Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Arhiva articolelor Alpinet - ALPINinfo ianuarie 2000

Bookmark and Share

ALPINinfo ianuarie 2000 - Profesor doctor, inginer, alpinist: Eugen Seracin

Domnule Seracin, spuneți-mi câteva date personale...

M-am născut pe 28 noiembrie 1928. Copilăria mi-am petrecut-o în orașul Deva, care-mi imprimă anumite trăsături specifice.

Când ați avut primul contact cu stânca?

Încă din copilărie, la 13 - 14 ani am început să mă cațăr cam aiurea, cu pericolele inerente, pe stâncile de la cetatea Devei. Tot în Deva am descoperit plăcerea mersului în natură.

Îmi puteți spune câte ceva despre evoluția dumneavoastră în alpinism?

Am fost foarte mult atras de Piatra Craiului, care m-a determinat să fac drumeție și alpinism clasic, de 1A - 1B, fără material tehnic. Prima dată am folosit echipament de cățărare în 1964, tot în Piatra Craiului, din dorința de a ajunge în zone neumblate și nepoluate.

Din păcate, multiple zone frumoase ale țării noastre sunt afectate negativ, deteriorate, din cauză că marea majoritate a populației nu apără și nu păstrează nepoluate frumusețile naturii. Să vă povestesc o întâmplare petrecută în Crai...Am plecat să facem Muchia dintre Țimbale (2B). Coechipierii mei au renunțat după prima jumătate de lungime, iar eu am făcut solitar, jumătatea cea mai grea a acestui traseu. Le-am spus colegilor mei să meargă prin valea Podurilor, paralel cu mine, deoarece ei nu știau pe unde să se întoarcă singuri. După 3 lungimi de coardă, am reușit să-I aduc la mine și ne-am îmbrățișat cu bucurie. La ieșirea din traseu, ne-a întâmpinat o furtună cu ploaie și gheață, dar nu ne păsa; eram tineri!

Înainte de aceasta, am făcut mai multe trasee de gradul 1A și 1B. Am ajuns și în Bucegi, în anii 1969 - 1970. În 1968 s-a înființat secția de alpinism din Timișoara. Am învățat folosirea materialului tehnic. Primele trasee de cățărare tot în Crai, le-am făcut cu Virgil Tomuț de la "Electronică" din Timișoara și cu Emil Luza. Am fondat bazele secției, iar apoi au venit și studenții. Am trecut la trasee de gradul 3 - 4, ca de exemplu: Frontal (4A), Degetul lui Călineț (3A- 2B), Fisura Cenușie (4B), Sângele Voinicului (5A) și altele. Cu secția mărită de un număr mare de tineri, au apărut acum veteranii Balmeș Stelian, Neron Aurel. Secțianoastră a făcut cantonamente la Coștila, unde am urcat trasee cu sportivi de mare clasă ca: Gelu Ionescu, Egon Kosner, care acum au realizări la nivel internațional. Am urcat Mult Dorita, Fisura Albastră, ...

Mă scuzați că vă întrerup, dar de câte ori ați urcat Fisura Albastră?

Am urcat-o de 5 ori, de două ori pe 6B și de trei ori pe varianta 6A. Dar să continui...am făcut cantonamente și în Cheile Bicazului, unde-am urcat "Santinela dela Gâtul Iadului", "Fisura Surducului" și multe altele. Atunci am avut o echipă de băieți și fete care au obținut locul I și II pe țară, între 1970 - 1980: Săplăcan Gavril, Pop Eugen, Pandiu Dumitru (Sucă), Ilyieș Iosif, Ardelean Gavril (Gogu), Bitay Francisc; fetele Jurca Maria, Goncearov Felicia, Vintilă Ioana, Olteanu Valentina, Atanasescu Catrinel. Mai amintesc: Mihai Lovici Viorica și Pricha Anemaria. După asta a apărut o nouă generație, cu vârfuri și palmares și pe plan internațional: Kosner Eugen, Ionescu Gelu, Cornel Galescu (ultimul are în palmaresul său vf. McKinley, Aconcagua, ascensiune reușită până la 7800m altitudine pe Dhaulagiri și multe altele), Novac Iacob și Andrei Beleaua, care a depășit 7000m în Pamir.

În continuare, a apărut o nouă generație, un suflu nou, mergând fără scărițe și fără pitoane: Milota Ștefan (Fane) triplu campion național, Claudiu Vidulescu, Iosif Eugen (colonelul), Sorin Mureșan (Muri) - ascensiune în Pamir pe Pik Lenin, Grama Florin (Mario), Prelipcean Adrian (Adi Ghips), Gherase Mircea (Țarcu), Adriana Paici, Bogdan Mătăsaru și mulți alții.

Ce alte realizări mai aveți și mai ales cene puteți spune de premierele făcute?

Prin premierele realizate, se remarcă Neron Aurel cu cele mai multe (17) și apoi eu (9). Astfel, am realizat următoarele premiere: integral cap Surplomba Cenușie (5A), Doina (5A); cap schimbat Fisura Diavolului (5B), Hercules (5A); cap la cele mai dificile pasaje: Melcul (4B), Vipera (4A). Am mai fost colaborator și la alte trasee, ca de exemplu: Frontal (4B), Veteranii (6A). Toate traseele amintite sunt în Herculane. De remarcat ultimul traseu, lucrat de echipa Neron Aurel, Eugen Seracin și Iosif Eugen, fiind cel mai greu din Herculane, la care contribuția esențială a avut-o Neron Aurel. Tot pentru premiere se remarcă Gelu Ionescu, cu trei 5B-uri în zona Cociu și Novac Iacob, cu "Vânătorul Alpin" (5B).

Am primit titlul de "maestru al sportului". Am efectuat trasee și în străinătate: Mont Blanc-ul în 1994, cu Aurel Neron și Kosner Egon, Grossglokner (3800m) cu Kosner Egon, Castor și Polux în Elveția etc. Am traversat Făgărașul iarna de mai multe ori și am urcat o mulțime de trasee de gradul 5A - 6B. Am ocupat locul III în Campionatul Național individual și pe echipă în 1975. Am ocupat locul I împreună cu Sorin Mureșan la seniori II, la o competiție națională din 1990, etapa finală fiind la Herculane. Acest loc I l-am ocupat prin realizarea ascensiunilor pe traseele "Centralul" (6A) și "Hornul Șoimilor" (5B). N-aș vrea să-I uit pe cei trei ghizi alpini internaționali: Cornel Galescu, cu școala în Franța, Gelu Ionescu tot cu școala în Franța și Egon Kosner, cu școala în Germania.

Ce antrenori ați avut de-a lungul timpului?

Pe Wild Ferenc în perioada de inițiere, apoi pe Radoslav Romeo. În anii următori am fost permanent antrenor.

Câte trasee ați urcat până acum?

Am făcut 840 de trasee până în acest moment, inclusiv repetările.

Ce sfaturi puteți da unui novice?

În primul rând trebuie să cunoască bine tehnica asigurării și a autoasigurării, să nu intră în trasee fără informații, să știe să-și aleagă un coechipier potrivit și rațional și nu în ultimul rând, să știe cum să părăsească traseul la nevoie.

În încheiere, câteva cuvinte despre "Universitatea"...

Sunt bucuros de contribuția avută alături de ceilalți veterani, la formarea unei secții de alpinism, cu un colectiv foarte bun, nu numai din punct de vedere al calităților fizice și tehnice, ci și de frumoase relații umane, colegiale și de comportament. Se remarcă buna colaborare a C. S. Universitatea (club cu caracter sportiv, de performanță) cu membrii CAR Timișoara (organizație cu un profil mai larg), al cărui președinte este Adrian Glăvan. Unii sportivi sunt chiar membrii ai ambelor organizații. Mai avem colaboratori care au plecat în străinătate și ei n-au pierdut legătura cu noi.

Claudiu Drăghia
Timișoara
Noiembrie 1999

Autor: Clubul Alpin Galati
Înscris de: Clubul Alpin Galati
Vizualizări: 13824, Ultima actualizare: Marți, 3 Dec 2002


Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii