Legislaţie montană - Buletin informativ de mediu nr.7 / septembrie - noiembrie 2002

STAREA ECOLOGICA A TÂRNAVEI MARI (III) SECTORUL CRISTURU
Târnava Mare are un bazin hidrografic cu o suprafata de 3606 km2 si o lungime de 221 km.
Sectorul Depresiunii Cristuru
Depresiunea, cu un relief colinar, are o altitudine medie de 400 m. Versantii subcarpatici, care flancheaza depresiunea se îndeparteaza de cursul râului, pantele îsi continua treptat scaderea, pâna la aproximativ 1 m/km iar râul are o lunca mai bine structurata.
Exista alunecari, mai rar prabusiri si procese fluviatile de transport, acumulative si de eroziune laterala. Ca si în sectorul din amonte modelarea geomorfologica este favorizata de rocile friabile, despaduriri si araturi.
Caracteristicile geologice ale albiei râului, sunt similare cu acelea ale sectorului situat în amonte, depozite aluvionare, pe un fundament de argile, gresii, nisipuri, conglomerate si tufuri andezitice.
Clima este foarte asemanatoare cu cea din depresiunea vecina a Odorheiului, atât din punctul de vedere al regimului precipitatiilor (cantitati medii anuale 700-800 mm), cât si din cel al temperaturilor (mediile anuale 7-8 °C).
Ca afluent mai important, în apropiere de localitatea Cristuru Secuiesc, Târnava Mare primeste, de la nord, Solonul.
Debitul lichid mediu multianual al Târnavei Mari la iesirea din aceasta depresiune, deci dupa parcurgerea sectoarelor montan si piemontan, este de cca. 8 m3/s (debitul maxim

600 m3/s, debitul minim 1 m3/s), iar debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie înregistreaza valoarea ridicata de 6, 5 kg/s.
Influenta râului Târnava Mare este mai puternica, aici, asupra solurilor, determinând extinderea celor de tip aluvial în jurul albiei, mai spre marginile depresiunii, existând si soluri brune, argiloiluviale brune podzolite, pseudorendzine, argiloiluviale podzolice si argiloiluviale.
Cea mai importanta sursa de poluare a râului, în acest sector, este localitatea Cristurul Secuiesc, cu o populatie care s-a dublat în ultimele decenii (11.185 locuitori în prezent), cu industrie metalurgica, constructii de masini, textila, pielarie, confectii si industria lemnului. Trebuie mentionat ca epurarea apelor reziduale orasenesti este necorespunzatoare, iar apele reziduale industriale deversate nu respecta conditiile calitative impuse prin standardele de mediu.
Îngrijorator este si faptul ca în perimetrul localitatii s-au înregistrat, la apele subterane, valori peste concentratia admisa la azotiti, azotati si metale grele, apa fiind ne potabila.
Si în acest sector al râului Târnava Mare, exista înca un brat mort pentru care sunt necesare luarea unor masuri de reconstructie ecologica.