Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Jurnal din Rodnei

Bookmark and Share

Jurnal din Rodnei - Partea a II-a
Dupa 2 1
        Dupa 2 1/2 -3/4 ore de la plecare ajungem pe pridvorul stâncos ce adaposteste stâna de vara, neutilizata, se pare ,în sezonul trecut. Ocoale pentru muls amenajate din molizi doborâti si însirati unii peste altii, pe alocuri completati cu trunchiuri subtiri, decojite. An de an cioatele au luat locul coltului frumos de padure alpina de la poalele sud vestice ale Cimpoiesului. Coliba are acoperisul în doua ape distrus pe treisferturi . Spre sud vest, acolo unde e priciul din bârne de molid , e aproape bun .Astupam pe ici colo gaurile din dranita cu bucati de folie din plastic si de lemn. Spre nord est ramâne o mare bresa dar...speram sa nu trecem noaptea cu furtuna. Deasupra peretilor ramâne suficient gol, portita de acces acopera doar 1/2 din intrare...
        Ne pregatim de masa de prânz dar înainte de toate de admirarea superbei panorame deschise spre Complexul Turistic Borsa , Borsa Fântâna, vf. Gâliu-Toroioaga iar spre est Cearcanul si spectaculosul Pod al Cearcanului-aeroportul OZN. Taiem ramurele de molid pentru a acoperi priciul apoi , extrem de meticulos, Iancsi recolteaza smocuri moi de iarba uscata pregatindu-si pentru el si Papa cuibul. Papa o întinde spre cel de-al doilea prag glaciar, în recunoastere si reapare dupa mai bine de-o ora cu un buchetel de rododendron îmbobocit si vesti referitoare la caldarile de sub vf. Putredu Galatului- Laptelui-Aniesului-Puzdrei. Eu fac curatenie în perimetrul stânei adunând mizerii, cizme de cauciuc nepereche, plastic, zdrente , ragalii, lemne smulse de avalanse , pregatind traditionalul foc de tabara. Ce loc de belvedere ! E apus dincolo de culmea Paltinisului cu razele bronz-aurii mângâind caldarile captusite cu zapezi ale Cimpoiesei .
        Trupa face o tura de antrenament spre vf. Cimpoiesul cu revenire în schlus pe bocanci peste cuirasele de zapada brazdate de urme de lupi, vulpi, cerbi. Limbile flacarilor înalte, raspândind feerii de scântei se profileaza pe albastrul cerului treptat cucerit de migratori cumulusi . Am pregatit material de foc si în coliba pentru eventualitatea unei vizite de urs hoinar sau frig excesiv dar nu aveam sa-l aprindem, în primul rând pentru a scuti de scântei sacii de dormit, hanoracele, rucsacii.
        Ne-am culcat dupa ora 21 cu gândul ca a doua zi sa ne sculam devreme , având lung drum de strabatut si rucsaci grei. Valea Cimpoiasa vuia puternic, la nici 50 m pravalindu-se în frumoasa cascada nord vestica. Cânt de cuc , mierle, ochiul boului . Ne bagam în sacii de dormit. Al meu este o bataie de joc, gen plapuma cu bevatex, extrem de subtire , eventual bun pentru lunile toride de litoral . Asta e ! Nu aveam decât sa ma gândesc la viitoarea tura cu noul sac Atta cu puf, garantat la -28C. Pâna atunci însa... Se înnora din ce în ce mai mult. Tunete se auzira bubuind departe. Apoi primele picaturi de ploaie percutara dranita. Prietenoase. Urmate la scurta vreme de o ploita adevarata , pasnica. Furtuna nu avea sa vina. Aparura în schimb stelele. Puzderie. Ocrotitoare de umane destine, cel putin din perspectiva astrologilor, magilor iscati de a planetelor aliniere. Am adormit. La 0,30 Papa facu o tura prin împrejurimi luând pulsul noptii. Dupa o vreme se scula si Iancsi. Frigul ma patrunse . La spate, coapse cu toate ca-mi captusisem culcusul cu hainele uscate si hanoracul . Noaptea oricum trecuse.
        La 5 ne-am trezit în cânt de mierla, cuc, triluri de brumarite. Am iesit dupa 6,00 si agitând spuza din vatra am atâtat focul. Am adunat fara graba bagajele, Iancsi a preparat ceaiul pe primus apoi cafeaua. Parfumata cu rom. Soarele mângâia versantii Paltinisului apoi perimetrul stânei noastre.
Am luat micul dejun si la 7,45 am purces din loc spre amontele vaii Cimpoiasa luând contact cu prima limba lata de zapada, orientându-ne usor spre est sud est. Jnepeni coplesiti de zapezi. Afinis abia scapat de sub imaculata hlamida. Îmbobocie tufe de smârdar. Brîndusi îmbobocite, zâmbind larg deschise soarelui sau pleostit-murinde. Rari degetaruti (Soldanella hungaryca). În curând vf. Putredu Galatului (2048m) domina peisajul. Îl confund cu zona superioara a Pietrei Rea , Papa , expert incontestabil ma corecteaza. Nu peste mult timp devine vizibil piciorul din creasta al fostului funicular ce transporta minereul de mica în perioada austro-ungara. Eu continuu sa urc spre Taurile Cimpoiesei traversând niste platose mari de zapada groase de peste 1-1,5 m , în unele locuri traseul pâraielor subterane înselatoare fiind marcat de usoare afundari longitudinale, cenusiu-închise . Ceilalti se angajaza usor sud sud vest intersectând la un moment dat cararea larga ce urca dinspre fosta cabana Puzdrele spre Curmatura Galatului.
        Putredu Galatului, Aniesul Mic si Mare (Laptelui Mic si Mare) , vf.Puzdrele cu caldarea sa nord estica se profileaza acum spre sud-sud-vest în toata splendoarea dincolo de un prim plan pictural, insula de brândusi. Intuind ca Papa doreste sa atace saua ce uneste Putredu Galatului de vf. Laptelui ma orientez sud vest , traversez niste insule de jnepenis , cad capcana zapezii ceva mai putin tasate apoi prind o muchie în zona careia ne regrupam. Rododendronul e peste tot, în diferite stadii de îmbobocire. Spre est putem admira zona pasului Prislop, Cearcanul, apoi spre nord-nord vest vf. Gâliu, Toroioaga , mai departe, abia ivindu-se din negurile minunatei dimineti, vf. Bardaul (Pietrosul Maramuresului) , Farcaul si Mihailecul , apoi Pop Ivan-Muntele lui Serban. Spre est, deasupra stiutei vai a Vaserului, muntii Transcarpatiei Ucrainei. Exact în urma cu o saptamâna admiram aproximativ aceeasi panorama de pe crestele Toroioagei (1930m) .
        Traseul devine din ce în ce mai serios presupunând deosebita atentie la traversarea armurilor abrupte de zapada, pe alocuri glazurate, tari beton , alunecoase. Pioletul, profilul accentuat al talpilor NorthFace, experienta si în plus pofta nebuna de perormanta îsi spun cuvântul. O iau în fata trasând oarecum parcursul de urmat de catre ceilalti, avertizându-i asupra zonelor accidentate, pasajelor de ales. Soarele îsi arunca sulitele mult asteptate pe deasupra culmilor Putredului Galatului apoi în zona Seii Laptelui . Practic avem de traversat pleiada de limbi-torente-avalanse de zapada, din ce în ce mai late, mai înclinate, frecvent glazurate din zona sud-vestica a Putredului Galatului spre Saua Laptelui . În permanenta traim cu sentimentul unei posibile, total nedorite alunecari , consecintele fiind din cele mai defavorabile datorita accelerarii, coltilor stâncosi iviti ca dintii unui hamesit rechin fioros. Dinspre fosta cabana Puzdre se aud chiote repetate. Parca era si un cort instalat pe platoul bine înverzit. La finele turei aveam sa constatam ca e vorba de un grup de trei fete si un baiat sositi pentru a face eventual schi extrem, renuntând în cele din urma sa urce spre caldarile superioare, rezumându-se la a face plaja (oricum aveau o singura pereche de schiuri). Dupa 1 3/4 ore de la plecarea de la stâna ating primul saua Putredu Galatului-vf.Laptelui si nu prididesc a degusta panorama fascinanta , acum deschisa spre zona nasaudeana a m-tilor Rodnei începând cu gheara recurbata ,de acvila, a Corongisului, lunga vale a Aniesului, vf. Rabla, Mires, Mireasa, Nedeia Straja..
        În asteptarea companionilor ce sosesc dupa vreo 20 min. decojesc doua grapefruit si fac plaja protejat de stânca încalzita deja de soare. Am omis sa umplem buteliile cu apa si atunci completam sucul concentrat cu zapada, realizând ceva extrem de frape . Gulerul de zapada cornisa lat de 4-8 m, gros de 3-5 m a fost parcurs, nu de multa vreme, de turisti ce urmau creasta principala dinspre vf.Ineu spre Pietrosul Rodnei. Ici colo putem observa si marcajul banda rosie. Continuam deplasarea spre sud vest de-alungul crestei principale marcata cu stâncari, putin întinse zone de jnepenis ocolit spre sud, cu groase cornise atârnând spre depresiunea Puzdrelor în care remarcam un mic taul al Negoieselor. Urmatoarele doua , cu o forma confluata ca de piscot cu capete inegale , sunt abia sesizabile dincolo de crusta de gheata cu desene concentrice.
        Atacam vf. Laptelui, extrem de povârnit, ierbos apoi coborâm spre Saua Laptelui marcata de un stâlp metalic alb negru si doua sageti ce indica, una traseul de creasta principala, cealalta , ilizibila, pe cel de coborâre spre (fosta , cu multi ani în urma, azi o incendiata ruina contemporana) cabana Puzdre. Nu mai urcam vf. Aniesul ci ne angajam pe curba de nivel la dreapta (NV) , mult mai sus decât zona de traversare pentru care optasera cei ce facusera creasta. Datorita expunerii nord estice platosele de zapada foarte înclinate , poleite cu gheata sunt si mai dificil de traversat. Ajung în Saua Puzdrelor si atac primul vârf al Puzdrelor , la fel de abrupt ca si cel al Laptelui dar...mai înalt si cu stâncarii-muchie. Micutele floricele stelare, roz violete, aplatizate solului iradiind putina caldura peste zi si-au facut aparitia. Ca si câteva exemplare de Ranunculus glacialis cu corole albe. Spre stânga se întinde platoul alpin ce conduce spre Tarnita Negoiescului, Bârsanului apoi zona Taurilor la Carti, vf. Repede, Cormaia, zona neteda a Tarnitei la Cruce(aici cornisa e cea mai impresionanta) si în continuare Buhaescu Mic, Mare, Rebra, vf.Pietrsoul Rodnei .
        Pe un plan secundar, extrem de pitoresc si impresionat , deasupra zonei Tarnita la Cruce , se contureaza piramida cu rei vârfuri a Tiblesului si el doar în urma cu opt zile cucerit de noi în aest an. Spre sud est , peste creasta rotunjita a Putredului Galatului apare cealalta, mult mai mare a Gargalaului, în dreapta , ascutit, vf. Claii , apoi zona accidentata La Cepi , vf.Omlui si o creasta descendenta urmata de o sa larga continuata cu o muche abrupta, ascendenta, de legatura cu vf.Corogis (creasta sudica secundara). În stânga vf. Omului rasare piramida întunecata a vf. Ineu cu Caldarea Bila iar dupa aceea, ca o sarpanta de casa ferestruita de limbi de zapezi, Muchia Creasta Plescutei . La dreapta Corongisului , în prim plan se poate distinge creasta secundara pe care am parcurs-o vara trecuta de la cabana de trista amintire Farmecul Padurii spre Taul la Carti cu finalizarea prin valea Repedea spre Borsa , începând cu vf. Rabla, Mires, Mireasa, Nedeia Straja , vf. Repede iar în spatele acesteia , mai mascata de negurile amiezii fierbinti , creasta secundara începând cu vf. Cormaia , Tapului, continuând cu vf. Pietros, Paltinul I, II, III spre Sângeorz Bai, parcursa de noi în vara lui 1998 dinspre Borsa-vf. Pietrosul Rodnei-Rebra-Buhaiescu. O sete din ce în ce mai deranjanta ma poseda.
        Ling zapada fara a obtine efectul scontat.

Autor: Petru Lucian Goja
Înscris de: Vasile Coţovanu
Vizualizări: 4705, Ultima actualizare: Duminică, 5 Nov 2000



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii RODNEI  
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii