Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Cu “focile” la plimbare

Bookmark and Share

Cu “focile” la plimbare - Cu “focile” la plimbare
Ca sa coboram apoi in saua ce facea trecerea catre Sloeru Morcosanu suntem nevoiti sa coboram vreo doua sute de metri prin padure. Apoi incepe distractzia, ce ai coborat trebuie sa si urci. Numai ca urcam mai mult, dar odata ajunsi in creasta realizez ca a meriat efortul susutzinut de pana acum. Ni se dezvaluie creasta M. Neamtzului, in plan apropiat situandu-se vf. Paltinu si Neamtzu. O pauza mica de hidratare, poze si la drum ca mai avem mult de mers si ziua-i scurta. Trecem si de M. Prisciu si se vede pasul Predelus cu stalpii de inalta tensiune. Acesta este trecatoarea, locul prin care iesim din m-tii Grohotis pentru a intra in niste munti ceva mai inalti, m-tii Neamtului. Pe piciorul Predelusului e mai multa iarba decat zapada. Mergem pe curba de nivel pe deasupra padurii pe unde mai e inca zapada. Dam de un izvor si dupa ce-mi termin ceaiul, imi refac proviziile de lichide. Coboram pe un drum forestier si la ora 11 am ajungem in pas (trei ore de la locul unde am inoptat, destul de bine). Suntem in intarziere fatza de planul stabilit cu o zi inainte; ma gandeam ca pe aici ar fi trebuit sa ajungem sambata. Cata ramane sa mai faca poze si mai baga un waypoint.
O iau inainte prin padure stiind ca urmeaza un urcus sustinut de la aproape 1300 de metri altitudine, pana pe la 1800. La iesirea din padure suntem cam storsi de energie. Ne oprim sa ne tragem sufletul si papam niste trufandale: rulada cu nuca, corn cu ciocolata si caise confiate.
De aici s-a cam dus zapada si recurgem la artificii: ocolim pe limbile de zapada, mai taraim schiurile sau le luam in bratze. Urcam apoi pe curba de nivel pe sub vf. Paltinul si dupa inca un "zvac" iata-ne in creasta, mai bine zis in saua Paltinul. Aici zapada e in cantitate mai mare dar in continuare grea; prea cald, mult prea cald pentru aceasta perioada luna februarie. Urcam cateva minute si dispare si ceatza care la un moment dat ne-a invaluise. Vf. Neamtzu ne intampina cu soare. Punct de belvedere.

Autor: Lucian Mărculescu
Înscris de: Lucian Mărculescu
Vizualizări: 10126, Ultima actualizare: Joi, 22 Feb 2007



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Valea Doftana-Valea Musitei-Valea Rusu-Virful Rusu-Piriul Unghia Mica-Azuga


Obiective: Vf. Rusu, travcrsarea muntelui la Azuga Timp necesar: 5½-6 ore. Drum forestier, potecă nemarcată inaccesibil pe ceaţă şi în intervalul cu strat de zăpadă.



Traseul asigură legătura dintre văile Doftanei şi Prahovei prin traversarea sectorului nordic al masivului. Totodată, da posibilitatea admirăririi peisajelor care se desfăşoară în vestul Carpaţilor de Curbură.

Se pleacă de la confluenţa pârâului Muşiţa cu Doftana. Se urmează mai întîi drumul forestier de pe Doftana. De la pod ne înscriem (circa 500 m) pe drumul care se desface către NV, pe terasa dintre Doftana şi Muşiţa. În continuare, acesta descrie un cot larg cătrc vest, străbătînd o frumoasă regiune cu fîneţe. Pe măsura apropierii de albia râului, drumul îşi modifică treptat direcţia către NV; după circa 2 km, el trece pe dreapta văii, pentru ca la confluenţa pîraielor Rusu (V) şi Muşiţa (N) să se bifurce. Se merge pe cel din stânga. Drumul înaintează pe versantul stîng al văii Rusului, în cea mai mare măsură aflat tot pe un pod de terasa. De o parte şi de alta. versanţii sunt împăduriţi, pe când în luncă şi pe terasa domină o vegetaţie ierboasă. Mai întîi, el are direcţia est-vest (circa 1 km), pentru ca din dreptul Văii Calde să se desfăşoare către nord-vest (circa 3 km). După confluenţa cu Valea lui Manole, drumul se află la marginea luncii, iar uneori este tăiat în versant. Aici, în timpul ploilor bogate, există porţiuni acoperite de apă, ceea ce îngreunează deplasarea. Cu două sute de metri înainte de capătul drumului, din cl se desprinde către dreapta un drum secundar care urcă prin cîteva bucle diferenţa de nivel de 180-200 m până la stâna de pe culmea Rusului. Culmea dintre văile Rusu şi Pîraie a fost cu ani în urmă complet defrişată. În prezent, pe ea se află plantaţii de conifere şi lăstăriş de fag. Atenţie! Vechea potecă de pe culmea Rusului, ce coboară de la stâna spre SE, la confluenţa dintre Rusu şi Muşiţa, nu mai poate fi utilizată datorită dezvoltării lăstărişului.

La stâna de pe culmea Rusului, urmărind traseul descris, se ajunge după 11/2 oră. Aici se face

un scurt popas pentru odihnă şi pentru a admira panorama care se desfăşoară spre vest, nord şi sud. Impresia generală este aceea a unei uriaşe cunune montane înalte, la 1600-1900 m, din care se desprind concentric, spre confluenţa Mu-şiţei cu Rusu, mai multe culmi secundare acoperite de păşuni şi pădure. În nord remarcăm uşor vf. Paltinu, scrijelat de mulţimea ravenelor şi torenţilor, continuat în dreapta prin culmile Predeluş (împădurită) şi Muşiţa (cu stână, despădurită); în vest, suita vârfurilor de peste 1 900 m (Neamţu-Pîraie-Ştevia-Rusu), separate prin şei adânci; în sud, Culmea lui Manole, încă bine împădurită.

De la stână începe un urcuş mai greu prin păşune, panta depăşînd uneori 300. Există mai multe poteci de vite, ceea ce poate deruta. Ţinta cea mai apropiată în traseu o reprezintă vârful Rusu care se află în faţa (către vest). De aceea, până la el, pentru a evita unele greşeli de direcţie impuse de potecile de vite, se va urma linia de culme (cumpăna de ape). Cei 450 m diferenţă de nivel pot fi parcurşi în 1–11/2 oră, efortul mai mare fiind depus în treimea superioară. De pe vârf se deschide o largă perspectivă (vezi descrierea de la traseul 14). Apar în plus bazinul van Unghia Mica, aflat la vest de vârf; creasta ascuţită a Unghiei Mari; culmile mai joase Orjogoaia-Petru. În zare (către sud-est) apar trei vârfuri mai importante din Munţii Grohotiş (Grohotiş, Radila, Ulita). Din vârful Rusu se coboară spre nord în şaua dintre el şi vf. Ştevia. Către vest, aproape de marginea pădurii, se zăreşte stâna de pe dreapta văii Unghia Mica. O potecă mai slab conturată coboară prin păşune până la stână, la care se ajunge în 30-40 minute; în continuare, poteca trece în pădure, coborând pe versantul drept al văii Unghia Mica, până la şoseaua care urcă pe Azuga. În ultima secţiune a traseului, în valea Unghia Mica, s-au construit baraje pentru protejarea înstalaţiilor de captare a apei. Până aici, traseul a fost parcurs în aproape 4 ore. Urmează încă aproape 7 kilometri de şosea nemodemizată până în oraşul Azuga (vezi traseul 11).


 

Comentariu
Virgil Iordache Virgil Iordache, Miercuri, 21 Feb 2007, 15:02

Vad ca n-ati facut gardutz de crengi culcusului. Cand am dormit o data in padure in Retezat mi-am pus si niste crengi mai groase jur imprejur, cica sa nu ma vada ursul, cu efect psihologic de somn bun:-)

cătălin pobega cătălin pobega, Miercuri, 21 Feb 2007, 17:59

virgil, planu era asa: cand Danutz musca din Luci (ca el era mai mult muschiuletz pe el si e mai gustos), eu saream imediat si o luam la fuga. asa cu gardu ala din crengi cum spui tu, era greu sa il sar.:-D:-P

Emi Cristea Emi CristeaAdministrator Alpinet , Miercuri, 21 Feb 2007, 18:35

D-le, tu m-ai incantat cu articolul, iar Cata cu fotografiile, iar muntii ca mi-au fost mereu dragi (mai ales astia din fotografii):-D

Fără foto Oana B., Sâmbătă, 24 Feb 2007, 10:24

Foarte fain articol, iar "contributia" lui Cata (a se citi comentariul) de mare efect:-P:-P:-P E, poate Danutz a fost ocupat pe undeva prin Bucegi:-P

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii