Comunitate
Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului
Marathon 7500
Bike marathon 4 Mountains
Cazare Predeal
Cazare, Pensiuni, Hoteluri
Parteneri
|
Arhiva articolelor Alpinet - ALPINinfo martie-aprilie 2001
Iarna în Tatra
Ideea a fost a lui Remus. Cel mai ghinionist dintre
noi. El a cãutat informatiile pe Internet,
a luat legãtura cu salvamontistii
slovaci,
s-a interesat de bilete, de traseu iar în final
a fost cel care nu a mers. În ziua în
care trebuia sã cumpãrãm biletele
i-a fost spartã casa de unde i s-au furat banii
si echipamentul.
Scopul pentru care am hotãrât aceastã
iesire a fost acela se a escalada cascade de gheatã,
dure si lungi. Zona aleasã pentru escaladã
a fost Vysoké Tatry, adicã Tatra Înaltã,
undeva în apropierea vârfului Lomnicky
tit (2633m), care este al doilea vârf
din Tatra dupã Gerlachovsk? tit (2655m).
Grupul nostru a fost compus din 9 persoane, 7 din
Bucuresti (Dan Ochesel, Ana Bejenariu, Gabi Sbârcea,
Bogdan Papiniu, Dana Grãdinaru, Silvia Iordache
si eu), unul din Bacãu (Gigel Cosa) si unul
din Brasov (Jean Farcas), adicã 6 bãieti
si 3 fete. Desigur, nu am mers toti cu acelasi scop
dar, în final, toatã lumea a fost multumitã.
Din Bucuresti am plecat vineri, 23 februarie 2001,
cu un tren rapid, pe ruta Bucuresti-Varsovia, noi
mergând cu el pânã la Kosice, în
Slovacia. De aici am luat un alt tren pânã
în Poprad Tatry apoi un trenulet pânã
în Stary Smocovec. În continuare, având
bagaje grele, am scutit cam o jumãtate de orã
de mers pe jos luând un minitrenulet, un fel
de telecabinã dar pe sol, pe sine, cu care
am mers pânã la Hrebienok. De aici am
mai avut de mers pe jos o orã pânã
la cabana Zamkovského Chata, situatã
în apropierea golului alpin, la altitudinea
de 1475m. La capãtul a 24 de ore de când
am pãrãsit Bucurestiul, ne gãseam
în creierul muntilor Tatra.
Pentru
ruta Bucuresti-Poprad, dus-întors, am luat oferta
CFR "City-Star" iar biletele au costat cam
1.300.000/persoanã. Trenuletul pe ruta Poprad-Starz
Smokovec a fost 16 skc (coroane slovace, 1USD47
skc) iar mini-trenuletul, dus-întors a fãcut
70 skc. Nu am stat mai mult de 20 de minute prin gãri,
având legãturi foarte bune.
Starz Smokovec este o micutã statiune de munte,
foarte cochetã, fiind totodatã un mic
nod de cale feratã pentru trenuletele ce fac
legãtura cu Poprad-Tatranská Lomnika-Tatranska
Polianka si trbské Pleso.
Obisnuiti cu pseudo iarna de la noi am fost foarte
surprinsi de nãmetii întâlniti
pe acolo. Zãpada depãsea 1,5m si era
multã proaspãt cãzutã.
Toti copacii, stâncile, podurile peste pâraie,
erau încãrcate cu zãpadã.
Nouã ne era teamã cã, pânã
la Zamkovského vom fi nevoiti sã tãiem
potecã dar, spre surprinderea noastrã,
poteca era fãcutã, ba era destul de
latã si bine bãtãtoritã,
de parcã cineva s-ar fi ocupat special de acest
lucru. Ne-am cazat la Zamkovského chata , urmând
ca în zilele urmãtoare sã urcãm
la Teryho chata.
Zamkovského chata este o cabanã construitã
în anii 20, frumoasã, cu arhitectura
asemãnãtoare caselor de
munte din Austria sau Elvetia. Cabana beneficiazã
de curent electric, dus, încãlzire centralã,
bucãtãrie si bar. Cazarea se face în
camere de 4 paturi, camere frumoase cu mochetã
pe jos, cu peretii îmbrãcati în
lambriuri, etc. Pentru o noapte se plãteste
260 sk, doar cazarea. Atentie! Mâncarea lor
este cam picantã ceea ce înseamnã
multã bere pentru stins setea.
În prima zi am urcat pânã la Teryho
Chata, o cabanã situatã la 2015m altitudine,
într-o cãldare cu multe lacuri glaciare.
Cabana a fost construitã la 1899 si cu exceptia
întrãrii, aratã ca acum 100 de
ani.
În apropierea cabanei se aflã o serie
de pereti, de granit, în care se aflã
numeroase trasee de alpinism. Spre nord, se aflã
Vf. Lomnickz din care coboarã un perete frumos,
brãzdat de multe culoare. Undeva, în
partea centralã a acestui perete, am vãzut
un tavan imens, cred cã avea vreo 40m. De mentionat
cã pe acest vârf se poate urca cu telecabina,
care nu are nici un stâlp de sustinere din vale
pânã pe vârf. Sus se aflã
o statie meteorologicã, asemãnãtoare
cu cea de pe Aiguille du Midi din Alpii Francezi.
Dintre noi, doar Gigel s-a desfãtat cu peisajul
ce se aratã de pe acest vârf. Distanta
dintre Zamkovského Chata si Terzho Chata se
parcurge în aproximativ 1-1,30h. Nouã
ne-a luat ceva mai mult deoarece a trebuit sã
tãiem potecã pânã sus,
prin zãpadã mare.
Am gãsit câteva cascade de gheatã,
de aproximativ 40-45m, în aceastã zonã
dar cascadele mari erau astupate de zãpadã,
ele nefiind verticale si afându-se la marginea
unoe culoare de zãpadã.
Am mers apoi si în valea alãturatã,
Velká Studená dolina unde am auzit cã
s-ar mai gãsi niste cascade. Pe aceastã
vale am gãsit 3 cascade, una cu foarte multã
zãpadã (45m) din care primii 20-30m
verticali. A doua cascadã avea cam 2 lungimi,
cu iesirea pe mixt iar a treia cascadã se aflã
jos, în pãdure, cam 60m lungime, în
douã trepte.
În urmãtoarele 5 zile am atacat o parte
din cascadele gãsite pe ambele vãi,
atât pe Malá Studená dolina cât
si pe Velká Studená dolina. Ne-am cãtãrat
aproape toti, mai putin Jean, Ana si Bogdan, ei având
pasiune pentru ture, scki sau snowboard, pasiuni pe
care si le-au satisfãcut prin zonã sau
pe pârtiile din statiunile învecinate.
Gheata nu era foarte bunã, era casantã
datoritã temperaturilor scãzute: ziua,
la prânz, când era mai cald erau -13ºC.
Am dormit o noapte si la Teryho Chata dar ne-a pierit
cheful sã mai dormim alte nopti aici, din cauza
cabanierului Miroslav, un tip foarte dur si rãutãcios
cu care am si intrat în conflict, atât
din cauza mâncãrii (cam proastã
si expiratã) cât si din cauza cazãrii
(fãrã cãldurã) sau a preturilor
(ne-a cerut sã plãtim 3 nopti, desi
am dormit doar una si asta pentru cã la început
am spus cã vom rãmâne, probabil,
3 nopti).
Într-una din zile am fãcut contact si
cu stânca. Am ales un traseu nu prea greu dar
ideal pentru iarnã, un traseu "free",
în care n-am întâlnit nici un piton,
asigurãrile fãcându-se la pitoanele
bãtute de noi, la nuci sau bucle. Au intrat
2 echipe, Dãnut cu Silvia si eu cu Gabi. Ei
au iesit sus pe vârf, noi am rapelat. Pe mine
mã stresau coltarii care îmi tot sãreau.
Ziua în care ne-am cãtãrat a fost
mai caldã decât cele anterioare dar a
fost cu viscol si ninsoare. Eu cu Gabi am încercat
sã urcãm vf. Ladový (2627m),
dar ne-am retras din cauza zãpezii.
Timpul a trecut repede, alergând de la o cascadã
la alta sau de la o cabanã la alta si ne-am
trezit în ultima zi de stat în Tatra.
Ziua concluziilor.
Sunt munti interesanti, cu un potential foarte mare
pentru trasee de mixt. Este o zonã idealã
pentru practicarea schiului de turã. Am vãzut
multi slovaci sau strãini (nemti) practicând
acest sport. Au un salvamont cu adevãrat prifesionist.
Turismul este foarte bine dezvoltat la ei (regiunea
Poprad candideazã pentru organizarea Jocurilor
Olimpice de Iarnã din 2006).
Parcurgerea crestelor din Tatra Înaltã
este accesibilã doar alpinistilor întrucât
prezintã numeroase dificultãti tehnice.
Zona este o rezervatie naturalã, asa cã
nu se poate campa, deci se doarme doar la cabanã.
Preturile sunt ca pe la noi, conditiile ca la ei,
adicã bune!
În final, as dori sã-i multumesc si pe
aceastã cale d-lui David Neacsu, patronul Magazinului
Himalaya, pentru ajutorul pe care ni l-a dat.
Mihai Sima
(Bucuresti)
Fotografiile apartin autorului
| Autor: CA Galati Înscris de: Clubul Alpin Galati Vizualizări: 17246, Ultima actualizare: Joi, 10 Oct 2002 |
|