Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Despre Alpinet - Prapad in padurile din muntii Fagaras

Bookmark and Share

Prapad in padurile din muntii Fagaras
In primul rand, urez sarbatori fericite tuturor iubitorilor muntelui. Drept felicitare pun mai jos o poză actuală din orașul meu, orașul Victoria (BV):



Vă place? E feeric, nu? Da, pentru ca de cativa ani incoace Primaria orașului Victoria cheltuieste din ce in ce mai mult pentru împodobirea orașului de sărbători. În fiecare an se taie de undeva un brad pentru a fi adus în centrul orașului și împodobit. De data asta bradul a fost tăiat chiar din curtea lângă care locuiesc și sunt trist din acest motiv. Cu cateva luni in urma a mai fost taiat un mesteacan care crestea alaturi. Amandoi erau arbori monumentali, care dadeau un farmec deosebit curtii noastre.
De la primarie am aflat ca arborii respectivi au fost taiati la cererea unor vecini care se temeau pentru siguranta locuintelor lor. Ciudat este ca langa locul unde cresteau cei doi arbori, un cetatean si-a construit recent o sandrama: un fel de terasa acoperita pentru petreceri cu gratar. Acolo a pus un semineu, arde lemne si petrece cu familia. Undeva in curte depoziteaza o mare stiva de lemne de foc. Initial ma gandeam: "Iata, omul gospodar cauta solutii alternative ca sa-si tina familia la caldura, acum cand se scumpeste gazul. (O fi oare mai ieftin si mai convenabil sa treci de la incalzirea cu gaz la incalzirea cu lemne?)" Cand colo, omului nostru nu-i trebuie lemnele ca sa-si incalzeasca casa, ci ii trebuie ca sa incalzeasca curtea.
E strigator la cer, dar altul este de fapt subiectul principal al acestui articol. Haideti sa privim acelasi peisaj la lumina zilei:



Ce observam? Niste defrisari oribile, care afecteaza padurile de altitudine: pe muntele Gardomanu (stanga) si pe muntele Boldanu (dreapta). Cand au aparut? Destul de recent. Uite ca la 16.06.2012 defrisarea de pe Gardomanu nu exista:



Tot in acea zi se vedea ca pe Boldanu se fac defrisari in padurea de rasinoase, dar inca nu erau atat de ample:



Se mai vede o exploatare intensa a padurii de fag de pe dealul Ghirlotelul (piciorul vestic al Boldanului), dar asta e din anii trecuti.
Acum dezastrul este din ce in ce mai vizibil din orasul nostru si la fel se vad din tren o multime de alte defrisari cum mergi spre Brasov, defrisari care s-au extins indeosebi in perioada vara-toamna 2012.
Oare sunt legale sau ilegale aceste defrisari? Desigur, este legal sa se exploateze padurea, dar cand s-a mai pomenit sa se aprobe cote de taieri atat de mari pt o perioada atat de scurta? Si de ce se fac pe suprafete asa intinse si nu pe mici parcele? Cine se ascunde in spatele acestor distrugeri? De ce atata graba in defrisarea acestor paduri? Cred ca este prima data in istoria umanitatii cand au inceput sa fie exploatate unele din aceste paduri de altitudine din muntii Fagaras.
Ca locuitor al orasului Victoria ar trebui sa stiu ce se petrece in zona, dar habar n-am. As vrea sa aflu raspunsuri la aceste intrebari. Poate altii, chiar daca nu-s localnici, sunt mai bine informati.
Tot ce stiu este ca toata ziua coboara dinspre munte camioane incarcate cu lemne, iar localnici din Sub-Merna spun ca si noaptea circula. Mai stiu din mass-media ca mult lemn este preluat de firma austriaca Schweighofer care are 4 fabrici mari in Romania: la Sebes-Alba, Radauti, Siret si Comanesti. Acolo bustenii sunt transformati in cherestea si exportati.
Oare cati locuitori din Victoria castiga ceva din afacerea asta? Cati romani au de castigat? Ce castiga tara noastra?
Mi se pare ca aceasta exploatare a aurului verde seamana cu exploatarea metalelor nobile: este o activitate care da de lucru unui numar relativ redus de muncitori, nu neaparat localnici, platiti prost si in urma lor ramane prapad. Doar cativa oameni castiga ceva bani, dar cu totii pierdem ce avem mai scump: un izvor de sanatate.
Exploatari forestiere masive se faceau si pe vremea lui Ceausescu. Tin minte ca in anii 80\' pe muntele Boldanu era o defrisare imensa pe versantul estic al vaii Ucisoara Seaca, de la firul vaii pana la limita de sus a foioaselor. S-a exploatat si padurea de rasinoase, dar putin, in mici parcele. S-au facut reimpaduriri, padurea s-a refacut si e deasa ca peria (se observa in ultima poza). La ce ne putem astepta acum?
Autor: Victor Nascov
Înscris de: Victor Nascov
Vizualizări: 7429, Ultima actualizare: Luni, 31 Dec 2012



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii FAGARASULUI  
Comentariu
Fără foto Dan Loghin, Joi, 27 Dec 2012, 11:11

Domnule Nascov, aveti parerea mea mai jos. Este o simpla parere, asta pentru ca imi place sa colind (si) muntii nostri atit in spatiu cit si in timp.
Ceea ce denumim defrisari au loc, destul de periodic, de foarte multa vreme. Cu titlu de "sa o luam de la Adam" prima defrisare (de munte) mentionata este de pe la 1480 in Leaota. Iar in Ardeal, cam de pe la 1260, linga Sibiu.
Nu am sa amintesc standardele forestiere, poate din ce in ce in ce mai laxe ci am sa amintesc, scurt, partea numita "afacere", si numai pentru Muntii Fagaras.
Pe scurt, planul de defrisari din zona aceea (in mod explicit si in special pentru zona inalta) a fost "conceput" cam (pina) in 1996. (Aproape exact cum face firma austriaca de care ati amintit.
In plus, fabricile de cherestea macar sunt in Romania.).
Se prevedeau oarece investitii in special in prelucrare, inclusiv si mai ales cu "virful de tehnologie" in domeniul uscarii.
Apoi investitiile nu au mai venit suficiente, dar planul respectiv a ramas. Ipoteza de baza a acelui plan suna cam asa: "pierderile naturale de masa lemnoasa din zona... pot fi sau chiar sunt mai mari daca nu se fac exploatari". Cit de adevarat era asta - au fost intrebati specialistii. Cit de mult adevar au spus, ei stiu: "Sunt paduri de... ani care nu au mai fost exploatate. (urmau exemple pe parchete)".
Planul de investitii prevedea si o tehnologie moderna de taiere si transport. Planul era, de asemenea, sustinut de asigurarea Romsilva (?!) ca exista suficiente pepiniere si suficienta "capacitate de regenerare" (!). In plus, chestiunea cu plantarea de Douglas nu era "definitiv transata".
Oricum, si aici inchei, observ ca defrisarile au loc cumva apropiat de schema initiala.
In privinta "locuitorilor care cistiga ceva din asta", cu regret permiteti-mi sa va spun ca pe de o parte este o chestiune de eficienta asa cum este pusa de respectiviii investitori (nu ne intereseaza, avem destui la noi, daca sunteti buni veniti la noi..., acolo platim impozite!!... si apoi voi aveti niste standarde si tehnologie cu care noi n-avem ce face!), singura parere admisa, iar pe de alta parte functioneaza "cine poate oase roade!". Cunosc in zona citiva care au trecut de la garsoniera Roclip in Fagaras la vila linga Dejani.
In privinta "cotelor de taiere", adunati va rog cota de taiere normala cu cota de taiere de tip "fonduri pentru reprezentantii/autoritatile locali/e" plus cota pentru "noi trebuie sa rambursam niste credite. Din ce daca nu (si) din asta?!".
Plus, mai nou, cota de tip "ce mai avem de exportat daca nu asa ceva?! Noi trebuie sa (sus) tinem o intreaga zona... din ce...."?
In privinta "ce cistiga tara noastra?" ma tem ca noi, oameni obisnuiti, nu avem acces la astfel de informatii. Iar intrebarea de acest gen, mi s-a spus, contine o doza de naivitate.
Raspuns "final": "In definitiv bine ca se ocupa cineva de asta. Altfel ramineam cu padurile sa ne cada in spate" - am citat atitudinea actuala.

PS. Plus averea minastireasca, de care nu se intreaba nimeni. Ginditi-va cite mii de hectare ale bisericii asteapta in Bucovina....

Victor Nascov Victor Nascov, Joi, 27 Dec 2012, 12:26

Adica e perfect normal sa se exploateze padurile, cu o cota de taiere oricat de mare, daca tara are datorii de 100mld euro. Dar ce ne facem daca nici dupa ce radem absolut toate padurile de pe suprafata tarii nu vom putea plati toate datoriile?
Da, exista si pierderi naturale. Copacii care mor, putrezesc si emana dioxidul de carbon pe care l-au transformat in masa lemnoasa de-a lungul vietii. Atunci solutia este sa recoltam toti copacii inainte sa moara, sa folosim lemnul cat mai mult, iar cand obiectele din lemn devin inutilizabile sa nu le aruncam la gunoi, ci intr-o groapa adanca din fundul Pamantului, peste care sa punem capac, astfel incat deseurile din lemn sa nu aiba contact cu aerul si sa se carbonizeze.

Cand am pus problema daca locuitorii au ceva de castigat din afacerea asta m-am referit la faptul ca localnicii, desi nu cred sa aiba multi din ei ceva de castigat, sunt foarte pasivi si nu se implica in apararea acestor paduri.

Fără foto Dan Loghin, Vineri, 28 Dec 2012, 14:45

Daca radem "absolut toate padurile" (!) si nu ajungem sa ne platim datoriile (desi nu asa se pune problema):
- gasim si altceva de vinzare - dar cam tot la nivel de "bogatii naturale". Ceea ce se si face.
- gasim si alte forme de indatorare. Ceea ce se si face;
- gasim si alte forme de a trai mai putin costisitor. Ceea ce se si face.
- gasim si alte forme de a saraci pe unii si a-i imbogati pe altii. Ceea ce se si face.
- facem schimburi de populatie/populatii: emigrare/imigrare/migrare. Ceea ce se si face,
- "vindem tot si plecam in lume". Ceea ce se si face.

Dati-mi voie sa precizez limpede ca nu sunt de/in/la acord cu niciuna dintre solutiile radicale de mai sus. Dar ati pus problema ca si cum ar trebui neaparat sa radem/rada tot. Ceea ce nu este cazul.

Victor Nascov Victor Nascov, Vineri, 28 Dec 2012, 15:37

Eu n-am auzit sa ne impuna cineva de la FMI sa dam strainilor padurile pe mai nimic fiindca are tara datorii. Astea sunt mai degraba afaceri dubioase facute de indivizi iresponsabili si nu cred ca au legatura cu rambursarea datoriilor.
Si chiar daca padurile au pierderi naturale si "cer" sa fie exploatate, ceea ce vedem acum sunt exploatari irationale si abuzuri, altfel s-ar face o recoltare selectiva.
Si credeti ca avem prea multa padure de "ne cade in spate"? Ia priviti pe Google Earth cata padure (mai) este. Mie mi se pare putina si fragmentata. Vedeti ca au aparut si imagini actualizate din 2011/12. Dati zoom si o sa va ingroziti. Ia vedeti cata padure s-a distrus in zona lacului Pecineagu si a bazinului Dambovitei.
Macar de s-ar opri acum dezastrul si n-ar mai continua in anii urmatori. Parca a inceput sa se trezeasca putin opinia publica si la noi si poate se vor aplica niste legi europene de protectie a padurilor:
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/231932/romania-ramane-fara-paduri-ritmul-defrisarilor-il-depaseste-pe-cel-din-tarile-africane.html

Victor Nascov Victor Nascov, Vineri, 28 Dec 2012, 15:43

Si oare ce tehnologii moderne de taiere si transport au adus strainii? Si acum 30 ani erau cam acelasi fel de tractoare, camioane, funiculare, drujbe,...

Fără foto Dan Loghin, Vineri, 28 Dec 2012, 16:55

Incep cu raspunsul la al doilea measj: de origine finlandeza, inclusiv management forestier avansat. Problema s-a redus insa pe atunci la "drepturile de proprietate asupra diverselor paduri".

In privinta primului mesaj, cred ca judetele Harghita si Covasna sunt destul de bune exemple. Aplicati intrebarile dvs. (daca nu sunt retorice) mai ales acolo. In privinta FMI nu am folosit nume.
In privinta "padurii care ne cade in spate" am citat. Daca doriti va pun in legatura ca sa obtineti explicatii de la origine.
In privinta legilor europene, sa asteptam cu speranta. Ea, speranta, moare ultima. Pina atunci....

PS. Imi cer scuze, ma tem ca sunt destul de informat in domeniu. Am trecut demult de "ingrozire".

Victor Nascov Victor Nascov, Vineri, 28 Dec 2012, 16:55


Victor Nascov Victor Nascov, Sâmbătă, 29 Dec 2012, 20:28

Un articol despre firma Schweighofer care a facut contract cu statul roman sa-i distruga padurile in perioada 2003-2013:
http://www.ziarulunirea.ro/firma-holzindustrie-schweig%C2%ADhofer-cap-de-lista-in-taierea-si-rindeluirea-lemnului-108492.html

Victor Nascov Victor Nascov, Luni, 31 Dec 2012, 21:17


Victor Nascov Victor Nascov, Luni, 31 Dec 2012, 21:17

Oficial Romsilva a aprobat in ultimii ani la nivelul intregii tari o cota de taiere de 18.5mil mc/an. Cum fondul forestier este de vreo 6mil ha, rezulta o cota de 3mc/ha/an. Probabil specialistii au estimat ca ritmul de regenerare al padurilor poate sa tina pasul cu aceasta cota de taiere.
http://www.mediafaxtalks.ro/wood/download/resursele_de_lemn_si_potentialul_pietii_din_romania.pdf
Cu aceasta cota de taiere legala revine aproape 1mc/locuitor/an. Daca toti romanii s-ar incalzi cu lemne, fiecare ar putea primi anual aproape 1mc. Ar fi destul? Pai sa zicem ca 1mc de lemn are o putere calorica de 2000kWh. Mie imi trebui mai putin de 2000kWh/sezonul rece ca sa-mi incalzesc locuinta, deci m-as descurca cu mai putin de 1mc, dar nu stiu daca altii nu consuma mai mult.
Bineinteles ca doar o mica parte din ce aproba Romsilva sa se taie legal este destinata populatiei care se incalzeste cu lemne. Daca ar fi sa se exporte tot lemnul brut recoltat la un pret mediu de 50euro/mc s-ar obtine aproape 1mld de euro, deci cam 1% din datoria externa actuala a Romaniei.
Socotelile mele sunt pur orientative, dar concluzia pe care o trag este ca padurea nu e ca sa te imbogatesti. Cine crede ca daca are o padure trebuie sa o taie ca sa faca bani se inseala f tare. Padurea are o valoare inestimabila ca sursa de oxigen si izvor de sanatate, dar nu-i ca sa faci multi bani din ea. Asa cum zicea Mahatma Ghandi: "Pamantul ne da tot ce ne trebuie, dar nu ne poate satisface lacomia."

Victor Nascov Victor Nascov, Luni, 31 Dec 2012, 21:33

In 2004 am semnalat aici pe alpinet, eu si alti membri, marele prapad care incepea atunci in Piatra Craiului, in partea din judetul Arges. Tocmai fusesera retrocedate niste paduri din parcul national Piatra Craiului(!) si proprietarii argeseni s-au grabit sa le taie complet, mai intai de la poiana Grind pana La Table. A fost ceva oribil. Actiunea noastra s-a rezumat la cateva comentarii pe site, dar prapadul lor a continuat pe la Rucar, in valea Dambovitei si in jurul lacului Pecineagu. Muntele Tamasul Mare a fost ras pana la granita cu judetul Brasov. In judetul Brasov nu s-a
intamplat asa ceva, padurea s-a pastrat si multi ani de atunci au fost exploatari doar pe ici pe colo, in limite
rezonabile. Puteam fi mandri ca autoritatile brasovene n-au permis sa se intample si la noi ceea ce s-a intamplat la argeseni, cu legendara lor coruptie din Tara Romaneasca. Brasovenii au inteles ca muntele trebuie pastrat asa cum e, cu padurile lui, ca sa fie in beneficiul numerosilor turisti. Vin la noi o multime de turisti din Polonia, Cehia, care-s incantati de muntii nostri mai mult decat romanii insisi, fiindca in tarile lor n-au decat cate un colt nesemnificativ din Carpati. Ce zic turistii straini cand vad ce prapad au facut argesenii? "Uite o tara de idioti!"
Dar ce ne facem acum cand vedem ca si la noi in judet au inceput defrisari abuzive, ca la argeseni, ca si cum n-am fi invatat nimic din greseala lor?
Intre timp autoritatile din Arges au "descoperit" si ei ca retrocedarile de paduri s-au facut fraudulos, catre falsi
proprietari, si care oricum n-aveau voie sa-si taie imediat padurile, ci doar pana la o cota maxima anuala aprobata de Romsilva. S-au facut arestari, procese:
http://www.recolta.eu/arges-perchezitii-la-mafia-lemnului/
http://www.ecomagazin.ro/directia-silvica-arges-calcata-de-cel-mai-mare-control-din-istoria-sa/
http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=42091&Itemid=374
http://www.ecomagazin.ro/agent-green-atrage-atentia-asupra-crimei-forestiere-printr-un-mesaj-scris-din-vreascuri/
http://www.argesmedia.ro/ancheta/crima-cu-zeci-de-hectare-de-paduri-din-arges-taiate-la-ras

Alin Ciprian Ciulă Alin Ciprian Ciulă, Joi, 3 Ian 2013, 11:59

Despre lemnul mort (sau de ce e bine sa ne cada padurile in spate). Din pacate, nu se aplica si la noi, din cauza dorintei de jaf si imbogatire:
http://www.speo-csm.ro/Lemn-mort.html
http://proenvironment.ro/promediu/article/view/6202

Fără foto catalin stroe, Marți, 8 Ian 2013, 13:21

Mda, din "fericire" au unii grija sa nu ne "cada in spate padurile". Si eu sunt oripilat de defrisarile masive din Piatra Craiului si nu numai. Din cate stiu pentru exploatari in cadrul rezervatiilor mai trebe ceva aprobari in plus. Si spaga unde trebuie. Nici o persoana dupa planeta nu ma poate convinge ca defrisarile de la Pecineagu, Grind, Garofita, etc. - asta numai in Piatra Craiului, sunt absolut legale. Despre reimpadurire ce sa mai vorbim? Am vazut o multime de pepiniere lasate in paragina, abandonate si altele, care inca mai supravietuiau (aveau circa 150-200 puieti). Ajung? Am vazut si reimpaduririle mult laudate. Vax! Ati vazut ce ramane in uma defrisarilor? Arborii tineri taiti, crengile ramase pe sol, pentru ca, deh!, nu e rentabil sa cureti locul. Dar razi tot. Sa mai vorbim si despre cei care imbolnavesc intentionat padurea pentru ca apoi sa obtina autorizatie sa o curete? Va mai amintiti lozinca care se scanda iarna trecuta in Piata Universitatii: "va rugam sa ne scuzati, nu putem produce noi, atat cat furati voi". Nu se poate reimpaduri, atat cat se defriseaza. Iar datele transmise de Romsilva cu privire la suprafata impadurita-reimpadurita-exploatata, sunt false. Nici un copil cu suzeta in gura nu le crede daca a fost macar o data la munte. Inevitabil, se alege praful de tara asta.

Nicolae Cristian Bădescu Nicolae Cristian Bădescu, Marți, 8 Ian 2013, 15:35

Oarecum conectat la relatarile de fata (vis-a-vis pasivitatea societatii civile mioritice), aveti in continuare un articol mai mult decat relevant despre cum s-au mobilizat vecinii nostri de la sud de Dunare in fata problemelor de mediu (cu accent pe tentativa parlamentului bulgar de a modifica Legea Padurilor). Si cand spun "vecinii nostri" nu ma refer doar la o mana de ecologisti iesiti in strada, ci la mii de oameni adunati pentru aceesi cauza:
http://atreiaforta.wordpress.com/2012/11/29/revolutia-verde-cum-a-reusit-eco-activismul-sa-responsabilizeze-bulgaria/

Fără foto nicolae tomescu, Miercuri, 23 Ian 2013, 11:14

Din pacate atît ne-a mai rămas, singura bogăție a României sunt tocmai pădurile și nu ar trebui să mai tăiem nici un copac, dar în România dacă afirmi că ești ecologist convins lumea rîde, fiindcă este dezinformată dinadins și noi nu știm să prețuim valoarea aceasta a pădurilor ci doar cît costă materia lemnoasă. Și nu realizează că e vorba atît de sănătatea noastră cît și de frumusețea aparte a țării noastre care devine an cu an tot mai urâtă, mai stearpă iar cînd România va deveni ca Anglia toată defrișată atunci s-a dus și cu frumusețea țării. Și pentru ce? Să se îmbogățească nu știu care umflat, care e deja bogat? Ar trebui lumea să se organizeze și să-i saboteze pe cei cu gaterele cum fac ecologiștii afară, le strică utilajele, le dă foc la benzină sau le golesc rezervoarele îi ține în stress permanent pînă renunță aia, nu știu altă soluție nu văd și până la urmă vor pleca aceia cu utilajele lor cu tot dacă vor vedea că nu e de glumit cu noi. Că dacă s-ar aduna zilnic localnicii, mulți puțini cîți sunt și să se îndrepte toți înspre zonele unde sunt utilajele și să provoace stricăciuni o să vedeți cum o să-și ia tălpășița cu tot cu gatere. Dar cum noi acceptăm orice nedreptate normal că le dă mâna gunoielor astora să taie ca-n tîrgu lu Cremene. Chiar e așa de greu să punem odată picioru-n prag? Că pe politicieni nu ne putem baza ei sunt mînjiți în toată treaba asta fiind mituiți și dacă nu facem odată ceva, generațiile viitoare ne vor condamna și așa eu îi condamn pe înaintași pentru defrișarile masive.

Fără foto nicolae tomescu, Miercuri, 23 Ian 2013, 11:51

Și încă ceva. De ce nu se introduce, ca materie obligatorie, în școli, educația ecologică? Pentru ca oamenii să cunoască ce se petrece în momentul cînd tai pădurile? Fiindcă mulți oameni cred că dacă ai plantat la loc copaci e rezolvată treaba, dar nu e deloc așa, fiindcă animalele care au locuit odată acolo dispar iar habitatul nu se mai reface-n veci. Ce să vorbesc de faptul ca alunecările de teren schimbă și mai mult peisajul și pune -n pericol viața oamenilor, apar inundații mai des fiindcă rolul pădurilor era și să fizexe solul și să rețină apa și clima se schimbă pur și simplu. Nu se vrea ca oamenii să cunoască aspectele astea se face foarte puțin în privința asta tocmai pentru ca ei să poată tăia-n voie pădurile, niște criminali așa îi va consemna istoria atunci cînd nu vom mai avea păduri, dar va fi prea tîrziu. Și cum spunea un filozof, atunci cînd vom ucide ultimul animal pe Terra, atunci cînd vom tăia și ultimul copac și cînd vom pescui și ultimul pește atunci abia vom realiza că bani nu putem mînca.

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii