Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Diverse - Drumetii in jurul Bustenilor

Bookmark and Share

Drumetii in jurul Bustenilor

       Drumeții în jurul Buștenilor

       Aceste rânduri se adresează tinerilor de vârsta "a treia", dar nu numai.
Ce facem într-o zi când suntem în frumoasa stațiune Bușteni? Mergem la Gura Dihamului? Mergem la cascada Urlătoarea? Ne plimbăm prin stațiune? Nu, hotărât nu, am făcut asta de nenumărate ori. De aceea vă recomandăm două trasee relaxante care nu pun probleme de orientare, fiind ușor de străbătut și nu foarte lungi. Timpul necesar deplasării este stabilit la un ritm de  20min. pe kilometru. Traseele descrise au fost parcurse de două persoane în vârstă de 58 ani.

      Primul traseu. Nu este marcat. Pornim de la gară pe drumul ce duce spre cartierul Zamora, trecem pe lângă Palatul Cantacuzino și la prima străduță facem la stânga spre pădure. Urcăm până la liziera pădurii și aruncăm o privire spre masivul Buștenilor. Aici găsim două drumuri forestiere. Vom urma drumul spre Valea Fetii. O bariera și un indicator forestier aflat pe un copac în stânga drumului ne semnalează că ne aflăm pe drumul bun. Trecem prin spatele palatului, mergând prin pădure. Printre ramurile copacilor se zăresc vilele din oraș și siluetele majestoase ale Caraimanului și Coștilei. După cca. 45de minute ne intersectăm cu un drum ce coboară la albia pârâului Valea Fetii. Coborâm spre pârâu și căutăm să ținem malul drept spre aval. Deși unele hărți menționează existența unui drum, vă atragem atenția că acesta nu mai există cel puțin în prima parte a traseului de întoarcere. Mergem în aval pe pietrele din albia pârâului, îl traversăm de doua ori și ajungem din nou la drum. Pârâul se traversează descălțat cu atenție ca să nu alunecăm pe pietre. După câteva minute de mers pe drum dăm de apa Prahovei, care la fel trebuie trecută în picioarele goale. Adâncimea apei este de cca. 30cm. Pe malul celălalt se poate face plajă. Urcăm malul și dăm de soșeaua națională chiar la capătul nordic al orașului Bușteni. Timp de parcurs max.1h1/2. Dacă nu vreți să vă "răcoriți" picioarele, atunci din punctul unde am coborât la pârâu continuăm raidul pe Valea Fetii urmărind drumul forestier pe care am venit. După 1/2h ajungem la ruinele unei microhidrocentrale pe clădirea căreia scrie proprietatea Hidroelectrica. Ne putem adăposti aici în caz că începe ploaia. De aici putem să trecem  podul de beton spre stânga și să urmăm drumul forestier din stânga, ce începe să urce prin padure și care ne va conduce spre intrarea în Azuga. Atenție spre dreapta continuă drumul pe Valea Fetii. Noi ne vom reintoarce de la microhidrocentrală pe acelasi drum forestier foarte bine întreținut. Durata plimbării dus-intors cca. 2h1/2.

       Al doilea traseu. Este marcat parțial cu cruce roșie. Până la liziera pădurii traseul este identic cu cel spre Valea Fetii. De aici o luăm pe drumul din dreapta. La intrarea în traseu este o bariera, iar pe un copac se precizează, Zamora. Înaintăm pe drumul forestier cca. 200m, paralel cu vilele de pe   strada Zamora și întâlnim primul semn. De aici semnul ne va însoți o bună bucată de drum. Drumul este ușor fără probleme de orientare, crucea roșie dându-ne un sentiment de siguranță suplimentară. În maxim 1h ajungem la o cabană de vânătoare. De aici marcajul urmarește drumul spre Vf. Zamora-1520m și Vf. Baiuțul - 1826m. Noi o vom lua pe drumul forestier ce se desprinde în dreapta. Acest drum nu este marcat. Trecem pe lângă o groapă de gunoi și începem să coborâm spre Poiana Țapului. În 15-20min. zărim vilele din Poiană. Părăsim drumul forestier la bariera ce se observă în dreapta și coborâm intrând în Poiana Țapului pe strada Aluniș. De aici vom avea o frumoasă perspectivă a masivului Bucegi. Continuăm să coborâm accentuat pe această străduță până la strada principală Zamora. O vom lua la dreapta spre Bușteni, admirând în stânga muntele și în dreapta vilele nou construite, ajungând la Palatul Cantacuzino. Durata totală dus-intors cca.2h1/4.

      În final aș vrea să mentionez apariția unei monografii a orașului Bușteni, scrisă de un localnic dl. Ion Ghe. Bălan.

Autor: gabriel-antonie lazarovici
Înscris de: gabriel-antonie lazarovici
Vizualizări: 15223, Ultima actualizare: Luni, 13 Aug 2007



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Virful Baiul Mare-Virful Cumpatu-Sinaia
Timp necesar: 2½ - 3 ore Potecă nemarcată. Traseu de coborâre, accesibil îndeosebi vara și toamna.



Ascensiunile la vf. Baiul Mare se realizează mai lesnicios pe culmile aflate la nord și sud de Muntele Cumpătu, întrucît creștcrea în altitudine se face treptat. lată de ce considerăm mai nimerită prezentarea traseului pe Muntele Cumpătu În sens învers, de la vârf spre poale. Potecile care se desfășoară pe culmile sale ies în malul drept al Prahovei, în cartierul Cumpătu, în mai multe puncte.

După ce de pe vârful Baiul Mare s-a admirat panorama vastă a unei mari părți a Carpaților de Curbură, de la munții Ciucaș (în NE) și Grohotiș (E) până la munții Bucegi (V), Postăvaru și Piatra Mare (N), de la culmile subcarpatice și defileul Prahovei de la Posada (S) până la vârfurile Neamțu și Paltinu (N) (vezi descrierea la traseul 18), se începe coborîrea spre Prahova, urmărind către nord-vest și apoi către vest una din nenumăratele poteci de oi care brăzdează versantul nordic al muntelui. Nu se va coborî deci la drumul de culme (din estul vârfului) care continuă spre nord până în șaua Baiului, iar de aici pe valca Zamorei; el poate fi privit. Așadar, mergem spre nord-vest fie pe linia de culme, fie ceva mai jos (10-15 m), ocolind pe la nord vârful cel mai înalt al culmii (1908 m). De la acesta, direcția traseului se modifică spre stânga (vest), urmărind cumpăna de ape dintre izvoa-rele Zamorei (N) și râpele de la obârșia Văii Flele (S). Panta este aceentuată. Se întersectează sau se ocolesc mai multe vârfuri secundare. După circa 10 minute de la plecare ajungem pe vârful cu înălțimea de 1815 m. De sub acesta se des-prind două culmi - una spre sud-vest (culmea principală a Muntelui Cumpătu, aflată la 1650-1 750 în), iar alta către nord-vest (culme mai joasă, cu Stâna din Picior) - între care se desfășoară mai multe văi secundare ce fonnează obârșia bazinului Șipei. Traseul nostru urmează în continuare prima culme. Se coboară mai întîi o pantă înclânată la 30-400 (uneori cu grohotiș) și o diferență de nivel de aproape 100 m, după care poteca devine mai lată; în fața (către SV) se profilează vf. Cumpătu, la care trebuie să ajungem. Lăsăm în dreapta bazinul Șipei și poteca ce se desfășoară către nord aproape pe curba de nivel. Panta generală se îndulcește, poteca pe care o urcăm trece prin mai multe micro-depresiuni. După 40-50 minute de la plecare ajungem pe vârful Cumpătul, la 1651 m. Aici se impun cîteva minute de relaxare, suficiente pentru a admira abruptul Bucegilor. Tot acum se va hotărî direcția pe care se va continua traseul, deoarece aici survine cea de a doua bifurcare. Se poate coborî direct către vest, pe Plaiul din Mijloc, sau către sud-vest, pe la Stâna Mare.

Varianta pe Ploiul din Mijloc. La început, poteca este mai îngustă sau chiar lipsește. Se coboară spre vest, mai întâi o pantă aceentuată (circa 70-80 în diferență de nivel), după care aceasta se atenuează, poteca ocolind mai multe vârfuri secundare. După 10 minute de la reluarea drumeției pe platou apare o stână aflată la 1 450 m înălțime. Continuăm traseul spre vest, coborând ușor încă 5-7 minute. Se întersectează drumul care leagă Stâna Mica (aflată În nord) cu Stâna Mare (se vede pe culmea din stânga) și care ocolește obârșia văii Tufa. Încă circa 200 m și se ajungc la marginea pădurii, la Stâna din Mijloc. Aici se pot lua înformații privind continuarea traseului. De la stână, poteca apucă spre dreapta (NV). La început (circa 20 minute), coborîșul este aceentuat datorită pantei mai mari. Din mulțimea potecilor de vite se va alege cea mai lată. Treptat, drumul cotește către dreapta (panta scade sub 15"), descriînd o curbă largă, după care se angajează pe un povâniș timp de cîteva minute. În continuare, poteca descrie mai multe bucle cu panta mica. După aproape 45 minute de la plecarea de la stână se iese în drumul forestier care vine din bazinul Tufei și coboară către vest (spre Zamora). Se urmează cu atenție șoseaua către Zamora (dreapta) aproape 200 m. Din ea se desprinde la stânga o poteca îngustă care trece printr-o poiană. După încă 20 minute se ajunge la o static de releu. De aici se coboară (circa 10 minute) pe un drum pietruit aflat pe dreapta pârâului Tufa, pe lîngă locuințele din capătul nordic al cartierului Cumpătu.

Varianta Stâna Mare - plaiul Tufa. De pe vf. Cumpătu se coboară pe poteca spre stânga (S-SV). În zare, către sud-vcst, aproape de margineapădurii, se zărește Stâna Mare, până la care sunt două drumuri. În prima situațte se va coborl pe creastă urmărind îndeaproape panorama dintre vf. Baiul Mare și vf. Piscul Câinelui și totodată bazinul superior al Văii Rele (10 minute). La capătul sudic al crestei se va schimba brusc direcția spre vest, luînd ca reper Stâna Mare. Coborîșul este rapid (circa 100 m diferență de nivel) și dureăză aproape 10 minute. În cea de a doua situație se va urmări cu atenție una din potecile care se desfășoară către sud-vest, pe sub creastă, pe lîngă o stână secundară. La început panta este mai rapidă, dar treptat scade ca valoare. După 15-20 minute se ajunge la stână, unde se pot căpăta înformații asupra potecii care va fi urmată.

În continuare, de la stână, se întră în pădure. Drumul este lat, urmărește cumpăna de apă, iar panta este ușoară. După 12-15 minute de la plecarea de la stână apare o nouă bifurcație. O poteca coboară către vest (dreapta), în cartierul Cumpătu (circa 35 minute), iar a doua către sud-vest (în fața), spre gara Sinaia. Se va continue traseul pe poteca mai lată dinspre sud-vest, pe linia cumpenei de apă. Frunzarul gros și obscuritatea pădurii de fag împiedică urmă-rirea lesnicioasă a drumului. De aceea se vor lua ca reper și semnele forestiere aplicate pe arbori (bandă roșie simplă, neîncadrată cu alb). La început, porțiunile cu pantă aceentuată altemează cu cele cu pantă mai lină. După 30-35 minute de la plecarea de la stână, poteca își schimba direcția spre stânga și coboară repede (timp de 10-15 minute) o diferență de nivel de aproape 200 m. O nouă bifurcație, de unde se poate apuca pe două direcții. Către sud-vest (stânga) se desfășoară o poteca îngustă care coboară rapid spre confluența Văii Rele cu Prahova în aproape 10 minute. Cealaltă variantă urmează o pantă mai

Una, dar mai lungă, orientată mai întîi către nord-vest (jumătate dreapta), apoi spre vest; se trece pe lîngă un izvor, pe sub linia de înaltă tensiune, și se iese din pădure în dreptul podului pe sub care trece șoseaua care leagă cartierul Cumpătu cu gara. În dreapta, la baza versantului, se află rezervația de arini.


 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii