Consemnare 16 -
Daniel
prepară un ceai englezesc tare , luăm micul dejun şi abia pe
la 8,30 purcedem spre vf.Arcer urmând vechiul marcaj punct
albastru , iniţial prin brâul pădurii de molid apoi de-alungul
muchiei accidentate pesărate cu ienupăriş , traversând scurta
şa , urcând pe o urmă recentă de cerb abruptul ultimei
porţiuni împădurite, ieşind în gol alpin înainte ca soarele
să explodeze în foc şi lumină deasupra vf.Ţibleş .
Ţara Lăpuşului e parţial copleşită de
neguri. La fel o parte din defileul Someşului.Linia orizontului
e roşcat violetă . Şatra lui Pintea apare vag precum o
piramidă cu vârful retezat oblic. Mai spre dreapta , vag, se
iveşte Ignişul , în faţa lui platoul alpin al Gutâiului şi
în continuare, mai aproape, înălţimile Băiuţului şi
Lăpuşului.
Atacăm fără grabă muchia
accidentată,Piciorul Calului , cu andezit brun-ruginiu, friabil
, admirând tufele de arin alpin cu ciucurii mâţişorilor
atârnaţi de rămurelele brun-argintii, brumate parcă ,
steluţele verzi ale frunzelor viitoare cupe (gentiana
kochiana), ciudat, cu boboceii gata pregătiţi să înflorească
prin mai-iunie viitor.
Fantastică e tranziţia luminii, jocul
umbrelor, punerea în valoare a culorilor, volumelor , pe
măsură ce soarele pune stăpânire şi începe să ne
toropească .
La stânga se desfăşoara căldarea
abruptă, cu grohotiş străjuit de două culmi dantelate , la
dreapta înclinata pâlnie cu abrupt stâncos, veritabilă
citadelă a Arcerului continuată cu pajiştea alpină extrem de
înclinată, tăiată de albiile înguste ale torentelor
confluate spre Izvorul Rău. Vf. Ţibleş aruncă spre sud est o
lungă spinare descendentă în timp ce la vest se poate admira
Poiana Mare şi în continuare valea Bradul, drumul forestier
parcurs cu o zi înainte.
După 1,45 min. suntem pe vf.Arcer
bucurându-ne meritat de o teribilă panoramă desfăşurată de
la stânga spre dreapta , de deasupra Văii Izei-Dragomireşti ,
în plan mai îndepărtat Muntele lui Şerban-Pop Ivan-Capul
Groşi apoi Farcăul şi Mihailecu, Bardăul (Pietrosul
Maramureşului) , Toroioaga şi în continuare lanţul dantelat
al Munţilor Rodnei începând cu piramida austeră a Pietrosului
, continuând cu Buhăescurile şi apoi două creste est-sud
estice secundare topite-n negurile lăptoase ale văii Someşului
Mare spre Sângeorz Băi.
Un brâu de neguri diafane taie în plan
orizontal Munţii Rodnei apoi acesta dispare lăsând vederii
brun-negriciosul lanţ de atâtea şi atâtea ori bătut , în
toate direcţiile.
Cer albastru , necuprins. Soare cald,
generos. Tuf vulcanic, peste tot faguri ruginii-negricioşi de
lavă împietrită. Ienuperi şi primele pâlcuri scunde de
jnepeni. Părul porcului ţepos, umplându-ne ciorapii şi
bocancii de seminţe iritante. Plajă, nepermis de lungă
lenevire , fascinaţie, bucurie de nedescris pentru cei ajunşi
în premieră aici.
Plecăm abia pe la 10,40 spre vf.Ţibleş ,
urcăm direct o primă porţiune apoi tăiem oblic stânga,
urmăm o vagă cărare pe curbă de nivel după care ajungem în
larga şa care separă vf.Ţibleş de vf.Bran.
Nici urmă de sperata bandă roşie , de
creastă, pe care urmând-o spre E-NE intenţionăm să ajungem
spre seară în Bătrâna şi de acolo ,duminică dim. să
atacăm vf.Pietrosul Rodnei în final coborând peste
Golgota-Valea Hotarului în Izvorul lui Dragoş-Moisei sau, dacă
am fi fost presaţi de timp, în Borşa, pe la Iezerul
Pietrosului, Staţia Meteo Iezer şi în continuare pe Piciorul
Moşului.
-3-
