Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Legislaţie montană - Buletin informativ de mediu nr.4 / decembrie 2001 - februarie 2002

  • Alpinet
  • Articole
  • Buletin informativ de mediu nr.4 / decembrie 2001 - februarie 2002
Bookmark and Share

Buletin informativ de mediu nr.4 / decembrie 2001 - februarie 2002 - Bradul element al ecologiei spirituale romanesti

BRADUL ELEMENT AL ECOLOGIEI SPIRITUALE ROMÂNESTI

Conifer înalt pâna la 50 m, bradul (Abies alba) este cunoscut si pretuit de români din vremuri imemoriabile. În cele mai multe dintre localitati este numit simplu "brad" sau "brad alb" în altele "brad nemes". Uneori este confundat cu molidul (Picea abies), numit si "molit", "molift", "molin" sau "brad rosu". Deosebirile principale între brad si molid constau în culoarea scoartei (alburie la brad, rosietica la molid), în aspectul coroanei arborilor maturi (rotunjita la vârf si cu ramurile orizontale la brad, ascutita la vârf si cu ramurile lasate în jos la molid) si morfologia frunzelor (turtite dorso-ventral si cu doua dungi argintii pe dos la brad si patrumuchiate si verzi închis la molid). Cele doua specii se deosebesc si în ceea ce priveste conurile (femele), erecte (ridicate în sus) la brad si nutante (aplecate în jos) la molid. Exista si deosebiri ecologice: bradul este un arbore mai pretentios sub aspectul conditiilor de viata, preferând solurile relativ umede din stationare montane ceva mai calde (nu suporta îngheturile puternice), pe când molidul este indiferent sub aspect hidric, termic si edafic. Din aceste considerente bradul este cantonat, în general la altitudini de 800 - 1300 m, în timp ce molidul urca pâna la 1800 m.
Lemnul de brad a avut si are multiple întrebuintari în industria lemnului si celulozei si în industria casnica. La fel scoarta, bogata în tanin si rasina, substante cu utilizari mai ales în industria chimica si în sfera medicala. În scopuri terapeutice se folosesc si vârfurile tinere ale ramurilor si conurile verzi. Ca arbore ornamental bradul este mai atragator decât molidul, totodata pastrându-si mai mult timp frunzisul (cetina) în spatii închise, ca arbore taiat sau ca verdeata.
Dar, poate, mai mult ca oricare alta specie vegetala, bradul trece din sfera culturii materiale în cea spirituala, devenind subiect al lirismului popular, al etnomitologiei, toponim si antroponim, un multisimbol. Bradul apartine fundamental culturii arhaice românesti. Numele sau este mostenit de la geto-daci care cu siguranta, ne-au transmis, odata cu numele, o parte din mitologia si manifestarile rituale legate de arbore. Pe ceramica geto-daca este reprezentat sub forma de ramurica de brad. Dar bradul este cel mai frecvent totem arboricol fiind, ca arbore cosmic, înca din neolitic cel mai semnificativ element al fitomitologiei spatiului carpatic. El este zugravit pe peretii unor pesteri din Dobrogea si Carpati, pe vase de lut si amulete, pe figurine apartinând culturilor Hamangia, Boian, Gumelnita si Cucuteni.
Bradul a fost însotitorul sateanului român de-a lungul întregii sale vieti, prezent fiind în principalele rituri. Se întâlneste atât ca arbore de nastere (înfratirea copilului nou-nascut cu un bradut), arbore de nunta (substituind mirele în prenunta sau "nunta mortului"), cât si ca arbore funerar (pus mai ales la capatâiul tinerilor) si arbore de pomana (substituit printr-un pom fructifer). Se regaseste si ca arbore de bun augur si profilactic, arbore fertilizator, arbore de judecata (bradul justitiar si cel de juramânt), ca stâlp de armindeni, arbore purtator de icoane, monument stilimorf, respectiv coloana a cerului.
În ultimele decenii bradul a devenit centrul atentiei sarbatorilor de Craciun. Împodobit cu betele, lumânari, fructe, dulciuri, globuri etc. bradul este aproape nelipsit din casele (orasenilor, în primul rând). Gatirea bradului este o forma moderna a unui rit precrestin apartinând cultului soarelui. Initial, la solstitiul de iarna, erau aprinse pe dealuri gramezi imense de crengi. Focurile acestea, aveau menirea, în credinta triburilor neolitice si chiar a anticilor, sa dea soarelui energia necesara pentru a putea apare din nou pe cer si a încalzi Pamântul. Cu timpul aceste focuri au început sa se faca nu afara ci în casa, pe vatra. Pâna în urma cu un secol taranii români mai ardeau pe vatra "butucul Craciunului". O dovada a uzitarii acestor focuri rituale este si fixarea în 20 decembrie a zilei Sf. Ignat, nume ce deriva din termenul "ignis" care înseamna foc. Chiar numele sarbatorii, Craciun, vine din traco-daca, de la butucul ars pe vatra, în jurul caruia se veseleau cei ai casei. Acest butuc s-a numit chiar craciun (din care avem derivatul craci), prin asemanare cu albanezul "kërcuni" si macedoromânul "cartšun". Apoi arderea butucului (a arborelui) a fost substituita cu aprinderea lumânârilor în brad. În România obiceiul "pomului de Craciun" în aceasta varianta se pare ca a fost introdus de catre familia regala, fiind un import german. În ultimii ani a intervenit o alta inovatie, înlocuirea lumânarilor cu beculete electrice. Cu siguranta în urmatoarele decenii bradul va fi eliminat din acest obicei si din vechiul cult al soarelui vor ramâne doar luminitele multicolore. Credem aceasta deoarece populatiile de brad s-au redus foarte mult, specia fiind înscrisa în lista rosie a plantelor din România, ca planta vulnerabila. Renuntarea la împodobirea bradului ar salva de la pieire anual circa doua milioane de exemplare.
În concluzie bradul este o entitate vegetala a florei noastre montane, dar si un simbol ce apartine "ecologiei culturale carpatice". Prin ipostazele sub care se înfatiseaza în mitologia si ritualurile românesti, bradul reprezinta un autentic document al istoriei si culturii poporului nostru.

Constantin Dragulescu

Autor: Ecotur Sibiu (ONG)
Înscris de: Daniel Verniş
Vizualizări: 5879, Ultima actualizare: Vineri, 12 Dec 2003


Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii