Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Cu “focile” la plimbare

Bookmark and Share

Cu “focile” la plimbare - Cu “focile” la plimbare
Dupa cateva minute trecem de o stana si apoi ocolim pe curba de nivel, pe la vest muntele Babes. In saua in care vine si o poteca din Cheia peste Fatza lui Gherghel zapada e cam topita. Pasim cu atentzie vreo 50 de m cand pe iarba cand pe zapada si apoi in zig-zag urcam catre muntele Bobu Mic. Inainte sa ajungem si la frate-sau mai mare (Bobu Mare), o cotim brusc la dreapta (vest), spre Muntele Vaii Negre. De aici schiem si noi ceva, mai bine zis Cata schiaza ca eu ma imprastii de 2 ori. Ne aflam acuma in zona muntelui Zanoaga Moraritului si de data asta optam pentru varianta traseului de creasta ce trece peste muntzii Cioara, Urlatzelul, Sloeru Morcosanu si Prisciu pana in pasul Predelus.(In urma cu 2 veri eu am continuat pana pe Vf. Zanoagei si de aici pe muntele Eforiei am coborat pana in valea Doftanitzei, pe la Poiana lui Maran si de aici am urcat de-a lungul unui drum forestier care duce spre Sacele, pana in Pasul Predelus).
Dupa cateva sute de metri de mers intram in padure. Se facuse destul de tarziu si trageam tare sa nu ne prinda noaptea pe coclauri; doream sa alegem o stana dotata macar cu 2 margarete. Deja soarele era la asfintzit cand am ajuns la M. Cioara. Stana nicaieri!

Autor: Lucian Mărculescu
Înscris de: Lucian Mărculescu
Vizualizări: 10120, Ultima actualizare: Joi, 22 Feb 2007



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Hanul Izvorul Rece-Valea lui Bogdan-Stina din Piciorul lui Vasii-Izvoarele vaii Oratii-Virful Razoarele-Muntele Doamnele-Virful Mierlei


Obiectiv: sectorul sudic al masivului, la contactul cu Subcarpaţii. Timp necesar: 3-3½ ore

Drum forestier în două variante, potecă nemarcată. Accesibil în orice anotimp



Din Sinaia până la hanul Izvorul Rece se pot folosi cursele locale de autobuz. De la han se urmăreşte şoseaua naţională în jos (către Câmpina) circa 200 m, până la trecerea acesteia pe podul de peste Valea lui Bogdan. De aici se pot utiliza două variante. Prima, care va fi descrisă mai jos, corespunde ascensiunii pe drumul forestier vechi de pe dreapta văii, care a servit lucrărilor hidrotehnice. Pentru cea de a doua se urmăreşte şoseaua naţională în jos încă 500 m, până în dreptul bomei cu îndicaţiile ,,56 km Ploieşti, 6 km Sinaia". De aici se urcă în stânga, prin pădure, pe noul drum forestier, circa 5 km, până la punctul de întîlnire cu prima variantă. Înainte de a începe excursia, din dreptul podului peste Valea lui Bogdan se impune o privire de ansamblu asupra defileului bine împădurit de la Posada (S), la al cărui capăt nordic ne aflăm, apoi asupra culmilor ce încadrează Valea Largă din Muntele Gurguiatu (SV) şi a vârfurilor şi abruptului din sudul Bucegilor (Vin-turişu şi Vârful cu Dor).

Drumul pe care-l urmăm are o lăţime de 2-2,5 m, este bine întreţinut şi permite o ascensiune uşoară. Se desfăşoară aproape În întregime printr-o plantaţie de conifere, cu mulţi molizi şi zadă. Din loc în loc, aproape la 5 minute interval, trecem prin poieni; În unele pot fi văzutc aparate pentru măsurarea precipitaţiilor. În albia râului se observă baraje din beton pe care apa cade 3-4 m, formînd mici cascade. În spatele barajelor, pe aluviunile bogate, s-au dezvoltat pîlcuri de arbori şi arbuşti în care predomină arinul. După 40-45 minute de la pie-care se întră într-o poiană largă În care se află o cabana silvlcă şi un pluviometru. Se travcr-sează poiana către SE (jumătate dreapta) şi apoi albia riului. Pe malul stîng se întîlneşte celălalt drum forestier, care continuă în amonte încă 700 m. De aici se poate admira către NE versantul sudic al vârfului Gagal Mare, cuprins între două văi adinci. Impresionează numeroasele ripe care îl fragmentează În treimea snperioară, dar şi frumuseţea pădurii de conifere (zadă şi molid), plantată în urmă cu 12-15 ani, în scopul ate-nuării alunecărilor şi eroziunii torenţiale. După un scurt popas şi după umplerea bidonului cu apă din râu, se reia urcuşul spre S, pe una din numeroasele poteci ce suie printr-o frumoasă pădure de fag, la stâna din Pioiorul lui Văsîi. Se cîştigă circa 200 m altitudine, dar panta este aceentuată (20-25"), situaţie care face ca ascensiunea (20-25') să fie cava mai dificilă. Se depăşeşte stâna prin stânga (pe la E) şi după cîteva minute se ajunge pe plai, unde va fi întîlnită o potecă lată, ce urcă din defileul Prahovei (1 km aval de Valea lui Bogdan) pe Piciorul lui Văsîi. Ea poate fi folosită la întoarcere (circa 1 oră). Continuăm traseul în stânga, urmărind poteca spre E, ţînta fiind vf. Răzoarele. După cîteva minute, aceasta se abate spre dreapta, ocolind vârful pe latura sud-vestică. intersectînd izvoarele văii Orăţii (unde se face alimentarea cu apă). Lăsăm poteca ce merge pe Muntele Doamnele şi urcăm pe vârful Răzoarele, pe una din potceile de vite care brăzdează păşuaea. Treptat, pe măsura ridicării pe culme deasupra pădurii, peisajul se deschide tot mai mult (în SV revedem defileul Prahovei de la Posada, Muntele Gurguiatu; în vest, şaua Păduchiosului, prin care zărim culmile nordice subcarpatice din dreptul Moroienilor, apoi sectorul estic al Bucegilor, de la Vânturişu şi până la Jepii Mari; în nord se pot observa culmi şi văi din Munţii Baiului . În prim-plan bazinul superior al Văii lui Bogdan, vf. Gagul Mare, vf. Gagul Mic, vf. Mierlei, În spatele căruia se disting vârfurile Drăgan şi apoi Baiul Mare; în sud apare ascuţit Muntele Doamnele-Tituleni). De pe vf. Răzoarele către est se mai pot zări valea Mierlelor (bine împădurită), apoi sectorul înferior al văii Florei, localitatea Tesila, iar dincolo de aceasta, spre est, versantul vestic al Munţilor Grohotiş.

Traseul se poate continua către sud după ce coborîm de la vârf la poteca părăsită la izvoarele Orăţii. De la izvoare, ea descrie două bucle; după circa 10 minute ajunge pe latura sudică a Muntelui Doamnele, unde întîlneşte drumul foresticr ce vine tocmai de la Secăria şi care se continuă apoi către nord pe Munţii Baiului şi coboară pe valea Zamorei. De pe Muntele Doamnele se pot admira frumuseţea şi măreţia văii Prahovei de la ieşirea din defileu şi până aproape de Câmpina, contactul brusc al muntelui cu dealurile subcarpatice, desfăşurarea aşezărilor Posada, Comamic (uşor dc identificat după coşurile fabricii de ciment). În prim-plan, ca o cupolă, Muntele Doamnele-Tituleni care acoperă vederii bazinetul Secăriei. Pentru a ajunge de pe Muntele Doamnele la vârful Mierlei (aflat în N) ne întoarcem cu 180" şi continuăm traseul pe drumul forestier. La început, panta esle mai lină (circa 10-15 minute), după care se aceentuează la est de vârful Răzoarele (circa 5 minute).

Din vârful Mierlei, traseul poate fi continual pe culmea principală sau pe culmile secundare orientate spre Prahova sau spre Doftana. Recomandăm, în funcţie de starea timpului, parcurgerea secţiunii vf. Mierlei - vf. Baiul Mare şi coborîrea pe Muntele Cumpătu la Sinaia în 4-5 ore (traseul 7) sau traseul vf. Mierlei - culmea Gagul Mare - Sinaia în 2½ ore (traseul 3).


 

Comentariu
Virgil Iordache Virgil Iordache, Miercuri, 21 Feb 2007, 15:02

Vad ca n-ati facut gardutz de crengi culcusului. Cand am dormit o data in padure in Retezat mi-am pus si niste crengi mai groase jur imprejur, cica sa nu ma vada ursul, cu efect psihologic de somn bun:-)

cătălin pobega cătălin pobega, Miercuri, 21 Feb 2007, 17:59

virgil, planu era asa: cand Danutz musca din Luci (ca el era mai mult muschiuletz pe el si e mai gustos), eu saream imediat si o luam la fuga. asa cu gardu ala din crengi cum spui tu, era greu sa il sar.:-D:-P

Emi Cristea Emi CristeaAdministrator Alpinet , Miercuri, 21 Feb 2007, 18:35

D-le, tu m-ai incantat cu articolul, iar Cata cu fotografiile, iar muntii ca mi-au fost mereu dragi (mai ales astia din fotografii):-D

Fără foto Oana B., Sâmbătă, 24 Feb 2007, 10:24

Foarte fain articol, iar "contributia" lui Cata (a se citi comentariul) de mare efect:-P:-P:-P E, poate Danutz a fost ocupat pe undeva prin Bucegi:-P

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii