STAREA ECOLOGICA A TÂRNAVEI MARI (I), SECTORUL IZVOARE - VARSAGBazinul Târnava este localizat în interioriorul arcului Carpatilor Românesti, izvorând din cei mai sudici munti vulcanici ai Carpatilor Orientali (Gurghiu si Harghita), strabatând apoi Subcarpatii Transilvaniei (ai Târnavei Mici si Odorheiului-Homoroadelor) si sudul Depresiunii Transilvaniei, pe care o dreneaza în mare parte, respectiv diviziunea sudica - Podisul Târnavelor.
Scufundarea geologica a Depresiunii Transilvaniei si compartimentarea sa tectonica inegala, diversitatea litologica a formatiunilor sedimentare, ca si grosimea si tectonizarea acestora, determina doua caracteristici principale ale acestor râuri, paralelismul si orientarea lor generala est-vest (similara cu cea a râurilor/sectoarelor de râu din apropiere: Mures, Hârtibaciu, Olt), caracteristici determinante pentru existenta unor conditii naturale specifice Târnavelor.
Cu o suprafata a bazinului hidrografic de 6157 km2 si o lungime de 249 km, râul Târnava este unul dintre principalii afluenti ai sectorului mijlociu al Muresului. Râul se formeaza propriu-zis prin confluenta râurilor Târnava Mare si Târnava Mica, la Blaj.
Râul Târnava Mare are un bazin hidrografic cu o suprafata de 3606 km2 si o lungime de 221 km.
Sectorul izvoarelor Târnavei Mari este localizat pe flancul de vest al Carpatilor Orientali, respectiv pe versantii vestici ai masivului vulcanic Harghita Sumuleului (1576 m), izvorul propriu-zis fiind la 1441 m altitudine.
Structura geologica a acestui sector este dominata de roci vulcanice (andezite cu biotit, amfibolit, piroxeni), care formeaza un relief masiv si puternic accidentat.
Procesele geomorfologice cele mai active sunt cele de versant (eroziune în suprafata, pluvio-denudare si torentialitate), efectele acestora fiind, însa, reduse. Pe fundul vaii Târnavei, este activa eroziunea lineara, transportul de aluviuni si rar eroziunea de mal.
Predominanta, aici, a solurilor de tip andosoluri, brune podzolice si brune acide, se datoreaza structurii litologice, conditiilor bioclimatice si a celor hidrologice.
Precipitatiile atmosferice abundente (medii anuale cuprinse între 1200 mm si 1400 mm), verile racoroase (mediile lunii iulie cuprinse între 14șC si 16șC), iernile foarte reci (mediile lunii ianuarie cuprinse între -6șC si -4șC), cu strat de zapada stabil pe o perioada îndelungata si mediile anuale ale temperaturii aerului cuprinse între 2șC si 6șC, releva prezenta, aici, a unui climat montan. Precipitatiile abundente se datoreaza, în principal, frecventei mari a advectiilor de aer temperat-oceanic din vest, mai ales în semestrul cald.
Regimul anual al precipitatiilor atmosferice si rocile andezitice prezente aici, care favorizeaza acumularea apelor freatice, sunt elementele care determina o alimentare abundenta a cursului montan al Târnavei Mari.
Versantii vaii Târnavei Mari au, în acest sector, un grad ridicat de acoperire cu vegetatie lemnoasa. Configuratia reliefului si particularitatile pedoclimatice determina specificul vegetatiei caracteristice etajului padurilor de molid, alcatuita predominant din molid, la care se adauga mai rar socul rosu, scorusul, paltinul de munte si coacazul de munte.
Sunt prezente animale de interes cinegetic: cerbul carpatin, ursul brun, râsul, jderul de Hasmas si cocosul de munte.
Relieful accidentat si clima montana aspra nu au favorizat aparitia aici a asezarilor umane. Caile de comunicatie sunt reprezentate doar de drumuri forestiere. Activitatile umane desfasurate în zona sunt reduse, legate de exploatarea lemnului si fructelor de padure, vânatoare si pescuit.
