe nesimtite imediat mai jos, atingind curind alt un briu, ce inlesneste spre stinga legatura cu Prispa Portitelor. Locurile bijuterie nu iau sfirsit aici. Peste o portiune inclinata avansam pina sub fisura de 7-8 metri ce... [toată pagina]
Vilcelul Grohotisului - Vilcelul Grohotisului
Vilcelul Grohotisului se desfasoara o buna distanta paralel cu valea Bucsoiului, despartite fiind de o spinare injnepenita. Dificultatea firului este in aceste locuri minima, indeosebi in urcus si pe vreme uscata. Nu cu mult sub Turnul cu Jnepeni, vilcelul coteste brusc la stinga, peste o ruptura evitabila prin dreapta. Dupa depasirea unei noi saritori, traversam citeva ramuri ale Briului Mare. In amonte, ne intrebuinteaza serios bolovanul-capac al unei saritori, urmata de un obstacol vertical de 5-6 metri. O saritoare cu fereastra de 7-8 metri, abordata direct, continua seria problemelor. Mai sus, evitam prin stinga (indeobste exista aici un piton) un bolovan incomod. Este zona unde se poate iesi in stinga pe un briu, iar in partea opusa se desface un afluent, inclinat dar fezabil. Depasim apoi o saritoare de circa 6 metri, dincolo de care exista o noua... [toată pagina]
Furcile - Furcile
Alex. Beldie traseaza pe harta in zona acestuia un fir nenumit, care in monografia Dimitriu-Cristea devine "Vilcelul Furcilor". In zona exista insa doua vilcele cu asemenea caracteristici.
Primul dintre ele conflueaza cu Valea Bucsoiului la circa 250 metri de mers deasupra seii Turnului cu Jnepeni. Putin adincit dar de inclinatie accentuata, acest fir conduce pe un briu (care face legatura cu Vilcelul Grohotisului, pe un pat geologic ce poate fi simtit si pe flancul nordic al Vaii Bucsoiului), parte a unei padini ce suie de-aici spre inaltimi. Cautind cea mai lesnicioasa cale de avans de-a lungul acesteia, ne abatem intrucitva in dreapta, unde s-au desprins pe nesimtite mai multi afluenti. Intilnim curind un al doilea briu, cu desfasurare de-a dreptul fermecatoare pina in Vilcelul Grohotisului (atingerea acestuia este insa intrucitva problematica, datorita unei... [toată pagina]
Vilcelul de sub Virf - Vilcelul de sub Virf
Un prim obstacol poate fi evitat pe stinga. O vreme relatia cu dimbul intermediar din stinga este comoda, dar o atare posibilitate dispare exact in dreptul a doua saritori dificile. Deasupra lor, urmeaza alte doua (una cu fereastra), ceva mai simple. Locurile se domolesc apoi, vestind locul unde intilnim Briul de Sus. Deasupra briului, evitam prin stinga un problem, dincolo de care patrundem intr-un jgheab inclinat, de 15-20 metri, depasit cu oarecare efort. Din dreptul unui briu cu fereastra (despre care am amintit) de pe malul sudic, vilcelul se transforma intr-o panta ierboasa si conduce fara probleme deosebite in apropierea virfului Bucsoiul Mare.
Timp necesar: peste saritori, 2-3 ore, dificultate: 2 A.
... [toată pagina]
Briul de Sus - Briul de Sus
Porneste din saua de obirsie a Vilcelului Grohotisului, amintind oarecum de Briul Vaii Albe, in Saua Mare a Caraimanului. Traverseaza apoi firele Furcilor (pastrind zapada pina in iunie) si coboara la confluenta firelor finale ale Vaii Bucsoiului. Pe sub Coroana
, trece apoi dimbul inierbat ce desparte de Vilcelul de sub Virf, suind o zona frumoasa, ca desfasurare in sine dar mai ales priveliste, pina in culmea ce separa de Valea Bucsoaia.
Dificultate: 1A. Timp: 30-45 minute.
... [toată pagina]
Briul Mare al Bucsoiului - Briul Mare al Bucsoiului
Din Saua Turnului cu jnepeni, coborim pe iarba pina la nivelul unde trecerea peste Vilcelul Grohotisului, spre est, se face fara probleme (variantele superioare sint mai incomode). In pilnia vilcelului Mignon, invadata de jnepenis, apar probleme de orientare, caracteristica regasita si la traversarea urmatoarelor doua sistoaca (a doua ar fi cea Rasarita). Putem privi aici spinarea Bucsoiului Mic aflata imediat in stinga (est) Vilcelului Portitelor, dar mai ales, catre inapoi, versantul care insoteste pe stinga (geografic) Valea Bucsoiului. Iesirea in creasta se face in dreptul Balaurului, unde iese si sistoaca Timbalului, pinten usor de identificat in aval. La est de creasta Briul Mare prezinta doua ramuri, care se unesc insa nu departe, mersul in coboris usor facindu-se de aici fara probleme pina in Valea Morarului, in prima caldare a acesteia. Poate... [toată pagina]
Vilcelul 1 - Vilcelul 1
Semnele confluentei acestui fir cu Valea Bucsoiului sint destul de firave, dar avizat fiind poti recunoaste totusi lesne succesiunea de spalaturi amintita la descrierea vaii principale. Mai comod, pe malul din dreapta depasim un prim briu ( Briul 1
), saltind apoi pe cingatoarea Briului Mare. Deasupra acestuia o saritoare in doua trepte complica suisul direct al vilcelului, zona ce poate fi ocolita, destul de incomod, pe fetele inclinate din dreapta, cu revenire nu tocmai imediata. Se iese la Briul 1
, dincolo de care valea se stringe intr-un gang. Depasim aici doua saritori, iesind apoi la creasta Bucsoiului-Bucsoaia, in dreptul unei prispe placute. Este locul unde porneste la stinga (vest) Briul 2
, mai salbatic decit precedentele si care conduce in deschiderea abrupta, pe masura, a Vilcelului 2
.
... [toată pagina]
Vilcelul 2 - Vilcelul 2
Desi se cuvine sa pomenesti in descrieri doar locuri pe care le-ai calcat cu piciorul, fie-ne permisa aici o exceptie. Si o facem doar pentru a completa cit de cit informatiile legate de acest versant.
Vilcelul se desfasoara in partea inferioara paralel cu valea Bucsoiului, loc condimentat de o fereastra. Apoi el se afunda brusc, la dreapta, intr-o panta apreciabila. L-am privit din Briul 2, si inclinarea ce pare sa desfiinteze pe intinse portiuni insusi talvegul ne-a taiat pe moment cheful vreunei explorari apropiate. Nici traiul Briului 2, la vest de vilcel, nu pare sa fie tare comod, dar informatiile de fata speram sa fie utile celor care vor dori sa extinda cercetarile.
... [toată pagina]
Valea Bucsoaia - Valea Bucsoaia
Continuind din poiana Bucsoiului, spre nord, poteca Take Ionescu, atingem dupa cinci minute firul Vaii Bucsoaia. Acesta, urmat in amonte, conduce curind intr-o deschidere in buna parte acoperita cu grohotis, unde un vilcel se abate in dreapta, catre o strunga vizibila. Valea coteste apoi intrucitva la stinga, patrunzind intre peretei, pina in dreptul unui mic amfiteatru. La acest nivel, un briu cu grote pe fiecare latura imbie la iesiri in lateral. Ulucul vilcelului se gituie apoi, dar obstacolele majore continua sa lipseasca. Curind, intilnim o bifurcatie: in stinga, o fisura verticala (nu chiar imposibila), in dreapta un bolovan surplombant, insa de numai 4-5 metri. Il alegem pe acesta din urma, a carui depasire este inlesnita de o ferestruica pe unde strecuram cordelina de asigurare. Urmeaza un loc strimt, la capatul caruia exista un briu, nu tocmai sigur din... [toată pagina]
Varianta romaneasca la drumul lui Deubel - Varianta romaneasca la drumul lui Deubel
Primul drum turistic din Bucsoiul, deschis de Friedrich Deubel la 1886, servea necesitatilor ardelenilor, legind Omul de casa Malaiesti. Cum o asemenea desfasurare ii indeparta excesiv pe turistii regateni de Pichetul Rosu (pe unde trecea granita dintre Austro-Ungaria si Romania), acestia din urma au preferat indrumati indeobste de localnici o coborire pe "panta ierboasa a Bucsoiului". Au parcurs-o la acea vreme, intre altii, generalul Mavrocordat si Nicolae Bogdan. Aceeasi "coasta cu cruce" ("cruce" vizibila de la distanta si formata de intersectia in unghi drept a grohotisului vaii Bucsoaia cu un guler de stinca dezgolita), a fost strabatuta, in deceniul trei, de fratii Titeica, pentru ca ulterior ea sa dispara din insemnarile turistice. O scara de lemn, in buna stare la 1980, arata insa ca locurile continua sa cunoasca pasii... [toată pagina]
Valea Rea -
Valea Rea
Pornind de la aspectul deloc atragator al portiunii de sub poteca Take Ionescu a acestei vai, fratii Titeica au numit-o Valea Rea. Nu mica le-a fost mirarea sa descopere, la scurta vreme, ca si ardelenii ii spuneau la fel.
Am parcurs-o in portiunea de deasupra potecii la inceputul lui iulie, cind este plina de zapada, si in consecinta nu pot sa afirm ca-i cunosc dificultatile talvegului (sper sa o fac insa curind). A fost cercetata, intre altii, de un grup condus de Vasile Ciobanita (deceniul noua), si mult inaintea acestuia, de legendarul Ion Stanila senior, cabanier la Casa Malaiesti, care a si pierit aici, la 1910 in zona, o placa si aminteste despre el.
... [toată pagina]
Istoric - Istoric
Poteca turistica ce incinge muntele Bucsoiul pe fata sa estica a fost amenajata la 1899 din banii omului politic Take Ionescu, drept legatura mai lesnicioasa intre Pichetul Rosu si Prepeleag (unde lega de drumul Omul-Bucsoiul Mare-Casa Malaiesti, cea dintii, de la cota 1570 m).
Primii turisti care au patruns sistematic in abruptul estic al Bucsoiului au fost Radu si Serban Titeica, in deceniul trei. Ei au parcurs intre altele Valea Bucsoiului, partea inferioara a versantului sudic, "poteca romaneasca" si Valea Rea. Interventiile toponimice ale acestora sint minime (Valea Rea, poate Coltul Strimb), lacuna completata din birou de Mihai Haret: Vilceaua Rasarita, Vilceaua Bucsoaia, Sistoaca Crapata, Vilcelul Putoi (sic!), Vilcelul Indracit.
Explorarile fratilor Titeica au fost completate aproape zece ani mai tirziu de Alexandru Beldie, care a cercetat Briul Mare,... [toată pagina]
Din partea autorului - Din partea autorului
Orice patrundere in abrupt, chiar pe trasee usoare, reprezinta datorita conditiilor specifice pericol de accidente. Compania unui cunoscator al locurilor (sau macar utilizarea scrierilor alpine de calitate) si folosirea materialelor tehnice, unde este cazul, diminueaza considerabil acest risc.
Mircea Ordean mirceaordean@hotmail.com
... [toată pagina]
'Fleacuri ' - Fleacuri
Poate interesant, despre singularul-pluralul cingatorilor alpine. Nestor Urechia pare sa fi precizat primul cum devine problema, indicind briu-brine. In dezacord cu Nae Dimitriu, care folosea la singular brina
, Radu Titeica si-a sprijinit optiunea pentru briu-brine
prin trimitere la dictionar ( friu-frine
, spunea el), optica preluata si de Nicolae Baticu. Personal optez pentru briu-briuri
, ultimul cuvint parindu-mi-se mai apropiat pentru pluralul obiectului vestimentar ce inconjoara trupul, de unde va fi derivat termenul alpin in discutie.
Folosesc inmaterialele mele grafia i din i, a lui sint
.
Lumea stie ca i din i ar fi fost introdus in limba noastra de comunisti, la inceputul deceniului sase. In realitate el a fiintat si inainte. Istoria problemei nu-si are locul aici, spun doar ca acord credit Florei Suteu, reprezentantilor revistei... [toată pagina]
Author: Mircea Ordean Uploaded by: Vasile Coţovanu Views: 5219, Last update: Wed, Jun 27, 2001
