Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Diverse - Ghidul Drumetiilor Montane

Bookmark and Share

Ghidul Drumetiilor Montane - Carpatii Romaniei
Untitled Document "Când te vezi aici…parc-ai fi gata sa zbori…privesti uimit în toate partile, respiri adânc din aerul acesta proaspat, iar ochi tai sorb cu nesat departarile.”
Alexandru Vlahuta

CARPATII ROMÂNIEI

Ca o mare regiune de interes turistic, Muntii Carpati ofera tablouri de o rara frumusete si încântare. Daca te avânti pe creste, în oricare parte, îti va aparea înaintea ochilor un peisaj de basm: masive de stânci golase sau acoperite se înalta spre cer din brâul verde nuantat al padurilor de foioase si conifere.

Unele zone muntoase exercita o putere de atractie mai mare, fie prin înaltime si salbaticie, fie prin farmecul înfricosetor al abrupturilor.

Regiunile muntoase sunt considerate zonele a caror altitudine depasesc 500 m deasupra nivelului marii.

Din punct de vedere petrografic rocile care alcatuiesc masivele muntoase din Carpati sunt: eruptive (vulcanice), mai raspândite granitele si bazaltele; sedimentare (flisurile), mai raspândite conglomeratele, calcarele, argilele, marnele si metamorfice, mai raspândite sisturile cristaline.

Zona muntilor mici se ridica pâna la altitudinea de 800 m, nedeosebindu-se prea mult de regiunile deluroase.

Zona muntilor mijlocii este cuprinsa între altitudinile de 800 si 1800 m si include majoritatea masivelor muntoase. Aici întâlnim toate speciile de flora si fauna caracteristice Carpatilor. Este zona cu cel mai dezvoltat bazin hidrografic.

Zona muntilor înalti este peste 1800 m altitudine si cuprinde masive din Carpatii Meridionali si unele grupe din partea nordica a Carpatilor Orientali. Lipsita aproape complet de paduri aceasta zona este acoperita cu pasuni si vegetatie alpina.

Spre deosebire de zona muntilor mijlocii în care potecile montane sunt rare, cu rol de acces; zona muntilor înalti este strabatuta de un paienjenis de poteci. Despre toate acestea si multe altele, puteti gasi informatii utile în ghidurile montane:

Colectia Muntii Primul Autor Editura, anul Observatii

Carpatii Orientali
Prima ascensiune consemnata dateaza din 1809, cand Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache a urcat pe Ceahlau.

HTJ - SM, GT Oas     HTJ = harta turistica judeteana Satu Mare. GT = ghid turistic
MN45 Gutai Istvan Dumitru Sport Turism, 1990 MN = Muntii Nostri;
Cel mai inalt varf: Gutai, 1443m; Statiunea climaterica Izvoarele
HTJ -MM Tibles      
HTJ -MM Maramures     Statiunea climaterica Borsa
MN39 Obcinele Bucovinei Nicolae Barbu Sport Turism, 1987 Obcina Mare, Feredeu, Mestecanis. Zona a manastirilor de la Voronet, Humor, Sucevita si Arbore, apreciate ca si cele mai desavarsite intruchipari ale artei poulare romanesti si incluse de UNESCO intre capodoperele artisitice universale

MN20, MM

Rodnei Bratu Iuliu, Sarcu Ioan Sport Turism, 1979, 1978 MM = colectia de monografii montane
Cel mai inalt varf: Pietrosu Mare, 2303m; rezervatie a biosferei, Statiunea balneo-climaterica Sangeorz-Bai.
MN42, CT Bargau Traian Naum Sport Turism, 1987, CNEFS 1969  
MN26 Suhard Popescu Argesel Sport Turism, 1983 Cel mai inalt Varf: Omu, 1932m; Cabana Suhard, 1107 m.
MN27 Rarau-Giumalau Oancea Dimitrie Sport Turism, 1983 Cel mai inalt varf: Giumalau 1857m, Cabana Giumalau 1600m, Statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei.
MM, CT Calimani Traian Naum Sport Turism, 1989, CNEFS 1969 CT = Calauza Turistului;
Cel mai inalt varf Pietrosul Calimaniului 2102m; Rezervatia Geologica 12 apostoli.
HTJ SV Stanisoarei     Jud. Suceava
CT Gurghiu Vasilescu Alexandru UCFS 1964 Uniunea de Cultura Fizica si Sport
Cel mai inalt varf: Tatarca 1776m
Statiunea balneoclimaterica Sovata
MN7 Giurgeu Marcu Ovidiu Sport Turism 1974

Cel mai inalt varf: Tataru 1036m;
Statiunea balneoclimaterica Borsec

MN16 Hasmas Emilian Cristea Sport Turism 1978 Cel mai inalt varf: Piatra Singuratica 1608m; Cabana Piatra Singuratica 1430m; Statiunea climaterica Lacul Rosu
MN12 Ceahlau Stanescu Ioan Sport Turism 1976 Cel mai inalt varf Ocolasul Mare 1907m; Cabana Dochia 1828m; Complexul Turistic montan Durau-Ceahlau
MN43 Tarcau C. Brancus Sport Turism 1987 Cel mai inalt varf: Ardeluta 1589m
MN37 Harghita Marcu Ovidiu Sport Turism 1986 Cel mai inalt varf Madaras 1801m
Cabana Madaras 1623m; Statiunea balneoclimaterica Baile Tusnad
HTJ CV Bodoc     Jud. Covasna; Statiunea balneoclimaterica Balvanyos
GT Ciuc Rusu Constantin Albeona 1992 Cel mai inalt varf: Viscol 1483m
HTJ CV Baraolt     Jud. Covasna; Statiunile balneoclimaterice Malnas Bai si Valcele
MN22 Persani Mihai Albota Sport Turism 1980  
MN29 Nemira Mihai Albota Sport Turism 1983 Cel mai inalt varf Nemira Mare 1649m; Statiunea balneoclimaterica Slanic Moldova
MN47 Vrancei Florin Roman Sport Turism 1989 Cel mai inalt varf Goru 1785m; Statiunea climaterica Soveja; Statiunea balneoclimaterica Covasna
HTJ CV Intorsurii     Jud. Covasna
HT Penteleu   Turism 1991 HT= harta turistica;
Cel mai inalt varf Penteleu 1772m
MN13 Buzaului Posea Grigore Sport Turism 1977  
HTJ BZ Siriului     Jud. Covasna si Buzau
MN14, MN34 Ciucas Maria Niculescu Sport Turism 1977, 1986 Cel mai inalt varf: Ciucas 1954 m;
Cabana Ciucas 1550m
Statiunea climaterica Cheia
MN31 Baiului Ielenicz Mihai Sport Turism 1984 Garbova
Cel mai inalt varf Baiul Mare 1895m
Hotel Clabucet-Plecare 1456m
Statiunile climaterice: Predeal, Busteni, Sinaia
MN10 Piatra Mare Balteanu Dan Sport Turism 1975

Cel mai inalt varf: Piatra Mare 1849m;
Cabana Bunloc 1000m.

MN23 Postavaru Balteanu Dan Sport Turism 1980 Cel mai inalt varf: Postavarul 1802m
Cabana Cristianul Mare 1705m
Statiunea climaterica Poiana Brasov
Carpatii Meridionali
In 1700 un grup invitat de familia Teleki au facut o incursiune de vanatoare in zona lacului Balea din muntii Fagarasului
MN2 Bucegi Velcea Valeria Sport Turism 1974 Cel mai inalt varf: Omul 2507m;
Cabana Omul, la cea mai mare altitudine din tara: 2504m;
Statiunile climaterice: Paraul Rece, Busteni, Sinaia
CT Leaota Stefanescu I UCFS 1967 Cel mai inalt varf Leaota 2133m
Cabana Leaota 1370m
MN9, MN38, MM Piatra Craiului Ionescu Dunareanu, Emilian Cristea Sport Turism 1975, 1986, 1984 Cel mai inalt varf: "La Om" (Baciului) 2238m;
Cabana Curmatura 1470m
MN33 Iezer Ionescu Dunareanu Sport-Turism 1984 Cel mai inalt varf: Iezerul Mare 2462m;
MN8 Iezer Papusa Oprescu Dan Sport Turism 1975 Cel mai inalt varf Papusa 2391m;
MN1, MN32 Fagaras Valentin Balaceanu Sport Turism 1974, 1984 Cel mai inalt varf din tara - Moldoveanu 2543m
Al doilea varf din tara - Negoiu 2535m
Cabana Podragu, 2136m la cea mai inalta altitudine din acesti munti
MN40 Cozia Nicolae Popescu Sport Turism 1987 Cel mai inalt varf Cozia 1668m;
Cabana Cozia 1570m.
HTJ Fruntii     Jud. Arges
HTJ Ghitu     Jud Arges
MN15 Capatanii Popescu Nae Sport Turism 1977 Cel mai inalt varf: Ursu 2124m;
Statiunea balneoclimaterica Calimanesti Caciulata
CT Lotrului Mujicicon N. Stadion 1970 Cel mai inalt varf: Steflesti 2242m;
Cabana Prejba 1630m.
MN44 Latoritei Gh. Ploaie Sport Turism 1987  
MN3, MN35 Parang Popescu Nicolae Sport Turism 1974, 1986 Cel mai inalt varf: Parangul Mare 2519m;
Statiunea climaterica Ranca
MN21 Valcan Popescu Nicolae Sport Turism 1979 Cel mai inalt varf: Straja 1870m
Cabana Straja 1445 m.
MN11, MN28 Candrel Buza Mircea Sport Turism 1975, 1983 Cibin
Cel mai inalt varf: Candrel 2244m
Cabana Fantanele 1257m
Statiunea climaterica Paltinis
MN36 Sureanu Tufas Constanta Sport Turism 1986 Sebesului
Cel mai inalt varf: Varful lui Patru 2130m
Zona vestitelor cetati dacice- cabana Costesti
MN6, MN25 Retezat E. Iliescu, Popescu Nae Sport Turism 1974, 1982 Cel mai inalt varf: Peleaga 2509m;
Parcul National Retezat - rezervatie a biosferei
Cel mai mare lac montan din tara - Bucura
Cabana Pietrele 1480m
GT Mehedinti Lascu Cristian Sport Turism 1982 (Drumetind prin Mehedinti)
Cel mai inalt varf: Varful lui Stan 1455m
Statiunea balneoclimaterica Herculane
HTJ Cernei    

Jud. Caras Severin;
Cel mai inalt varf: Dobri 1928 m.
Statiunea balneoclimaterica Herculane

MN51 Muntele Mic-Tarcu Gh. Niculescu Sport Turism 1990 Cel mai inalt varf: Tarcu 2190m
Complexul turistic Muntele Mic.
HTJ Godeanu     Jud. Caras Severin
Cel mai inalt varf: Gugu 2291m
Carpatii Occidentali
In 1877 directorul revistei "Familia", Iosif Vulcan a calatorit in muntii Apuseni
HTJ Plopis (Ses)     Jud. Bihor, Salaj
HTJ Meses     Jud. Salaj
MN19 Padurea Craiului S. Bordea Sport Turism 1978  
MN4-5, MM Vladeasa Marcian Bleahu Sport Turism, 1974, 1981 Cel mai inalt varf Vladeasa 1835m;
Cabana Vladeasa 1430m
Statiunea climaterica Stana de Vale.
MN18 Codru-Moma Marcian Bleahu Sport Turism 1978

Cel mai inalt varf: Izoi 1907m
Statiunea climaterica Moneasa

MN4-5, MM Bihor Marcian Bleahu Sport Turism, 1974, 1981 Cel mai inalt varf Cucurbata (Bihorul Mare) 1849m, cel mai inalt din Apuseni.
Cabana Padis, 1280m
Cetatile Ponorului, Cheile Galbenei, Cetatea Radesei
Cel mai mare ghetar din tara - Scarisoara
HTJ Gilau     Jud. Cluj
Cabana Baisoara 1385m
HTJ Muntele Mare     Jud. Cluj
Cel mai inalt varf: Muntele Mare, 1826m.
HTJ Gaina     Jud. Alba
Celebrul "Targ de fete"
HTJ Zarand     Jud. Arad
Cabana Sasa 780m
Statiunea balneoclimaterica Vata de Jos
HTJ Metaliferi     Jud. Hunedoara
HTJ Trascau     Jud. Alba
Cele 2 detunate din roci bazaltice
Cabana Cheile Turzii 450m.
MN30 Poiana Rusca Krautner G Sport Turism 1984  
HTJ Dognecea     Jud. Caras Severin
MN17 Aninei Sencu Vasile Sport Turism 1978 Cheile Nerei - Beusnita
MN24, MN49 Semenic Mihai Grigore Sport Turism 1981, 1990 Statiunile climaterice Semenic si Crivaia
HTJ Locvei     Jud. Caras Severin
HTJ Almajului     Jud Caras-Severin

Muntii Dobrogei

MN41 Macin Gabriel Albota Sport Turism 1987  

Nota: 1) În functie de amplasamentul lor cabanele pot fi: a) situate în zone usor accesibile (altitudine sub 1000 m, cu acces auto pe drumuri publice) si b) situate în zone greu accesibile (zone montane de creasta, izolate, fara acces pe drumuri publice. Exemplele date au luat în considerare pe acestea din urma. Dupa 1989 unele dintre ele au ars, altele au fost preluate de MApN, altele si-au schimbat denumirea prin privatizare si poate mai grav … destinatia.

2) Statiunile climaterice si balneo-climaterice montane merita vizitate, cu ocazia drumetiei în zona respectiva.

În acest succint tabel am amintit o mica parte din punctele de atractie din Carpati, restul îl veti gasi în ghidurile indicate sau altele care descriu frumusetea muntilor nostri.

Autor: Mircea Lancranjan
Înscris de: Ionuţ Nechita
Vizualizări: 33120, Ultima actualizare: Luni, 19 Nov 2001


Comentariu
Andrei-Cătălin Macoviciuc Andrei-Cătălin Macoviciuc, Joi, 24 Aug 2006, 10:40

Se gaseste acest ghid tiparit?

Fără foto Octavian Petre, Duminică, 4 Mai 2014, 11:18

Acceasi intrebare dupa 8 ani

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii