Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Despre Alpinet - Busteni - Florescu - Alpinet

Bookmark and Share

Busteni - Florescu - Alpinet

Tura in Busteni

Era joi seara, afara soare, cald, o vreme primavaratica. Aveam planuita de mult iesirea din weekend si ma bucuram ca vremea era deosebita. Eram, si acum pot spune cu siguranta, fericitul castigator al unui weekend in Busteni la concursul Casa Florescu, initiat de Proiectul Alpinet si ce-i amintiti mai inainte. Multumesc si pe aceasta cale acestora pentru weekend placut petrecut acolo.

Vineri dis de dimineata, dupa o noapte petrecuta la discutii pe tren pornim, eu si Agi spre Busteni. Drumu-i lung dar stiu ca merita, plecam la 7 din Cluj si pe la 16 suntem in Busteni. Pe tren ma minunez ca si un copil mic de ceea ce zaresc pe geam cand ajungem in zona montana. Se vedea ca nu am fost in zona inalta din decembrie anul trecut, pare-se ca Vladeasa si Rachitele nu mi-au satisfacut nevoile de verticalitate.

Coincidenta face ca in acelasi timp sa aiba loc in Busteni Adunarea Generala a Clubului Alpin Roman, astfel ca aveam sa ne intalnim cu cei de la sectia Cluj in Busteni.

Coboram din tren si incepem a cauta Pensiunea Florescu, oamenii ne trimit dintr-o parte in alta, cu putin vointa, gasim pensiunea. O strig pe Tanti Jeni care ne primeste foarte deschisa si bucuroasa de oaspeti. Din pacate Alex Florescu nu era pe acolo si-mi pare rau ca in weekend nu am prea avut timp sa discutam. Lasam bagajele sa mergem sa luam ceva de mancare. Coboram la strada principala si ne intalnim cu cei de la CAR cluj, abia sositi cu acceleratul, ne stragem mainile, le fac o poza cu statuia, ne facm cumparaturile si dupa accea ii conducem pana la Caminul Alpin, unde aveau sa se cazeze. Ne intelegem, planificam cu Adi Negrean, presedintele sectiei Cluj, sa mergem dimineata devreme in Costila si de acolo pe o vale sau sa facem un traseu de escalada. Vineri seara ne plimbam prin Busteni, admiram primaria, hotelul Alexandros, magazine deschise non-stop si circulatia intensa.

Vineri de dimineata la 7 intru cu Agi, care a dorit sa vina cu noi in traseu, in Caminul Alpin. Acolo il vad pe Adi din Galati, care privindu-mi sigla Alpinet, ma intreaba ce legatura am si-mi spune ca-i place site-ul si ca e abonat la stiri, imi admira ditamai camera de filmat si glumim de una si alta. CAR-isti isi incarca rucsacii cu scule si dupa accea plecam spre ref. Costila cam 9 oameni. Ratacim de 2 ori traseul spre Costila, nu am mai fost de mult pe-acolo (eu niciodata, Adi acum 2 ani), celor mai putini experimentati nu le place ca trebuie sa se intoarca(poate ca acesta a fost pretul pe care-l platest tribut, poate ca muntele le incearca vointa si dorinta pentru a merita ceea ce avea sa li se deschida in fata ochilor) eu&adi ziceam ca-i mai aventuros asa. Prin zapada nu prea buna de mers, gasim traseul si inaintam incet incet pana la Costila. Scot intr-un loc cordelina, mi se pare ca am scos-o degeaba, cand una dintre fete cade, se opreste tinandu-se de cordelina ancorata de un copac, ii multumesc ca a dat motivatie scoaterii cordelinei:). Tranversam culoarul de avalansa dinaintea refugiului si ajugem la Costila. La refugiu erau 4-5 tineri cataratori din Sf. Gheorghe. Facem cunostiinta, pozam panoramele, scoatem sculele si punem o mansa in traseul ATP. Incearca Zsolt, nu urca 2 metrii cade. Incaltamintea nu-l ajuta. Cataratorii ne ofera cu drag niste papuci de escalada...eheh...altcumva merge treaba. Eu incerc in plastici, nu merge treaba, o las pe altadata. Cei din Sf. Gheorghe au facut traseul si in plastici inainte cu o zi. Se vede ca nu am experienta necesara. Se catara fiecare cum si cat poate, Adi ii initiaza si le da indicatiile necesare, facem poze, filmez si pe la 15, dupa ce la 14 soarele nu ne mai mangaia cu razele-i sanatoase, incepem cobararea. La 16 suntem jos. Ne-am planuit cu Adi sa mergem la Cascada Urlatoare sa filmez o coborare in rapel. Eram totusi prea obosit si infometat si am lasat-o pe a doua zi, duminica.

Ne-am intors la Casa Florescu, tanti Jeni ne ofera niste delicioase galuste cu gem, mancam, imi spal parazapezile, fac un dus, (cu dusul nu eram obisnuit, in sensul ca in putine escapade montane am avut ocazia sa am unde sa fac dus dupa un traseu) si ne odihnim. Seara ne trezim, mergem in caminul Alpin, povestim cu CAR-isti, radem, glumim, privim pe geam focul de artificii si ne intrem cu ce ocazie. Adi Negrean se mira cum de au aflat butestenii asa repede ca a ajuns in acolo. ("motiv" pt. artificii:)) Dupa un pahar de bere si mai multe de vorba, despre coltari, echipament, amintiri si intamplari hazlii, plec cu Agi la plimbare. Cerul plin de stele, atmosfera dragutza in Busteni, oameni multi si tineri, apoi ne intoarcem si dormim.

Duminica dimineata la 8 ma trezesc ca sa merg la Adunarea Generala a Clubului Alpin Roman sa filmez si sa vad ce se intampla acolo. Asa era intelegerea cu Adi. Oricum era si pentru mine o placere sa fac cunostiinta si sa fiu in mijlocul unor oameni de munte deosebiti cum sunt Dan Vasilescu, Mihai Pupeza, Mircea Sandulescu si altii.

Sedinta s-a tinut in mansarda unui bar in Busteni, intram acolo, ce-i de la CAR se saluta cu cunostiintele, eu dau mana cu cei pe care deja ii cunosteam, imi aleg un loc in sala, filmez, ma uit prin brosuri, mai fac cunostiinta cu altii. Ma remarca un membru CAR Bucuresti pentru sigla si spune ca se bucura deosebit ca-i si un reprezentat al Alpinet la sedinta. Liliana Becea, membra in comitetul director al CAR ma intreaba cate ceva despre Alpinet, vrea sa publice niste articole despre Ski, altcineva ma intreaba de niste proiecte de filmare a unor zone si uite sa pana incepe sedinta. Pe ordinea de zi: aprobarea bilantului pe 2003, schimbarea statului, marirea comitetului director cu un nr. de 2 membrii, schimbarea cenzorilor si raportul acestora si diverse. Filmez ce filmez, discutiile trec din aria mea de interes si las cateva carti de vizita la persoanele cu care am discutat si plec.

Ajung la casa Florescu, Agi dormea. O trezesc mancam si era planuit sa plecam cu trenul de la 17: 12. Era deja 13: 30 si ne-am hotarat sa mergem in graba la Cascada Urlatoare ca sa filmez si acolo un pic. Plecam in graba, trecem pe langa hoteluri si magazinele din drumul inspre telecabina. La intrarea in poteca de 40 de minute spre cascada, dam de noroi, portiuni de gheata, zapada. Dupa o lupta cu noroaiele si gheata, Agi pierde o batalie si cade pe o bucata de gheata, se ridica repede, nu dramatizez astfel ca mergem mai departe fara nici o vorba. Ajugem la cascada, facem poze, filmam si in graba ne intoarcem, contra cronometru la gara. Ajungem la trenul care, inainte cu o zis credeam ca nu circula din cauza grevei feroviare si pornim spre casa. Inca nu weekend petrecut la munte, inca o relaxare, inca o imbatare cu frumusete si verticalitate, ma gandesc la cea fost si ce o sa urmeze. Cat mai multe zile pe munte.

Autor: Feri Teglas
Înscris de: Comisia de Tineret a Clubului Alpin Roman
Vizualizări: 16101, Ultima actualizare: Miercuri, 24 Mar 2004



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BUCEGI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Cantonul Jepi-Sub Varful Ciocirlia

 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii