BOLI TELURICEÎntelegem prin acest termen boli comune omului si animalelor ai caror agenti etiologici, sub forma lor de rezistenta, traiesc în sol o perioada variabila de timp, iar când patrund în organism produc boli grave.
Agentii etiologici ai acestor maladii sunt bacterii, care în afara organismului, în conditii nefavorabile de viata se transforma în forme de rezistenta - spori. Sub aceasta forma îsi pastreaza viabilitatea timp îndelungat. Sporul are un învelis chitinos secretat de celula bacteriana, când ajunge în conditii improprii de viata, cu rolul de a o proteja. Când pe diferite cai patrunde în organism, sporul pierde învelisul chitinos si devine forma vegetativa, se înmulteste în diferite tesuturi producând fenomene patologice.
Din grupa acestor boli cele mai cunoscute zoonoze (boli comune omului si animalelor) sunt antraxul si tetanosul.
Antraxul boala comuna omului si multor specii de animale este produs de Bacilus antracis; evolueaza sub forma acuta si supraacuta, caracterizata clinic prin temperatura ridicata, iar anatomopatologic prin modificari ale sângelui si splenomegalie caracteristica. Prognosticul este întotdeauna grav, terminându-se întotdeauna cu moartea daca nu se intervine. Patrunderea microbului în organism se realizeaza pe diferite cai (digestiva, respiratorie sau la nivelul pielii, când sunt leziuni). Se înmulteste la poarta de intrare, apoi, patrunde în sânge producând septicemie.
Înmultirea foarte rapida a bacteriei în organismul infectat este favorizata de prezenta, capsulei; un învelis gelatinos, secretat de bacterie, care o protejaza împotriva fortelor de aparare ale organismului. Actiunea agresiva a bacteriei manifestata în special asupra aparatului circulator, duce la moartea organismului în câteva ore, daca nu se intervine prin tratament.
Boala este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si aparitia ei este legata de terenurile infectate, asa numitele,, terenuri blestemate", în care au fost îngropate cadavre cu germenii bolii, sporii, rezistând în sol pâna la 22 de ani, ajung la suprafata de unde odata cu iarba sau apa, sunt ingerati de animale.
Pentru a proteja solul de contaminare cu bacilul antraxului, cadavrele animalelor moarte de antrax, trebuie îngropate nedeschise, deoarece formele de rezistenta ale bacteriei iau nastere în prezenta aerului atmosferic. Bacteriile ramase în cadavrul nedeschis, fiind supuse proceselor de autoliza odata cu materiile organice, vor dispare în timp.
Bacilul antraxului se poate usor cultiva pe medii de cultura în laborator. Se poate provoca sporularea, iar sporii pot fi folositi în activitati diverse, chiar si ca arma biologica, asa cum stim ca s-a întâmplat în S. U. A. în anii din urma. Prevenirea maladiei poate fi facuta prin vaccinare preventiva, ce confera organismului imunitate activa cu durata de circa un an.
Tetanosul este o boala infectioasa, comuna omului si animalelor, produsa de bacilul tetanosului, caracterizata clinic prin contractura musculaturii, care în final, duce la moartea organismului infectat prin asfixie.
Bacilul tetanosului traieste în sol sub forma de spori, de unde patrunde în organism prin solutiile de continuitate de la nivelul tegumentului, plagi, întepaturi, taieturi, dar si pe cale digestiva sau respiratorie când la nivelul acestor organe sunt leziuni deschise. Nu traieste în prezenta aerului atmosferic, de aceea se dezvolta bine în plagile profunde unde lipseste oxigenul.
Patruns în organism, sporul se transforma în forma vegetativa, ramâne cantonat la poarta de intrare, unde se înmulteste si pune în libertate, toxina tetanica, care invadeaza organismul, ajunge si se fixeaza pe sistemul nervos central, determinând contractura întregii musculaturi. Mai întâi apar contractii ale musculaturii capului, apoi a toracelui, abdomenului si membrelor. Contractiile sustinute ale musculaturii duc la epuizare, iar imposibilitatea efectuari miscarilor respiratorii provoaca moartea prin asfixiere.
Tratamentul se aplica cu succes numai în perioada initiala a maladiei. Se intervine asupra portii de intrare a microbului, creând posibilitati de aerare a plagii, prin debridari largi. Concomitent se intervine cu ser antitetanic si antibiotice cu spectru larg de actiune.
Prevenirea tetanosului se poate face prin vaccinare cu vaccin pe baza de anatoxina tetanica, care determina o imunitate activa de lunga durata, sau prin ser antitetanic, ce produce o imunitate pasiva, de scurta durata, folosita în urgente, atunci când se produc taieturi sau întepaturi considerate infectate.
Ioan Curtean - Orastie