În acest sector, râul are un aspect tipic montan. Malurile sunt neregulate, substratul albiei este format din stânci, bolovani, pietris, rar spre maluri, apar limbi de nisip. Apa are viteza mare de curgere, este curata, bine oxigenata (valoarea medie a saturatiei în oxigen este de 98, 79%). Aceste conditii permit existenta unei comunitati bentonice cu diversitate specifica mare. Sunt prezente numeroase specii reo-oxifile (larve de insecte: plecoptere - grup indicator de apa curata, efemeroptere, trichoptere, chironomide - speciile de apa curata, colembole, gastropodul Ancylus fluviatilis si altele). De asemenea, conditiile existente sunt ideale pentru pestele cel mai iubitor de ape repezi, curate si oxigenate din România, pastravul indigen, de altfel singura specie prezenta aici. Populatiile de pastrav sunt bogate în indivizi de toate dimensiunile, exemplare de 20-30 cm lungime, putând fii pescuite frecvent.
În aceasta zona, exista înca peisaje naturale de o frumusete deosebita, arii care adapostesc o mare biodiversitate, motiv pentru care, zona ar trebui protejata de patrunderea activitatilor umane cu impact distructiv.
Sectorul Depresiunii Varsag. Aceasta depresiune intramontana de tip golf, s-a format la o altitudine de aproximativ 1000 m, prin eroziunea cuverturii de aglomerate vulcanice, rezultând un relief cu aspect deluros si cu arii mlastinoase.
Pe valea Târnavei se pastreaza activa eroziunea lineara, transportul de aluviuni iar eroziunea de mal este rara, ca si în sectorul din amonte.
În aceasta zona, sunt prezente solurile brune acide si andosolurile.
Caracteristicile climatului local sunt ceva mai blânde în ceea ce priveste temperaturile medii, comparativ cu sectorul din amonte (mediile lunii ianuarie -4șC, -3șC; mediile lunii iulie 16șC, 18șC; mediile anuale 4șC, 8șC). De asemenea, se poate observa scaderea cantitatilor de precipitatii atmosferice (cantitati medii lunare pentru ianuarie 60-80 mm, cantitati medii lunare pentru iulie 120-140 mm, cantitati medii anuale 1000-1200 mm).
Vegetatia este reprezentata de pajisti secundare, fânete, fagete si molidisuri.
În aceasta depresiune, Târnava Mare îsi primeste primii afluenti montani, mici ca dimensiuni si cu pante relativ mici la confluente, care vin din Sumuleu: Tarlodul, Creanga Mica din dreapta si Varsagul cu Fântana Mare, din stânga. Dinspre Harghita, înainte de a parasi depresiunea prin portile dintre Dealul Simon si Muntii Corundului, mai primeste Sicasaul, singurul care are o suprafata a bazinului de peste 100 km2 (153 km2).
Aceasta depresiune intramontana ofera primul spatiu favorabil pentru existenta unei asezari umane (comuna Varsag) si pentru dezvoltarea unor activitati economice, legate de exploatarea padurii si de cresterea vitelor.
Impactul antropic îsi face simtita prezenta datorita activitatilor silvo-pastorale, desfasurate de localnici prin existenta unor pasuni si fânete extinse în detrimentul vegetatiei lemnoase, iar dupa anul 1999 printr-o rapida extindere a suprafetei comunei prin construirea a numeroase case de vacanta.
În acest sector, râul pastreaza un aspect montan, cu o panta, însa, mai redusa decât în sectorul situat în amonte. Analiza structurii comunitatii bentonice indica faptul ca apa este bine oxigenata, relativ curata, desi analiza chimica indica un aport suplimentar de substante organice, acestea, ajungând în râu odata cu apele reziduale fecaloid-menajere, provenite de la gospodarii si case de vacanta din localitatea Varsag. Speciile de pesti se diversifica aici, aproape neasteptat de mult, în comparatie cu sectorul învecinat din amonte. Speciile dominante numeric sunt zglavoaca si cleanul, la care se adauga în proportii ceva mai reduse boisteanul, molanul si porcusorul comun, pastravul, aparând aici cu precadere în perioadele de viitura.
Turismul ecologic ar putea constitui o importanta si constanta sursa de venit pentru locuitorii acestei zone, specificul acestei forme de turism, împiedicând degradarea zonei care îndeobste urmeaza turismului clasic si deci scaderea atractivitatii zonei pentru turisti într-un viitor oarecare.
Angela Curtean Banaduc
