Despre Alpinet - Casa Babele

Casa Babele

Nu stiu cati dintre voi se dau in vant dupa aceasta cabana, cati dintre voi se bucura la vederea magaoaiei pe platoul Bucegilor si cati considera necesara prezenta ei acolo, la doar cativa metri de unele dintre cele mai indragite ciudatenii ale naturii din muntii nostrii: Babele.

Nici macar nu-mi fortez imaginatia in acest sens, pentru ca eu unul nu vad in ea decat o aglomerare absurda de moloz si fiare imbrancite unul hais si altul cea,  o casa a dezolarii turismului romanesc si nu " ...un monument creat de mana omului, armonizandu-se perfect... " dupa cum inutil incearca sa ne explice semnatarii articolului  "O CETATE DE GRANIT : CASA BABELE ", publicat in Buletinul Alpin, anul VI, nr.1, martie 1938, editat de A. D. M. I. R. (Asociatia Drumetilor din Muntii Iubiti ai Romaniei).

Ei, desi sunt din tabara celor care evita in general cabanele, nu vreau sa se inteleaga faptul ca as fi vreun fanatic care cauta sa-si faca de lucru minimalizand importanta lor in calea drumetului de bun simt, civilizat, care incearca sa-si recupereze energia pierduta dupa o zi de efort sustinut, atata doar ca, in ultimii ani, aceste cabane au devenit orice altceva numai locuri care sa-ti ofere relaxarea si linistea dupa care tanjesti nu.

Probabil Casa Babele a avut momentele ei si posibil ca initiatorii proiectului, in speta membrii A. D. M. I. R., sa fi fost manati in aceasta actiune de cele mai sincere idealuri pe care le poate nutri un iubitor de munte, dar nu vad de ce a trebuit s-o ridice atat de aproape de aceasta minune a naturii, nu ma poate convinge nimeni de utilitatea acestui gest.

Au existat si la momentul respectiv voci care s-au opus proiectului, oameni care au prevazut, intr-o oarecare masura, destinul nefericit al acestor formatiuni bizare, rezultat al eroziunii eoliene, dar care au fost luati drept, citez "improvizati protectori ai acestor monumente ale naturii " si  protestul lor a fost privit cu indiferenta tipica romaneasca "Cainii latra – fie ei si alpini – caravana merge".

In fine, pentru ca nu am gasit niciun istoric al cabanei pe internet, nici macar pe pagina de web dedicata ei (http://www.babele.ro/), probabil ca actualii proprietari nu sunt interesati de un asemenea subiect si nici macar nu au  habar de el, am sa incerc sa schitez unul, cu ajutorul putinului material de care dispun.

A. D. M. I. R.-ul, infiintat la 29 iunie 1929,  ca orice asociatie turistica din acea perioada, si-a propus, printre altele, drept scop principal, ridicarea si amenajarea de adaposturi in munti, mai ales ca avantul pe care l-a luat drumetia in acei ani impunea acest lucru.

Prin urmare, cum Bucegiul nu facea exceptie, diriguitorii A. D. M. I. R.-ului, in frunte cu dl. doctor Gheorghe Dumitrescu (fondator si primul presedinte al asociatiei in perioada 29 iunie 1929 – 29 aprilie 1934) a demarat primele cercetari in masiv pentru alegerea amplasamentului cabanei si achizitionarea terenului, ca in cele din urma sa aleaga drept loc Babele, fiind situat la intersectia drumurilor care duc spre Vf. Omu, Caraiman, Canton Schiel si Valea Ialomitei.

Cum s-a cazut de acord asupra locului pentru ridicarea casei de adapost, asociatia a reusit sa ia in proprietate suprafata de 10109 mp pe Saua Babele, din firul acesteia si pana la stanci, iar actele juridice au fost incheiate cu: d-nele Galina Gr. Grigorescu, Elena Serghie Popescu si d-nii Grigore Grigorescu, Nicolae Nita Popa, Serghie N. Popescu, Grigore Popescu si Ghita Grigore Popescu, toti din Comuna Pietrosita, jud. Dambovita.

Studiul terenului, pentru determinarea sursei de apa, urmarirea curentilor de aer si violentei lor etc, inceput sub vechea conducere a dl. dr. Gheorghe Dumitrescu (la 29 aprilie 1934 si-a depus mandatul, fiind proclamat presedinte de onoare), a fost preluat si continuat personal de catre noul presedinte al asociatiei, dl. Ion Udriste-Olt, timp de trei ani. Astfel s-a ales pozitia, bine stiuta acum, de amplasare a cabanei la mica distanta de grupul de stanci Babele.

La inceput s-au analizat patru planuri de constructie, primul al d-lui arhitect Mircea Cherembach, fost membru in Comitetul Central al Asociatiei, una din persoanele care a muncit foarte mult la realizarea Casei Babele, al doilea a fost intocmit de o comisie formata din d-nii I. Schmidingher, Emil Iliescu, ing. P. Lolescu si ing. Iulian Stanescu, al treilea a fost conceput de arhitectii D. Antonescu si Valentin Popescu, iar ultimul de dl. Arhitect Octav Doicescu, al carui plan a fost ales in cele din urma (in fond acest plan continea corectarea planului nr. 2 al d-nilor  I. Schmidingher, Emil Iliescu, ing. P. Lolescu si ing. Iulian Stanescu).

Casa Babele, asa cum a fost construita initial, se desfasura pe trei nivele, demisol, parter si etaj, avand ca suprafata de constructie 350 mp si inaltimea de 15m. Asfel, demisolul era compus dintr-un culoar de zid masiv, utilizat ca depozit de ski, un hol pentru garderoba, 2 dormitoare, bucatarie, camera administratorului, baie, uscator si depozit de alimente, la parter se gaseau 9 dormitoare, o sufragerie de 100mp si o veranda, iar la etaj, 8 dormitoare. In total au fost prevazute 25 de incaperi cu o capacitate de 300 de persoane.

Nu are sens sa staruim acum asupra neajunsurilor financiare, lipsa fondurilor a fost si este o problema de care s-a lovit intotdeauna asociatiile turistice, indiferent de perioada, cert este ca in data de 20 septembrie 1936, intr-o zi superba de toamna, A. D. M. I. R.-ul a pus piatra de temelie a Casei Babele, iar actul istoric al fundatiei a fost scris pe genunchi si ingropat sub prima piatra zidita.

Pr. Gherasim dela Schitul Pestera a oficiat slujba religioasa in prezenta unei asistente restranse, iar asociatia a fost reprezentata de d-nii dr. Gheorghe Dumitrescu, Presedinte de Onoare, Ion Udriste-Olt, Presedinte activ, Emilian Iliescu, Secretar General si d-ra Stefania Ionescu, membra in Comitetul Central.

La sfarsitul anului 1936 erau executate urmatoarele lucrari : saparea fundatiei, zidirea soclului pe trei laturi, fasonarea lemnului de constructie la Bucuresti, transportarea cadrelor la Babele, confectionarea usilor si ferestrelor la Bucuresti, comandarea la C. A. P. S. a 50.000 sindrile pentru acoperis, asigurata rezerva de nisip si piatra pentru zidul exterior si transportarea pe teren a 5000 kg var nestins dela Intreprinderile Costinescu-Sinaia (obtinut gratuit). De aceasta actiune ocupandu-se doi oameni : Presedintele Central Ion Udriste-Olt si Secretarul General Emilian Iliescu.

Constructia casei a continuat in vara anului 1937, un an cu multa ploaie care a ingreunat desfasurarea lucrarilor, iar, pe langa presedintele asociatiei (Ion Udriste-Olt s-a zbatut foarte mult pentru realizarea acestui proiect), la aceasta actiune a mai contribuit si dl. ing. N. Gh. Caranfil (ulterior, devenit Presedinte de Onoare), fost Ministru al Aerului si Marinei, la vremea respectiva Director General al Uzinelor Comunale si Societatii Generale de Gaz si Electricitate. Deasemena, un sprijin important a venit si din partea d-lor : Ing. Th. Radulescu, Subdirector General in U. C. B. (Uzinele Comunale Bucuresti), Romulus Popescu, Director Financiar si Al. Manolache.

Luna August a fost cea mai grea, Ion Udriste-Olt s-a instalat la Babele, pentru a supraveghea si coordona mai bine desfasurarea lucrarilor la care au participat peste 30 de muncitori, salahori si carutasi, muncind zi lumina, ca pe data de 5 Septembrie 1937, la aproximativ un an dela punerea pietrei de temelie, Casa Babele sa fie ridicata in intregime, iar la 1 Noiembrie s-au dat in folosinta 5 camere cu mobilier provizoriu (in cartea "Pe Crestele Carpatilor", autori Niculae Baticu si Radu Titeica, apar doar doua camere).

Tot la 5 Septembrie 1937 a fost instalat ca administrator dl. D. Berceanu si a fost deschis restaurantul cabanei.

Costurile lucrarii s-au ridicat, doar in anii 1936-1937 (lucrarile la cabana au continuat si in anii urmatori), la 2.077.378 lei, 417.378 lei pentru anul 1936 si 1.660.000 lei pentru urmatorul an, iar suma a fost colectata prin 340 de apeluri adresate publicului si institutiilor romanesti, Oficiul National de Turism contribuind cu o subventie de 170.000 lei.

Pai, cam astea fiind spuse despre inceputurile Casei Babele, din putinul material de care dispun, las pentru o alta eventuala ocazie sau pentru cineva cu mai mult material si mai multa pricepere in redactarea unui articol, analiza istorica a perioadei de dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Acum, spre final, daca privesc cu sinceritate lucrurile, Casa Babele a fost un proiect dragut si nu contest utilitatea unui adapost pe platou in acea regiune, singurul lucru de care nu am fost multumit este, repet, amplasarea ei prea aproape de farmecul Bucegilor: Babele.

Probabil ca amenajarile si modificarile ulterioare si, mai ales, aparitia telecabinei in peisajul alpin al Bucegilor, i-au intunecat intr-adevar poezia, iar destinul la care se asteptau precursorii nostri nu a fost tocmai unul ingaduitor cu aceasta casa a iubitorilor de munte.

Surse :

 http://boreal2007.wordpress.com/

"Pe Crestele Carpatilor", Nicolae Baticu si Radu Titeica

"Buletinul Alpin", Anul VI, Nr.1, Martie 1938 - Revista trimestriala de alpinism si drumetie publicata de A. D. M. I. R.

http://boreal2007.wordpress.com/