- Definitie: alunecarea pe pante a unor mase de zapada
- fenomen natural
- apar de regula in zone montane, in anumite conditii si din anumite cauze
- pot fi spontane (autodeclansate, de factori naturali) sau declansate (de oameni)
- pot produce victime omenesti sau pagube materiale importante
- Franta, 1601: Cheze et Saint-Martin (Pirinei): 107 morti, ambele sate distruse
- Franta, 1749: Huez (Isere): 130 morti, mare parte a localitatii distrusa
- SUA, Statul Washington, 1910: o avalansa a surpins si smuls de pe o cale ferata doua trenuri
- Canada, 1910: avalansa cu 62 morti (muncitori care dezgropau un tren acoperit de alta avalansa)
- Nanga Parbat (muntii Karakorum), 1937: 16 alpinisti germani si serpasi morti in avalansa - ingropati in somn in tabara a IV-a
- Peru, 10 ianuarie 1962: avalansa uriasa, pornita de sub vf. Huascaran - 4000 de victime in 9 mici localitati
- Franta, 1970: Val d\'Isere (Savoia): 39 morti, 37 raniti, o cabana distrusa
- Peru, 31 mai 1970: avalansa uriasa (cutremur care a dizlocat un ghetzar suspendat) - distruge oraselul Yungay - peste 15. 000 victime
- Franta, 20 ianuarie 1981, departamentele Savoia si Isere: peste 100 locuinte, biserici, anexe gospodaresti distruse de avalanse
- Elvetia, Galtur: 23 februarie 1999: zeci de cladiri, 31 morti si 18 raniti (circa 250. 000 mc de zapada pulver cantarind circa 87. 000 tone au coborat 1300 m diferenta de nivel cu circa 250 km / h)
- cabana "Radu Negru" in Piatra Craiului, zona actualului Refugiu "Grind" iarna anului 1953
- refugiul din Fagaras / Valea Rea (sub Moldoveanu) in anii \\\'80
- refugiul din Fagaras / caldarea superioara a Vaii Vistea
- refugiul Salvamont din Fagaras / V. Sambatei
- refugiul Lala din M. Rodnei
- catastrofa de la Balea din 17 aprilie 1977, in care au pierit 23 de schiori sibieni
- grupul de militari surprinsi de o avalansa declansata de o explozie a genistilor pe V. Balii, la construirea Transfagarasanului
- moartea in martie 1988 a unui inginer de la releul TV de pe Cucurbata Mare, la coborare pe schiuri spre Arieseni
- Avalansele trebuie cunoscute pentru a evita sau reduce pierderea de vieti omenesi si pagubele materiale
- Cunoasterea a fost initial empirica, din experienta celor care locuiau / lucrau / mergeau pe munte in scop turistic/sportiv/recreativ plus din accidentele petrecute. S-a dovedit insuficient!
- Cunoasterea este acum o activitate in principal stiintifica, bazata si pe teorie si pe practica
- Exista ramuri specializate ex. nivologia, intervin insa si meteorologia, sporturile montane etc.
- Exista congrese, reviste, tratate, specialisti, institute etc. de profil
- Cunoasterea este esentiala pentru informare, prognoza si prevenire, inclusiv in randul publicului
De probleme de avalanse se ocupa / ar trebui sa se ocupe multe structuri:
- Autoritatile de urbanism si amenajarea teritoriului, de sanatate publica, de aparare civila, de turism si sport, de meteorologie
- Autoritatile locale
- Administratiile parcurilor nationale si naturale si ale statiunilor turistice montane, administratorii de cabane montane, partii si mijloace de transport pe cablu
- Formatiile de salvare montana
- Cluburile alpine, de schi, companiile de ghizi
Multe tari au, in plus, institute specializate de cercetari privind avalansele. Exemple:
- Elvetia: SLF, Davos / Weissfluchjoch, fondat in 1936
- SUA: in Muntii Stancosi, la Fort Collins (statul Colorado)
- Franta: CEMAGREF, la Grenoble
- Scotia: SAIS
In Romania:
- Stadiu incipient
- SPJ / SPL Salvamont, ANSMR, ANM, IGSU, ONG. uri...
Institutele specializate din tarile dezvoltate au si mijloace si surse speciale, de ex:
- retea de statii (unele cu specialisti, altele automate)
- retele de senzori amplasati pe si in sol
- surse din informare prin teledetectie inclusiv prin satelit
Se culeg si analizeaza de ex:
- parametri privind zapada (grosime, numar de straturi, temperatura lor, structura, coeziunea dintre straturi)
- locul, ora, cauza declansarii avalanselor, viteza de deplasare, distanta parcursa, marimea conului avalansei, tipul avalansei etc.
Metode foarte diverse, de ex:
- Studiu direct pe teren, inclusiv in timpul avalanselor (din exterior ex. filmare, din interior" ex. observatori in buncare).
- Studii "de laborator", inclusiv pe avalanse miniaturale cu zapada sau alte materiale
- Studii de caz si statistice pe avalanse documentate de altii (ex. la cele cu victime - de la supravietuitori, de la salvatori...)
- O statistica pe 35 de ani pentru Alpii elvetieni indica media de 75 de oameni/an acoperiti de avalanse, din care decedati 35/an.
- O statistica pe 28 ani pentru Alpii francezi da media de peste 100 persoane/an implicate in avalanse, cu o medie de 30 morti/an, cu minime (ex. iarna 1996/1997 - 23 de morti; 2002/2003 - 26 morti) si maxime (iernile 1969/1970, 1980/1981 si 2005/2006 cate 55-57 morti)
- O statistica pe cateva decenii in SUA indica 20-30 victime/an in avalanse
- O statistica poloneza pe 1985-2000 pentru Tatra poloneza indica 1-4 morti/an
- O statistica de ansamblu pentru Alpi, pe perioada 1940-1980, estimeaza la aproximativ 19. 000 numarul de avalanse care au cauzat decese (3. 800 de morti) si pagube materiale mari
Comparativ cu alte cauze, avalansele nu sunt sursa principala de accidente.
De exemplu, o statistica franceza arata ca doar 20% din decesele prin accident in munti sunt cauzate de avalanse (medie 30 persoane/an, fata de un total de 150/ an). Prin comparatie, mor accidental in Franta 600 oameni /an prin inec si 40-45 / an in accidente de vanatoare....
Pentru Romania nu exista inca statistici oficiale / relevante. Se poate estima 1-10 morti / an in avalanse, cu tendinta crescatoare, din cauza cresterii numarului de practicanti ai formelor de turism si sport hivernal in zone alpine coroborata cu lipsa de echipament, instruire si informare.
- Avalansele sunt spontane sau delcansate (Unele raman neprecizate)
- Aproape toate victimele "au declansat o avalansa", nu "au fost surprinse de o avalansa".
- Cand totusi "au fost surprinse", avalansa fusese declansata cel mai adesea de catre / din cauza altor oameni.
- autodeclansate (din cauze naturale, nu de om)
- sunt majoritatea (+ 1 milion / an in lume, sute / mii in Romania)
- putin mediatizate daca nu surprind oameni / nu fac victime / nu produc mari pagube materiale
- fac statistic putine victime (fata de cele declansate)
- produc uneori catastrofe
- pot fi in general bine prevazute si evitate de oameni
- apar in Carpati si in plina iarna si primavara (au fost insa si in iunie!)
- se concentreaza in anumite zile / ore cand curg una dupa alta...
- declansate de oameni (factorii naturali doar contribuie / favorizeaza)
- se produc accidental dar uneori si intentionat (pentru a evita sau dimpotriva pt a produce victime sau pagube materiale)
- sunt statistic putine (fata de cele spontane / naturale)
- foarte mediatizate daca fac victime / pagube materiale importante
- fac statistic cele mai multe victime (80 - 99%) dar nu multe o data
- pot fi in general prevazute si evitate de oamenii bine informati si prudenti
- de obicei produc putine victime odata
- apar in Carpati si in plina iarna si primavara