Ghid montan - Creasta Fagarasilor de la est la vest

Cabana Plaiu Foii - Rudăriţa  (2 ore)

Drumul porneşte de la cabana Plaiul Foii şi urmăreşte şoseaua forestieră către obârşiile Bârsei Groşetului. Aceasta urmează firul văii, pe o distanţă de 9 km, şi ajunge în circa 2 ore la cantonul forestier Rudăriţa.

Rudăriţa - Şaua Lerescului Mic  (1 oră 30 minute)

De la cantonul Rudăriţa, marcajul bandă roşie urmează drumul forestier de pe Pârâul Lerescu cca 2, 7 km. Traseul traversează pârâul spre sud si urcă prin pădure spre creasta principală, pe care o atinge în apropierea şeii La Stâna Arsă. De aici, poteca de creastă coboară domol către vest, până în Şaua Lerescului Mic (1450), la vest de vârful cu acelaşi nume.

Şaua Lerescului Mic - Curmătura Brătilei  (4 ore 30 minute)

Trebuie evitată poteca largă şi nemarcată de pe culme, care duce în alte locuri. Traseul se orientează spre dreapta (vest) şi curând reintră în pădure. Lăsând în stânga un mic vârf, poteca iese în Şaua Lerescu Mare (1390). Aici se întâlneşte un stâlp cu săgeţi indicatoare către Cabana Urlea şi spre Rudăriţa. Urcuşul continuă spre limita de sus a zonei forestiere, ieşind apoi la golul alpin. La un moment dat, traseul se abate spre dreapta, intrând într-o pădure şi ajungând pe Vârful Lerescu Mare (1690). În continuare, poteca urmează culmea, ajungând în Curmătura Comisului, de unde începe să urce spre vârful cu acelaşi nume. Poteca evită apoi Vârful Comisu (1883) pe la sud, şi ajunge la izvorul de sub Vârful Luţele. Drumul continuă uşor spre dreapta şi ajunge în Curmătura Luţelor (2156); apoi poteca urcă în serpentine spre Vârfu Berivoiu Mare, evitându-l în final pe la obârşiile Văii Vladului. Prîntr-un ocol la dreapta, traseul prinde din nou culmea principală. Drumul lasă în continuare în stânga vârfurile Belia Mare (2295), Piscul între Belii (2200), Belia Mică (2223) şi al Pietrelor Popii sau Babei (2229), şi se orientează apoi la stânga, spre Brătila. Din Curmătura Vadului, poteca ocoleşte Vârful Brătila (2274) şi coboară către Curmătura Brătilei.

Curmătura Brătilei - Curmătura Zirnei  (2 ore)

Din Curmătura Brătilei, poteca începe un urcuş mai greu, în serpentine, pe faţa Ludişorului, care se termină în apropierea vârfului cu acelaşi nume (2302), lăsându-l în stânga. Traseul urcă şi coboară alternativ pe versantul sudic, lăsând în dreapta Vârful la Fundul Lăncii (2240) şi coboară apoi în Şaua Ludişorului (2200). De aici, poteca depaşeşte muntele Faţa Unsă şi coboară în serpentine largi în Curmătura Zirnei (2246)

Legături

Cabana Urlea prin Curmătura Calului  (1 oră 30 minute)

Curmătura Zirnei - Curmătura Mogoşului  (2 ore)

Poteca urcă domol, pe culmea rotunjită şi depăşeşte unul dintre vârfurile Zirnei (2216), după care lasă în dreapta pe cel de-al doilea vârf (2311). Traseul se apropie domol de Vârful la Fundu Bindei (2454), pe care îl evită abătându-se scurt la dreapta, în unghi drept. Mergând spre nord, poteca străbate primii 2 km de "custuri", până sub Vârful Urlea, şi continuă când pe creastă, când puţin în stânga ei, depaşind în dreptul Lacului Urlea Vârful Iezeru (2429). Aici coboară la dreapta, prîntr-o portiţă, o poteca marcată cu ce duce spre Lacul Urlea. În continuare, urcuşul devine mai uşor şi părăseşte custura, urmând curba de nivel de 2350 m şi evitând Vârful Urlea (2474) prin stânga lui. În final, poteca revine din nou în culme, în Curmătura Mogoşului.

Legături

Cabana Urlea, peste Vârful Urlea   (3 ore)

Curmătură Mogosului - sub vârful Cheia Bindei  (30 minute)

Timp de 30 de minute, pin în Cheia Bindei, poteca evită buza prapastiilor nordice, tinind oarecum curba de nivel. După ce evită Vârful lui Mogos (2305), traseul ajunge sub Vârful Cheia Bindei.

Legături

Cabana Valea Sâmbetei   (2 ore)

sub Vârful Cheia Bindei - Fereastra Mare a Sâmbetei (30 minute)

După 100 de metri, poteca ajunge dincolo de vârf, deasupra Căldării Mari a Sâmbetei. Traseul continuă pe partea sudică a crestei, trecând pe sub cinci vărfuri pentru a coborî în Fereastra Mare a Sâmbetei (2188)

Legături

Cabana Valea Sâmbetei  (1 oră 30 minute)

Fereastra Mare a Sâmbetei - Portiţa Viştei (2 ore 30 minute)

Din Fereastra Mare, poteca urcă pe spinarea Muntelui Slănina (Glemea sau Budru), până în apropierea vârfului (2268), trecând peste piciorul său sudic din Căldarea Fundul Bindei în Caldăruşa Gălăşescului. În continuare traseul coboară accentuat spre Fereastra Mică (2196). (dreapta, către Cabana Valea Sâmbetei, triunghi galben, 3 ore) De aici, drumul urcă susţinut spre Muntele Gălăşescu Mic, pe o diferenţă de nivel de aproape 200 m. Poteca încinge Căldarea Mare a Gălăşescului, trece pe la Fereastra Răcorelelor şi se angajează pe piciorul sudic al Gălăşescului Mare. După traversarea acestui picior, drumul se indreaptă, în coborâre spre Şaua Viştişoarei. În continuare, poteca părăseşte linia crestei pentru a ocoli Vârful Galbenele (2456) prin sud, se strecoară către Fereastra Ursului şi urcă uşor către Muchia Hârtopului. Abătându-se spre dreapta după ce patrunde în Căldarea Văii Rele a Moldoveanului, traseul revine în creastă, în şaua largă a Viştei (Portiţa Viştei)

Legături

Oraşul Victoria, prin Valea Viştei Mari   (6-7 ore)

Râul Doamnei, prin Valea Rea  (6 ore)

Portiţa Viştei - Vârful Viştea Mare (45 minute)

Pornind, din Portiţa Viştei, poteca de creastă se caţără din greu către Vârful Viştea Mare (2527)

Legături

Vârful Moldoveanu   (30 minute)

Vârful Viştea Mare - Vârful Moldoveanu  (30 minute)

Din Viştea Mare (2527) se desprinde spre sud, până în Vîrful Moldoveanu (2544), o muchie ascuţită, lungă de peste 400 m, marcată cu . Poteca străbate această creastă accidentată, depăşind Spintecătura Moldoveanului (2496) şi ajunge în cel mai înalt vârf al României

Vârful Moldoveanu - Vârful Viştea Mare  (30 minute)

Poteca dinspre Moldoveanu (2544) către creasta principală - Vârful Viştea Mare (2527) - străbate o custură ascuţită, trecând prin Spintecătura Moldoveanului (2496)

Vârful Viştea Mare - Şaua Orzănelei   (30 minute)

Din Vârful Viştea Mare, poteca urmăreşte muchia ce se afundă înspre Fereastra Orzănelelor. Continuând pe muchia rotunjită, traseul coboară rapid peste 200 m diferenţă de nivel, până în Şaua Orzănelei (2305), situată sub vârful cu acelaşi nume.

Legături

Stânele din Podu Giurgiului  /(2 ore)

Şaua Orzănelei - Şaua Podragului (3 ore)

Traseul continuă spre sud, lăsând în dreapta cuşma Orzănelei (2418), şi după 35 de minute ajunge în Şaua Ucişoarei (2312). Poteca evită muntii Ucea Mare (2434) şi Corabia (2407), abătându-se de la creastă spre stânga şi lasă în dreapta serpentinele vechiului Drum al Dorobanţilor, după care coboară susţinut spre Şaua Ucei Mari (2220). Urmează un urcuş uşor, de 120 m diferenţă de nivel, către Muntele Podul Giurgiului, cu o rotire amplă spre stânga. Poteca coboară apoi în Şaua Podul Giurgiului (2340), lăsând în dreapta vârful cu acelaşi nume (2358). Traseul înaintează apoi spre Căldarea Podul Giurgiului şi, prîntr-o rotire amplă, spre dreapta, ajunge în Şaua Podragu (2307).

Legături

Cabana Podragu  (30 minute)

Stânele din Podu Giurgiului   (1 oră 30 minute)

Şaua Podragului - Portiţa Arpaşului (3 ore)

Din Şaua sau Fereastra Podragului (2307), poteca se îndreaptă spre Bâlea, înscriindu-se la sud de linia crestei, pe deasupra Căldării Iezerului de la Podu Giurgiului. Traseul evită atât vârful Podragu cât şi custura adânc dinţată a Crestei Podrăgelului şi ne scoate fără eforturi la Iezerul din Podul Giurgiului (2226). În continuare, poteca se avântă în serpentine scurte pe un pinten secundar al Piciorului Mircii, şi după un urcuş susţinut şi anevoios ajunge pe piciorul amintit, situat între Vârful Mircii (2278) (sud) şi Arpaşu Mare (2268) (nord). Prîntr-o înşeuare, traseul se strecoară spre obârşia Văii Buda, şi, orientat uşor spre dreapta, traversează versantul Arpaşului Mare sau Vârtopului, coborând apoi puternic spre Şaua Vârtopului şi îndreptându-se spre vest, pe linia crestei, dupa ce depăşeşte Muntele Arpaşu Mare. Din Şaua Vârtopului, poteca străbate două tronsoane stâncoase mai dificile, trece de vârful La Paru de Fier şi ajunge, pe un plai larg şi înierbat la Monumentul Nerlinger (2287). În continuare, drumul evită urcuşul pe Arpaşul Mic şi părăseşte creasta prîntr-un horn scurt pe versantul nordic. Poteca trece pe deasupra Căldăruşei Frunţii şi urcă pe piciorul nordic al Arpaşului Mic, pe care-l depăşeşte. Traseul coteşte scurt la stânga, înspre sud-vest, şi iese de-a coasta în creasta principală, dincolo de Arpaşul Mic, în Custura Arpaşului. Urmează una dintre cele mai spectaculoase porţiuni ale traseului de creastă, ce include tronsonul "La trei paşi de moarte". Porţiunea nu este periculoasă, fiind prevazută cu cabluri metalice, dar necesită atenţie. După depăşirea porţiunii dificile, poteca ajunge în Portiţa Arpaşului (2175), în apropierea căreia se găseşte Fereastra Zmeilor.

Legături

Cabana Podragu prin Căldarea Podrăgelului  (3 ore 30 minute)

Stânele din Podu Giurgiului  (1 oră 30 minute)

Portita Arpasului - Saua Caprei (2 ore 30 minute)

Poteca evită porţiunea de creastă compusă din Creasta Vârtopelului şi  cea a Arpăşelului, şi se abate pe clina sudică a munţilor, pe la obârşiile Văii Caprei. Traseul coboară până sub pereţii Crestei Arpăşelului şi continuă de-a coasta către piciorul sudic al Buteanului. După ce traversează un grohotis, poteca urcă în serpentine scurte pe piciorul sudic al Buteanului şi îl traversează prîntr-o mică şa. Drumul trece în căldarea Lacului Capra şi coboară domol spre lac, la 2230 m altitudine. De aici, poteca urcă scurt şi repede spre Şaua Caprei.

Legături

Cabana Bâlea Lac  (30 minute)

Vârful Vânătoarea lui Buteanu    (30 minute)

Cabana Capra  (2 ore)

Şaua Caprei - Şaua Paltinului  (45 minute)

Din Şaua Caprei, poteca o ia spre stânga, urcând pe faţa Muntelui Iezerului Caprei (2417). Traversând Piciorul Iezerului şi depăşind vârful, drumul revine în creastă în Fereastra Bâlei (2286), de unde ocoleşte prin sud vârful Paltinului şi iese în Şaua Paltinu (2350)

Legături

Cabana Bâlea Lac  (30 minute)

Cabana Piscul Negru  (2 ore 30 minute)

Şaua Paltinului  - Portiţa Călţunului (3 ore)

Poteca se îndreaptă spre sud, pe o mică pajişte, lasă în dreapta Turnul Paltinului (2372) şi coboară printr-o porţiune uşor stincoasă într-un găvan bogat în izvoare, deasupra Văii Paltinului. În continuare, drumul se orientează spre dreapta şi se anină de versantul sudic al crestei, strecurându-se ca o brână. Într-un pasaj mai expus există un cablu care ajută traversarea. Revenind în linia crestei, poteca trece prîntr-o zonă mai stâncoasă, pe clina nordică, şi revine în Şaua Doamnei, dominată în dreapta de vârful Laiţa (2397). Drumul continuă pe versantul sudic, ajunge într-o mică şa şi coboară din nou puţin sub creastă, pe partea sudică, traversând două porţiuni mai dificile prevăzute cu cabluri. După încă două traversări mai dificile prevăzute cu cabluri, traseul ajunge în Şaua Lăiţelului, de unde începe un urcuş susţinut către Vârful Laiţelului (2390). Coborâşul care urmează este dur şi obositor, prin zone stâncoase, cu rupturi şi săritori, cu finalul în Şaua Lăiţei. Poteca se îndreaptă apoi spre Lacul şi Refugiul Călţun, pe versantul sudic al Crestei Crenelate. În continuare, poteca urcă spre vest, printre blocuri mari de stâncă, până în Portiţa Negoiului sau a Călţunului (2180)

Legături

Cabana Negoiu, prin Strunga Ciobanului    până la Piatra Prânului (1 oră 30 minute) /  de la Piatra Prânzului (2 ore)

Cabana Piscu Negru  (2 ore)

Portiţa Călţunului - Vârful Negoiu  (1 oră 30 minute)

Poteca traversează o pantă mare de grohotişuri după care întâlneşte ramificaţia cruce roşie prin Strunga Ciobanului, spre Piatra Prânzului. În continuare, traseul urcă prîntr-o zonă de lespezi pentru a ajunge în dreptul Strungii Doamnei - un horn la stânga, în creasta principală, pe unde se strecoară o variantă a drumului de creastă, marcată cu ;.

Varianta prin Struga Dracului:

Urmând marcajul bandă roşie, drumul urcă domol pe sub pereţii crestei dintre Negoiu şi Călţun. Poteca urcă pe două stânci şi face o traversare, porţiuni care sunt prevăzute cu cabluri. După un mic urcuş, poteca ajunge la baza Strungii Dracului, un horn prin care urcă din nou în creastă, în Strunga Dracului, la nord de vârful La Strunga Dracului (2460). După ce urmăreşte creasta spre dreapta, poteca se intilneste cu marcajul  care a urcat prin Strunga Doamnei.

Varianta prin Strunga Doamnei

Traseul  urcă spre stânga, printr-un mic horn, până în Strung Doamnei, situată pe linia de creastă. Poteca trece de cealalată parte a crestei şi, având aspect de brână, ocoleşte domol Vîrful La Strunga Dracului, pe versantul său sud-vestic. După ce traversează piciorul sudic al Negoiului, traseul urcă la loc in creastă, pentru a se întâlni cu marcajul principal.

De aici, urmează un urcuş susţinut de 15-20 de minute, până pe vârful Negoiu (2525)

Legături

Cabana Negoiu   (3 ore)

Valea Topologului  (3 ore)

Vârful Negoiu - Vârful Serbota (3 ore)

Traseul cuprinde cea mai dificilă porţiune de creastă, recomandată numai turiştilor experimentaţi şi numai pe vreme bună: Custura Sărăţii. Din vârful Negoiu, marcajul urmează linia de creastă spre est, coborând în strunga dintre vârfurile Negoiu şi Negoiu Mic. În continuare, poteca urmează versantul sudic, depăşeşte Vârful Negoiu Mic (2485) şi ajunge în Şaua Cleopatrei. Aici se desprinde spre nord traseul care duce la cabana Negoiu, marcat cu . În continuare, poteca coboară rapid, pe creasta largă şi înierbată, până ce ajunge la primele stânci, de unde începe Custura Sărăţii. La inceput, marcajul se abate pe versantul nordic şi revine în creastă dupa ce ocoleşte un perete de stâncă. În continuare, poteca urcă şi coboară de pe creastă, prin hornuri şi vâlcele, când pe-o parte, când pe alta a custurii. După terminarea custurii, traseul nu mai prezintă obstacole şi urcă brusc până în Vârful Şerbota (2331)

Legături

Cabana Negoiu   (2 ore)

Vârful Şerbota - Şaua Scării   (2 ore 30 minute)

Descriere

Din vârful Şerbota, poteca coboară câteva zeci de metri, împreună cu marcajul ;, care apoi se desparte spre nord (dreapta) către Cabana Negoiu. În continuare, traseul de creastă coboară susţinut, aproape 200 m diferenţă de nivel, până în Şaua Serbotei (2123), care delimitează Căldarea Mare a Şerbotei (nord) de Căldarea Mieilor (sud). Din Şaua Serbotei până în Şaua Scarii, creasta Făgăraşului descrie un uriaş arc de cerc, cu deschiderea către Valea Şerbotei. Acesta este Mâzgavu de Creastă, ce înşiră trei vârfuri. Poteca urcă susţinut, până pe vârful său estic (2212), după care coboară pe linia crestei într-o mică şa; după aceasta urmează o porţiune stâncoasă, cu aglomerări de blocuri, colţi şi bolovani, care nu prezintă însă probleme. Traseul ocoleşte în continuare vârful din mijloc al Mâzgavului (2277) pe versantul nordic şi revine într-o strungă între vârful din mijloc şi vârful de vest (2246). Poteca ocoleşte ultimul vârf al Mâzgavului pe clina sudică şi revine în creastă în Şaua Scării (2146)

Legături

Cabana Negoiu  (2 ore)

Valea Topologului  (2 ore 30 minute)