Pe scurt despre RAPEL
O perceptie comunã si falsã, este aceea
cã rapelul este o activitate foarte sigurã.
Dar asa cum multi au descoperit, accidentele pot avea
loc si în medii controlate. Comisia de investigare
a B.M.C. (British Mountaineering Coucil), a descoperit
diferite cauze a accidentelor în cobore: tãierea
corzii, smulgerea pitoanelor, detasarea carabinierei
sau pierderea controlului asupra vitezei, etc.
Majoritatea alpinistilor experimentati, evitã
rapelul.
Ancorajul:
pitoanele solide nu pot fi gãsite cu usurintã, iar
dacã cobori în rapel, fii sigur cã "acel"
piton este cel mai bun si nu mai este altul de sigurantã.
Intotdeauna verificã rezistenta pitonului si a inelului.
Legarea corzilor:
pentru rapelurile mai lungi, unde trebuie sã legi
corzile între ele, cel mai recomandat este nodul
dublu marinãresc, chiar dacã uneori este greu de deblocat.
O alternativã este nodul opt prin urmãrire, dar trebuie
avut grijã a lãsa capetele mai lungi.
Reguli de rapel:
filajul si rapelul variazã în functie de tipul
de coardã; una nouã si moale, opune o mai micã rezistentã
decât una veche si teapãnã. Fii sigur cã stii
la ce sã te astepti de la coarda ta.
Atunci când folosesti optul de rapel, trebuie
sã ai grijã cã uneori acesta se mai blocheazã în
clapeta de la carabinierã si se poate desface carabiniera,
cu consecinte grave. Cel putin un accident mortal
a avut acest motiv.
Muchiile si cãderile de pietre:
Când te pregãtesti de rapel, evitã zonele friabile
sau muchiile. dacã totusi cobori într-o zonã
friabilã, fã-o cu grijã.
O coardã care trece peste o muchie ascutitã, se poate
tãia cu usurintã, asa cã dacã nu o poti devia, pune
ceva pentru protectie.
Coborârea:
Asigurã-te înainte de a intra în rapel,
la piton. Dacã nu vezi capetele corzilor, este mai
bine sã le faci un nod la capãt.
In timp ce cobori, ai grijã sã nu accidentezi pe careva
de sub tine. foloseste un nod prusik sau alt sistem
de sigurantã, dacã esti obosit si nu mai esti sigur
pe tine.
Inainte de a te lãsa în coardã, ai grijã ca
coborâtorul sã fie bine aranjat in carabinierã.
Coboarã încet si direct, evitând socurile
sau pendulurile.
O datã ajuns la bazã, asigurã-te la piton si eventual
leagã capetele corzilor la el, dacã sunt deajuns de
lungi.
Este bine ca ultima persoanã care coboarã, sã bage
o carabinierã pe unul din fire, pentru a nu se încurca.
Recuperarea corzii:
Primul care a coborât, trebuie sã verifice cum
alunecã corzile la recuperare. Dacã nu merge bine,
atunci cel de sus trebuie sã rezolve problema.
Dupã ce toatã lumea este jos, se trage coarda cu grijã,
pentru cã se pot disloca pietre.
S-a blocat coarda !!
In ciuda precautiilor, coarda se poate bloca. dacã
nu merge din prima, schimbã pozitia din care tragi.
Dacã nici atunci nu merge, singura solutie este sã
urci si sã vezi despre ce s-a întâmplat.
Dacã ai ambele capete la tine, poti sã urci cu câte
un prusik pe fiecare coardã sau sã te catãri, rulând
în sus, la intervale scurte, nodul. Nu urca
pe un singur fir, deoarece coarda se poate debloca
brusc, cu consecinte fatale.
Dacã ai doar un singur capãt, atunci trebuie sã te
catãri cu ce-a de-a doua coardã pe care ar trebui
sã o ai. Dacã nici asa nu poti sã ajungi sus, atunci
taie coarda si continuã-ti drumul cum poti.
Concluzii:
-controleazã pitonul de rapel!
-evitã muchiile si zonele friabile!
-ai grijã sã nu pierzi controlul asupra corzii. Foloseste
un nod de sigurantã!
-coboarã încet si cu grijã!
-primul care ajunge jos, verificã recuperarea corzii!
-tot timpul esti autoasigurat!
traducerea si adaptarea de: Marian ANghel
dupã: revista HIGH (B.M.C.)