Untitled Document"Când te vezi aici parc-ai fi gata sa zbori privesti uimit
în toate partile, respiri adânc din aerul acesta proaspat, iar ochi
tai sorb cu nesat departarile. Alexandru Vlahuta
CARPATII ROMÂNIEI
Ca o mare regiune de interes turistic, Muntii Carpati ofera tablouri de o
rara frumusete si încântare. Daca te avânti pe creste, în
oricare parte, îti va aparea înaintea ochilor un peisaj de basm:
masive de stânci golase sau acoperite se înalta spre cer din brâul
verde nuantat al padurilor de foioase si conifere.
Unele zone muntoase exercita o putere de atractie mai mare, fie prin înaltime
si salbaticie, fie prin farmecul înfricosetor al abrupturilor.
Regiunile muntoase sunt considerate zonele a caror altitudine depasesc 500
m deasupra nivelului marii.
Din punct de vedere petrografic rocile care alcatuiesc masivele muntoase din
Carpati sunt: eruptive (vulcanice), mai raspândite granitele si bazaltele;
sedimentare (flisurile), mai raspândite conglomeratele, calcarele, argilele,
marnele si metamorfice, mai raspândite sisturile cristaline.
Zona muntilor mici se ridica pâna la altitudinea de 800 m, nedeosebindu-se
prea mult de regiunile deluroase.
Zona muntilor mijlocii este cuprinsa între altitudinile de 800 si 1800
m si include majoritatea masivelor muntoase. Aici întâlnim toate
speciile de flora si fauna caracteristice Carpatilor. Este zona cu cel mai dezvoltat
bazin hidrografic.
Zona muntilor înalti este peste 1800 m altitudine si cuprinde masive
din Carpatii Meridionali si unele grupe din partea nordica a Carpatilor Orientali.
Lipsita aproape complet de paduri aceasta zona este acoperita cu pasuni si vegetatie
alpina.
Spre deosebire de zona muntilor mijlocii în care potecile montane sunt
rare, cu rol de acces; zona muntilor înalti este strabatuta de un paienjenis
de poteci. Despre toate acestea si multe altele, puteti gasi informatii utile
în ghidurile montane:
Colectia
Muntii
Primul Autor
Editura, anul
Observatii
Carpatii Orientali Prima ascensiune consemnata dateaza din 1809, cand Mitropolitul Moldovei,
Veniamin Costache a urcat pe Ceahlau.
HTJ - SM, GT
Oas
HTJ = harta turistica judeteana Satu Mare. GT = ghid turistic
MN45
Gutai
Istvan Dumitru
Sport Turism, 1990
MN = Muntii Nostri; Cel mai inalt varf: Gutai, 1443m; Statiunea climaterica Izvoarele
HTJ -MM
Tibles
HTJ -MM
Maramures
Statiunea climaterica Borsa
MN39
Obcinele Bucovinei
Nicolae Barbu
Sport Turism, 1987
Obcina Mare, Feredeu, Mestecanis. Zona a manastirilor de la Voronet, Humor,
Sucevita si Arbore, apreciate ca si cele mai desavarsite intruchipari ale
artei poulare romanesti si incluse de UNESCO intre capodoperele artisitice
universale
MN20, MM
Rodnei
Bratu Iuliu, Sarcu Ioan
Sport Turism, 1979, 1978
MM = colectia de monografii montane Cel mai inalt varf: Pietrosu Mare, 2303m; rezervatie a biosferei, Statiunea
balneo-climaterica Sangeorz-Bai.
MN42, CT
Bargau
Traian Naum
Sport Turism, 1987, CNEFS 1969
MN26
Suhard
Popescu Argesel
Sport Turism, 1983
Cel mai inalt Varf: Omu, 1932m; Cabana Suhard, 1107 m.
MN27
Rarau-Giumalau
Oancea Dimitrie
Sport Turism, 1983
Cel mai inalt varf: Giumalau 1857m, Cabana Giumalau 1600m, Statiunea balneoclimaterica
Vatra Dornei.
MM, CT
Calimani
Traian Naum
Sport Turism, 1989, CNEFS 1969
CT = Calauza Turistului; Cel mai inalt varf Pietrosul Calimaniului 2102m; Rezervatia Geologica 12
apostoli.
HTJ SV
Stanisoarei
Jud. Suceava
CT
Gurghiu
Vasilescu Alexandru
UCFS 1964
Uniunea de Cultura Fizica si Sport Cel mai inalt varf: Tatarca 1776m Statiunea balneoclimaterica Sovata
MN7
Giurgeu
Marcu Ovidiu
Sport Turism 1974
Cel mai inalt varf: Tataru 1036m; Statiunea balneoclimaterica Borsec
MN16
Hasmas
Emilian Cristea
Sport Turism 1978
Cel mai inalt varf: Piatra Singuratica 1608m; Cabana Piatra Singuratica
1430m; Statiunea climaterica Lacul Rosu
MN12
Ceahlau
Stanescu Ioan
Sport Turism 1976
Cel mai inalt varf Ocolasul Mare 1907m; Cabana Dochia 1828m; Complexul
Turistic montan Durau-Ceahlau
MN43
Tarcau
C. Brancus
Sport Turism 1987
Cel mai inalt varf: Ardeluta 1589m
MN37
Harghita
Marcu Ovidiu
Sport Turism 1986
Cel mai inalt varf Madaras 1801m Cabana Madaras 1623m; Statiunea balneoclimaterica Baile Tusnad
Jud. Covasna; Statiunile balneoclimaterice Malnas Bai si Valcele
MN22
Persani
Mihai Albota
Sport Turism 1980
MN29
Nemira
Mihai Albota
Sport Turism 1983
Cel mai inalt varf Nemira Mare 1649m; Statiunea balneoclimaterica Slanic
Moldova
MN47
Vrancei
Florin Roman
Sport Turism 1989
Cel mai inalt varf Goru 1785m; Statiunea climaterica Soveja; Statiunea
balneoclimaterica Covasna
HTJ CV
Intorsurii
Jud. Covasna
HT
Penteleu
Turism 1991
HT= harta turistica; Cel mai inalt varf Penteleu 1772m
MN13
Buzaului
Posea Grigore
Sport Turism 1977
HTJ BZ
Siriului
Jud. Covasna si Buzau
MN14, MN34
Ciucas
Maria Niculescu
Sport Turism 1977, 1986
Cel mai inalt varf: Ciucas 1954 m; Cabana Ciucas 1550m Statiunea climaterica Cheia
MN31
Baiului
Ielenicz Mihai
Sport Turism 1984
Garbova Cel mai inalt varf Baiul Mare 1895m Hotel Clabucet-Plecare 1456m Statiunile climaterice: Predeal, Busteni, Sinaia
MN10
Piatra Mare
Balteanu Dan
Sport Turism 1975
Cel mai inalt varf: Piatra Mare 1849m; Cabana Bunloc 1000m.
MN23
Postavaru
Balteanu Dan
Sport Turism 1980
Cel mai inalt varf: Postavarul 1802m Cabana Cristianul Mare 1705m Statiunea climaterica Poiana Brasov
Carpatii Meridionali In 1700 un grup invitat de familia Teleki au facut o incursiune de vanatoare
in zona lacului Balea din muntii Fagarasului
MN2
Bucegi
Velcea Valeria
Sport Turism 1974
Cel mai inalt varf: Omul 2507m; Cabana Omul, la cea mai mare altitudine din tara: 2504m; Statiunile climaterice: Paraul Rece, Busteni, Sinaia
CT
Leaota
Stefanescu I
UCFS 1967
Cel mai inalt varf Leaota 2133m Cabana Leaota 1370m
MN9, MN38, MM
Piatra Craiului
Ionescu Dunareanu, Emilian Cristea
Sport Turism 1975, 1986, 1984
Cel mai inalt varf: "La Om" (Baciului) 2238m; Cabana Curmatura 1470m
MN33
Iezer
Ionescu Dunareanu
Sport-Turism 1984
Cel mai inalt varf: Iezerul Mare 2462m;
MN8
Iezer Papusa
Oprescu Dan
Sport Turism 1975
Cel mai inalt varf Papusa 2391m;
MN1, MN32
Fagaras
Valentin Balaceanu
Sport Turism 1974, 1984
Cel mai inalt varf din tara - Moldoveanu 2543m Al doilea varf din tara - Negoiu 2535m Cabana Podragu, 2136m la cea mai inalta altitudine din acesti munti
MN40
Cozia
Nicolae Popescu
Sport Turism 1987
Cel mai inalt varf Cozia 1668m; Cabana Cozia 1570m.
HTJ
Fruntii
Jud. Arges
HTJ
Ghitu
Jud Arges
MN15
Capatanii
Popescu Nae
Sport Turism 1977
Cel mai inalt varf: Ursu 2124m; Statiunea balneoclimaterica Calimanesti Caciulata
CT
Lotrului
Mujicicon N.
Stadion 1970
Cel mai inalt varf: Steflesti 2242m; Cabana Prejba 1630m.
MN44
Latoritei
Gh. Ploaie
Sport Turism 1987
MN3, MN35
Parang
Popescu Nicolae
Sport Turism 1974, 1986
Cel mai inalt varf: Parangul Mare 2519m; Statiunea climaterica Ranca
MN21
Valcan
Popescu Nicolae
Sport Turism 1979
Cel mai inalt varf: Straja 1870m Cabana Straja 1445 m.
MN11, MN28
Candrel
Buza Mircea
Sport Turism 1975, 1983
Cibin Cel mai inalt varf: Candrel 2244m Cabana Fantanele 1257m Statiunea climaterica Paltinis
MN36
Sureanu
Tufas Constanta
Sport Turism 1986
Sebesului Cel mai inalt varf: Varful lui Patru 2130m Zona vestitelor cetati dacice- cabana Costesti
MN6, MN25
Retezat
E. Iliescu, Popescu Nae
Sport Turism 1974, 1982
Cel mai inalt varf: Peleaga 2509m; Parcul National Retezat - rezervatie a biosferei Cel mai mare lac montan din tara - Bucura Cabana Pietrele 1480m
GT
Mehedinti
Lascu Cristian
Sport Turism 1982
(Drumetind prin Mehedinti) Cel mai inalt varf: Varful lui Stan 1455m Statiunea balneoclimaterica Herculane
HTJ
Cernei
Jud. Caras Severin; Cel mai inalt varf: Dobri 1928 m. Statiunea balneoclimaterica Herculane
MN51
Muntele Mic-Tarcu
Gh. Niculescu
Sport Turism 1990
Cel mai inalt varf: Tarcu 2190m Complexul turistic Muntele Mic.
HTJ
Godeanu
Jud. Caras Severin Cel mai inalt varf: Gugu 2291m
Carpatii Occidentali In 1877 directorul revistei "Familia", Iosif Vulcan a calatorit
in muntii Apuseni
HTJ
Plopis (Ses)
Jud. Bihor, Salaj
HTJ
Meses
Jud. Salaj
MN19
Padurea Craiului
S. Bordea
Sport Turism 1978
MN4-5, MM
Vladeasa
Marcian Bleahu
Sport Turism, 1974, 1981
Cel mai inalt varf Vladeasa 1835m; Cabana Vladeasa 1430m Statiunea climaterica Stana de Vale.
MN18
Codru-Moma
Marcian Bleahu
Sport Turism 1978
Cel mai inalt varf: Izoi 1907m Statiunea climaterica Moneasa
MN4-5, MM
Bihor
Marcian Bleahu
Sport Turism, 1974, 1981
Cel mai inalt varf Cucurbata (Bihorul Mare) 1849m, cel mai inalt din Apuseni.
Cabana Padis, 1280m Cetatile Ponorului, Cheile Galbenei, Cetatea Radesei Cel mai mare ghetar din tara - Scarisoara
HTJ
Gilau
Jud. Cluj Cabana Baisoara 1385m
HTJ
Muntele Mare
Jud. Cluj Cel mai inalt varf: Muntele Mare, 1826m.
HTJ
Gaina
Jud. Alba Celebrul "Targ de fete"
HTJ
Zarand
Jud. Arad Cabana Sasa 780m Statiunea balneoclimaterica Vata de Jos
HTJ
Metaliferi
Jud. Hunedoara
HTJ
Trascau
Jud. Alba Cele 2 detunate din roci bazaltice Cabana Cheile Turzii 450m.
MN30
Poiana Rusca
Krautner G
Sport Turism 1984
HTJ
Dognecea
Jud. Caras Severin
MN17
Aninei
Sencu Vasile
Sport Turism 1978
Cheile Nerei - Beusnita
MN24, MN49
Semenic
Mihai Grigore
Sport Turism 1981, 1990
Statiunile climaterice Semenic si Crivaia
HTJ
Locvei
Jud. Caras Severin
HTJ
Almajului
Jud Caras-Severin
Muntii Dobrogei
MN41
Macin
Gabriel Albota
Sport Turism 1987
Nota: 1) În functie de amplasamentul lor cabanele pot fi: a) situate
în zone usor accesibile (altitudine sub 1000 m, cu acces auto pe drumuri
publice) si b) situate în zone greu accesibile (zone montane de creasta,
izolate, fara acces pe drumuri publice. Exemplele date au luat în considerare
pe acestea din urma. Dupa 1989 unele dintre ele au ars, altele au fost preluate
de MApN, altele si-au schimbat denumirea prin privatizare si poate mai grav
destinatia.
2) Statiunile climaterice si balneo-climaterice montane merita vizitate, cu
ocazia drumetiei în zona respectiva.
În acest succint tabel am amintit o mica parte din punctele de atractie
din Carpati, restul îl veti gasi în ghidurile indicate sau altele
care descriu frumusetea muntilor nostri.
Autor: Mircea Lancranjan Înscris de: Ionuţ Nechita Vizualizări: 33120, Ultima actualizare: Luni, 19 Nov 2001