Diverse - Masivul Ceahlau

       I. SIMIONESCU - Prin muntii nostri

1. Istoricul zonei protejate CEAHLAU

       Istoria acestor locuri isi au izvoarele pierdute in negura vremurilor de mult uitate. Razbat peste veacuri doar legendele si povestirile precum si unele insemnari pastrate.

       Numele acestui masiv muntos este mentionat pentru prima data intr-un document din 1458, din vremea lui Stefan cel Mare, prin care se stabilea hotarul cu manastirea Bistrita. Dumitrie Cantemir (1673-1723) domn al Moldovei si carturar, in lucrarea "Descrierea Moldovei" din anul 1716, pune Muntele Ceahlau alaturi de Olimp, Pind si Pelias. In zonele Piatra cu Apa, Polita Cremenis, Bistricioara au fost descoperite vetre de locuit, unelte de silex care au apartinut unor grupuri izolate de vanatori, datand din paleoloticul superior. In satele situate pe parcursul raului Bistrita-Hangu, Secu, Ceahlau, Izvorul Alb s-au gasit urme de culturi geto-dacice tarzii ce constau in topoare, vase de lut, locuinte de suprafata.

       Foarte multe denumiri legate de numele sihastrilor sau locurilor de rugaciune se pastreza si astazi pt. diferite zone: Pestera lui Ghedeon, Turnul Sihastrului, Pestera Pustnicului. Manastirile si schiturile din jurul Ceahlaului construite dupa secolul al XVI-lea au fost primele centre de invatare a scrisului si cititului.

      O alta informatie ne parvine din anul 1860, cand familia Cantacuzinilor amenajeaza prima poteca in Ceahlau. Cuvantul Ceahlau provine de la regionalismul "tictau" care inseamna varf stancos ascutit.

       Falnic si variat din punct de vedere peisagistic, Ceahlaul a atras dintotdeauna pe naturalisti, dornici sa-i descopere frumusetile si sa-i cerceteze bogatia florei si a faunei ceea ce a determinat ca acest masiv sa fie una din cele mai studiate zone din Carpatii Romaniei. Intalnirea omului cu muntele a lasat in urma ei legende. Aceste povestiri cu mult adevar in ele, create in jurul muntelui, stancilor, poienilor, izvoarelor, aduc din negura timpului imagini ale istoriei poporului roman.

2. Localizarea (Asezare geografica)

       Masivul Ceahlau este situat in partea centrala a Carpatilor Orientali la intersectia paralelei 47 lat. N cu meridianul 26 lat. V, avand suprafata de aproximativ 292 Kmp. Din punct de vedere fizico-geografic, acest munte este bine delimitat de culmile muntilor vecini prin vai adanci, asfel:

N - Valea Bistricioarei desparte masivul de Muntii Bistritei;
E - este inconjurat pe o circumferinta de 35 km de lacul de acumulare Izvorul Muntelui;
S - Valea Bicazului desparte Ceahlaul de M-tii Tarcau;
V - se afla Masivul Hasmasul Mare si Cheile Bicazulu;

3. Descrierea sumara si trasaturile generale ale zonei protejate.

• Zona protejata are aproximativ 17800 ha. si se compune din sistemul de culmi radiare cu altitudini cuprinse intre 1000-1300m ce converg in 2 vf. cu inaltimi maxime de 1904m-Vf. Toaca si 1911m-Ocolasul Mare. Cele 2 vf. sunt unite de un plafon suspendat (platoul central), cu o latime de 1 km. si o lungime de 6 km. alungit cu orientare N-S. In partea de V-NV predomina o creasta adiacenta pilonului central strabatuta de canioane adanci cu pereti de 300-500m.
• Parcul National include si o zona acoperita cu padure in jurul satului Secu.
• In anul 1955 a fost declarata prima rezervatie stiintifica din tara. Polita cu Crini- iar in anul 1994 Muntele Ceahlau a fost declarat P. N.(Parc National).
• Formarea muntelui Ceahlau a inceput acum 200 milioane de ani in acel timp, pe fundul mari care acopera cea mai mare parte a Europei au inceput sa se depuna nisipuri si prundisuri, asfel i-au nastere conglomeratele, rocile tipice Muntelui Ceahlau care detin suprematia altitidinala.
• Datorita miscari placilor tectonice, rocile sau cutat si inaltat pana la aproape 2000 de m. Treptat, un proces care a durat milioane de ani, fortele naturii au dus la detasarea din pereti verticali a turnurilor, coloanelor, adancirea jgheaburilor, formarea cascadelor. Toate la un loc dau M. Ceahlau o trasatura unica de frumusete si salbaticie.
• Ceea ce personifica masivul este gama tipurilor de peisaj raspandite mai sus de linia de la baza peretilor de la 1300m. Privit in ansamblu, masivul Ceahlau seamana din toate partile ca o fortareata flancata de pereti uriasi aparenti de nepatruns. Acesti pereti sunt intrerupti in zona lor mediana de o barna ce practic inconjoara muntele si formeaza din loc in loc polite insorite, un ideal habitat pt. capra naegra.
• In zona sud-estica barna se transforma intr-un platou secundar ascendent pe numele Ocolasul Mic ce se termina intr-o cadere ametitoare a peretilor de peste 300 m a gruparii de stanci Turnul lui Butu.
• In partea sud-vestica se ridica impunator si misterios, ca un zid parasit desprins parca din sistemul de aparare a muntelui, Piatra Sura, o cresta stancoasa aproape inaccesibila terminata la nord de Cheia Mare formata de Paraul Bistra Mare si la sud de canionul celor 7 cascade format de Paraul Bistra Mica.
• In partea de est peretii ce formeaza Fundul Ghedeonului se termina cu o culme radial descendenta ce poarta numele de Lutul Rosu. Langa aceasta creasta, cu orientare est-vest se deschide o vale adanca impunatoare care dupa o ingustare, formata de compexul Detunatele si Castelul Vrajit, se deschide intr-o zona uriasa de colectie, denumita Jgheabul cu Hotar. Dincolo de aceasta, culmea radiala formata din Saua Panaghiei, complexul Piatra Lata, Saua La Morminte si Chica Fantanelelor face trecerea spre versantul nordic unde gasim Poiana Duraului.
• Versantul Nordic predominat central de Vf. Toaca, Stanca Panaghia, Scaldatoarea Vulturilor, Piatra Ciobanului, Piatra Vulcanului si multe alte formatiuni stancoase se inchid brusc dupa abruptul ai carui torenti formeaza Paraul Rupturi si Cascada Duruitoarea cu o culme semeata si impadurita denumita Piciorul Schiop.

  4. Mediul Bio-Fizic

  4.1. Clima
         Din punct de vedere al conditiilor climatice, Masivul Ceahlau se situeaza in cadrul unui climat temperat-moderat-continental, unde se disting doua etaje de altitudine, un tinut climatic al muntilor ianlti si un tinut climatic al muntilor mijlocii.
         Temp. aerului.
         Datele inregistrate indica temp. medie anuala de 0, 7C pe varful Toaca si 7, 2C in zona de la poalele muntelui. Valorile max. sunt inregistrate in luna iulie cand temp. medie pe Vf. Toaca este de 18C, iar in ianuarie se inregistreaza o temp. medie de -3C.
         Vanturile-au o viteza de 6-8 m/s iarna, dar deseori pot atinge 40-50m/s.
         Precipitatii-media precipitatiilor este de 700 mm., din care 60-70% se inregistreaza in perioda de primavara si vara. Un fenomen deosebit este ceata care se produce in 70% din zilele anului. Precipitatiile sub forma de ninsoare pot sa cada in orice luna a anului.

  4.2. Hidrografia

  • Elementele hidrografice din Masivul Ceahlau reflecta gradul de umiditate determinat de conditiile climatice in stransa legatura cu apele subterane, suportul litologic si vegetatia.
  • Cele mai raspandite in Ceahlau sunt apele subterane cantonate in depozite eluviale si deluviale, fiind puse in evidenta numeroase izvoare.
  • Apele de suprafata din aria Masivului Ceahlau apartin in intregime bazinului hidrografic Bistritei. Afluientii directi ai raului Bistrita, de pe versantul estic al muntelui sunt: Izvorul Muntelui, Secu, Izvorul Alb, Tiflicul, Rapciunita si Schitu. Bistricioara colecteaza paraiele de pe versantul nord-vestic cel mai important fiind Pinticul de pe versantul sudic si sud-vestic Bicazul colecteaza paraiele Chisirig, Neagra, Hamzoaia, Jidanului.
  • Cascada Duruitoarea, de pe raul Rupturile, este cea mai reprezentativa pt. Ceahlau, avand o cadere in doua trepte de aproxim. 30m.

  5. Date geologice si pedologice

       Datorita santurilor morfologice adanci care il inconjoara de jur imprejur, Ceahlaul apare din orice parte l-ai privi ca o proeminenta semeata, ce se observa de la mare distanta. Aceasta "proeminenta" semeata cu ialtimi ce depasesc 1800 m., ocupa abia 1/40 din intreaga intindere a masivului, iar inaltimile de peste 1500 m., doar 1/30.

       Din punct de vedere geologic Masivul Ceahlau apartine zonei flisului Carpatilor Moldovei, fiind alcatuit in cea mai mare parte din rocile flisului intern, roci sedimentare ditrice: straturi de Sinaia, straturi de Bistra, straturi de Ceahlau, straturi de Palanca si Cutumba, straturi de Lutu Rosu, straturi de Audia, iar in extremitatea de sud-est, gresii de Tarcau. Din punct de vedere pedologic, in aria protejata au fost separate trei grupe principale: soluri alpine, soluri forestiere de altitudini mari si altitudini mijlocii. Solurile alpine de pajisti si tufisuri de pe platoul central, sunt reprezentate prin podzoluri humico-feriiluviale si cele podzolice-feriiluviale; odata cu scaderea altitudinii, in spatiul molidisului, apare o asociatie a acestor soluri. La altitudini mai mici de 1200 m., in functie de substrat, in partea vestica se intalnesc soluri brune eubazice si mezobazice; in jumatatea estica predomina solurile brune acide, datorate substratului geologic format din roci apartinand stratelor din Ceahlau, flisului curbicortical.

6. Vegetatia

       Primele date referitoare la plantele din Masivul Ceahlau care reprezinta si primele investigatii botanice in Moldova, sunt mentionate in manuscrisul "Jurnalul de calatorie al botanistului J. Edel si spiterului J. Szabo (2 iunie 1835-data escaladarii masivului). Studiile botanice ulterioare, au dus la citirea din acest masiv a 1099 genuri; 2994 specii; cu 66 subspecii, 117 varietatii, 31 forme si 18 hibrizi.

       Aici se regaseste 65% din flora jud. Neamt si 36% din flora vasculara a Romaniei.

       Unul din elementele care dau mare valoare stiintifica masivului si care a contribuit la declararea acestuia ca Parc National il constituie existenta a numeroase elemente floristice deosebit de valoroase:

- 5 monumente ale naturii

- Leontopodium alpinum
- Cypripedium calceolus
- Gentiana lutea
- Taxus baccata
- Larix decidua ssp. Carpatica

-2 raritati

-Nigritella rubra
-Nigritella nigra

-53 endemite

-3 relicte tertiare

-7 relicte glaciare

       Speciile de plante sunt dispuse in diverse etaje de vegetatie: al padurilor de foioase avand dominant subetajul padurilor de amstec de foioase si conifere si subalpin. In aceste etaje intalnim diverse tipuri de vegetatie: de paduri, de stancarii, pajisti, tufarisuri, buruienisuri, vegetatie acvatica, etc.

       Intalnim trei etaje de vegetatie:

1. -Etajul padurilor de foioase -se intinde de la 530 la 1000-1300 m altitudine-avem paduri de foioase pure si paduri de amestec de foioase si conifere;
2. -Etajul padurilor de conifere -se intinde de la 1000-1300 m la 1700 m altitudine-padurile dominante sunt cele de molid. La 1400 m altitudine se afla vestita" Polita cu Crini"-rezervatie naturala inca din 1941.
3. -Etajul subalpin - se afla intre 1700 si 1907 m altitudine-aici domina tufarisuri, jnepeni si ienuperi ca si pajisti subalpine.

   7. Fauna Parcului National Ceahlau

       Caracterizata printr-o mare diversitate de elemente, fauna Masivului Ceahlau confera o inestimabila valoare stiintifica prin pozitia sa geografica, caracteristicile geomofologice, relief, clima, adaposteste o fauna foarte bogata, reprezentata prin toate gruparile faunistice, dand impreuna cu vegetatia maretia biogeografica a acestui munte.

       Fauna de nevertebrate-sunt reprezentate printr-o lume animala diversa: gasteropode, arahnide, miriapode, insecte.

       Fauna de reptile -in Ceahlau se intalnesc 8 specii din 26 specii de reptile din fauna tarii (L.vivipara-soparla de munte, Anguis fragilis-naparca, etc.)

       Lumea pasarilor este elementul faunistic cel mai interesant, adapostind peste 60 de specii (Tichodroma muraria-fluturasul de stanca, Pylloscopus collybita-pitulicea mica, Tetrao urogallus-cocosul de munte, Picoides tridactylus-ciocanitoarea de munte, etc.).

       Unica in Europa este diversitatea mamiferelor din P. National fiind identificate aproxim. 30 de specii (cerbul-Cervus elaphus var. carpathicus; caprioara-Capreolus capreolus; capra neagra-Ripicapra rupicapra; ursul-Ursus arctos; rasul-Felix lynx, etc.)

8. Asezaminte in Ceahlau

       Relieful rezervatiei nu permite existenta asezamintelor. Exista anumite puncte si obiective turistice si de interes social cum ar fi:

• In zona superioara a masivului: cabana turistica Dochia, schitul Stefan cel Mare si Sfant, baza de Interventie si Informare Turistica Dochia, statia meteorologica;
• In zona inferioara: cabana turistica Fantanele.
  Limitrof rezervatiei gasim Statiunea Durau, Cabana Izvorul Muntelui si Bazele de interventie, salvare, cercetare si informare turistica Izvorul Muntelui si Durau.
• In vecinatatea rezervatiei se afla orasul Bicaz si urmatoarele comune: Ceahlaul, Bicazu Ardelean, Poiana Teiului, Hangu, Tasca.

  9. Turismul si Transportul

       Astazi turistilor le sunt oferite trei cabane:

       - Izvorul Muntelui

       - Dochia(1750 m) -cu o capacitate de cazare aprox. 70 de locuri iarna si 130 vara; zona de campare situata in partea sudica a platoului central ofera spatiu pt.aproxim.40-50 de corturi.

       - Fantanele(1200 m) -cu o capacitate de cazare de aprox.50 de locuri. Accesul pe platoul central se face numai pe traseele marcate, putandu-se asfel supraveghea numarul mare al turistilor din perioada de vara. Indiferent de traseul ales toate au ca punct final cabana Dochia. Numeroasele stanci de la limita abrupturilor sau de pe platoul central au povesti de dragoste sau istorice create in jurul lor: stanca Panaghia, Claile lui Miron, Turnu lui Butu si Ana.

       Pentru un turism organizat si civilizat sunt amenajate, marcate si aprobate 7 trasee turistice, care traverseaza in intregime aria protejata.

Traseul 1. Cabana Izvorul Muntelui-Curmatura Lutu Rosu-Cabana Dochia

Marcaj: banda albastra.
Diferenta de nivel: 953 m.
Timp de parcurs: 3h-3h.30min.

Traseul 2. Cabana Izvorul Muntelui-Stanca Dochiei-Jgheabu cu Hotar- Cabana Dochia

Marcaj: triunghi albastru.
Diferenta de nivel: 980 m.
Timp de parcurs: 3h.30min.-4h.

Traseul 3. Cabana Izvorul Muntelui-Poiana Maicilor-Cabana Dochia

Marcaj: banda rosie.
Diferenta de nivel: 950 m.
Timp de parcurs: 4h-4h.30min

Traseul 4. Statiunea Durau-Cabana Fantanele-sub Varful Toaca-Cabana Dochia

Marcaj: banda rosie.
Diferenta de nivel: 1070 m.
Timp de parcurs: 3h.-3h.30min.

Traseul 5. Statiunea Durau-Poiana Viezuri-Cascada Duruitoarea-Cabana Dochia

Marcaj: cruce rosie.
Diferenta de nivel: 1020 m.
Timp de parcurs: 4h.30min-5h

Traseul 6. Comuna Neagra-Curmatura Varatec-Cabana Dochia

Marcaj: cruce albastra.
Diferenta de nivel: 1250 m.
Timp de parcurs: 6h.-7h.

Traseul 7. Comuna Bicazul Ardelean-Satul Telec-Curmatura Stanile-Cabana Dochia

Marcaj: banda albastra
Diferenta de nivel: 1225 m.
Timp de parcurs: 6h.-6h.30min.

       Statiunea Durau se afla la o altitudine de 800 m., cu acces auto dinspre Piatra-Neamt, Targu Neamt si Borsec. In zona se pot vizita Schitul Durau-pictat de Nicolae Tonitza, Manastirea Ceahlau, Palatul Cnejilor -ce dateaza din sec.al XVII-lea-Centrul Ecumenic Pastoral "Daniil Sihastru", Centrul de Informare Turistica din cadrul sediului central al Rezervatiei Ceahlau.
       Accesul in zona este posibil:
       - Cu trenul: dinspre Piatra-Neamt pana in Bicaz;
       - Cu mijloace de transport pe apa: cu vaporasul pe lacul Bicaz;
       - Cu mijloace de transport auto pe DN pana in Durau sau pe DJ 155 F pana la Izvorul Muntelui, intre Durau si Izvorul Muntelui fiind inchis. Accesul pana la cabana Izvorul Muntelui se poate face pe DJ 155 F.

10. Taxe speciale si amenzi contraventionale la regimul de folosire si administrare a Rezervatiei Ceahlau

       Partea lucrativa a rezervatiei este actualmente asigurata de Serviciul Salvamont si Protectie a Rezervatiei Ceahlau.
       Configuratia masivului si multiple cai de acces face ca sistemul de protectie a rezervatiei sa fie destul de complicat din punct de vedere al acoperirii zonei. In rezervatie vor functiona doua baze (Dochia si Izvorul Muntelui) si un centru (Durau). Ca pozitionare Izvorul Muntelui acopera zona de Est-Sud Est, Duraul zona de Nord-Nord Vest, iar baza Dochia asigura protectia zonei superioare si, foarte important, a zonei de cercetare stiintifica cu o suprafata de 5800 ha.

Taxe speciale.

1. Taxe intrare in perimetrul ariei protejate.

*pentru turisti romani

-adulti   20.000 lei/pers.
-copii, tineri pana la 18 ani, elevi,
militari in termen, studenti, pensionari   10.000 lei/pers.

*pentru turisti straini   50.000 lei/pers.

2. Taxe campare.

*pentru turisti romani/straini   50.000 lei/cort

3. Taxe stationare la cabanele din perimerul zonei protejate, zona limitrofa parcului si perimetrul lacului Izvorul Muntelui

*pentru turisti romani    10.000 lei/noapte
*pentru turisti straini   25.000 lei/noapte

4. Taxe insotire grupuri:

*trasee agreement

-pentru turisti romani   30.000 lei/pers.
-pentru turisti straini   50.000 lei/pers.

*trasee cu dificultate medie

-pentru turisti romani   60.000 lei/pers.
-pentru turisti straini   180.000 lei/pers.

*trasee cu dificultate mare sau unde trebuie folosite materiale si tehnica speciala.

-pentru turisti romani   100.000 lei/pers.
-pentru turistu straini   200.000 lei/pers.

*turul Masivului Ceahlau cu masina, capacitate 4 locuri:

-pentru turisti romani    150.000 lei/pers.
-pentru turisti straini   300.000 lei/pers.

5. Taxe transversare cu animale a zonei protejata

- 3.000 lei/cap ovina;
- 5.000 lei/cap bovina.

       10.1. Stabilirea si sanctionarea unor contraventii la Normele pentru Protectia Rezervatiei Ceahlau.

        Constutuie contraventie la normele privind protectia rezervatiei naturale Ceahlau urmatoarele fapte, daca, potrivit legii penale nu sunt considerate infractiuni si se snctioneaza asfel:

1. Cu amenda de la 250.000 la 500.000 lei pentru persoana fizice si 5.000.000 -1.000.000 lei pentru persoane juridice.
a) patrunderea in rezervatie fara achitarea taxei de intrare;
b) organizarea de tabere de corturi, casute, rulote fara aprobare si fara achitarea taxei de campare;
c) servirea mesei in alte locuri decat cele marcate;
d) poluarea fonica cu casetofoane, aparate audio, etc.

2. Cu amenda de la 500.000 la 600.000 lei la persone fizice si de la 500.000 la -1.000.000 lei pentru persone juridice.
a) patrunderea persoanelor si a mijloacelor de transport pe traseele si in zonele unde accesul este interzis;
b) distrugerea marcajelor, semnelor, indicatoarelor si a altor amenajari montane;
c) aprinderea focului si arderea vegetatiei ierboase si lemnoase;
d) distrugerea si/sau colectarea florei declarate monumente ale naturii relicve glaciare si tertiare;
e) organizarea de concursuri, demonstratii, actiuni de marcaj amenajare sau alte asemenea actiuni fara aprobare;
f) patrunderea fara aprobare a autovehiculelor pe drumurile forestiere din incinta;
g) patrunderea fara aprobare si fara personal insotitor in zonele de interes stiintific.

3. Cu amenda de la 800.000 lei la 1.000.000 lei pentru:
a) neintretinera traseelor turistice montane si a refugiilor de supravietuire de catre cei care le au in paza;
b) nedotarea cabanelor turistice montane cu semnalizatoare luminoasa si sonore pentru orientarea turistilor pe timpul noptii si in conditii meteorologice care prezinta pericol de accidentare;
c) nemontarea la cabane a panourilor cu traseele turistice ale zonei, diferite pentru sezonul de vara si pentru cel de iarna, cu marcarea distinctiva a portiunilor periculoase si a refugiilor ce pot fi folosite.
d) neafisarea zilnica a buletinului meteorologic.

11. Granita zonei protejate si managementul zonelor tampon.

       Granita zonei de rezervatie separa ZONA 1 - zona rezervatiei propriu-zise de ZONA 2 - care este tampon. ZONA 1 se intinde pe o suprafata de 17800 ha. Granita urmareste curba de nivel de 800 m. si in proportie de 80% s-a trasat de-a lungul drumurilor forestiere pentru a face posibila supravegherea si interventia rapida.

       Orientativ ea se intinde in zona Durau (cota 750) -Paraul Mare (870) - Cerebuc (980) - Curmatura Lutu Rosu (1000) - Izvorul Muntelui (800) -Furcitiri (1100) - Neagra Mare (900) - Bistra Mica (800) - Curmatura la Scaune (1300) -Martin/Rupturi (850) - Durau.

       In zona superioara, de maxim interes, cu avizul Academiei Romane s-a delimitat ZONA 0 - Rezervatia Stiintifica. Ea cuprinde Stanca Ciobanului/Complexul Lespezi, Piciorul Schiop, Ocolasul Mare si Tronurile Zeilor. Zona este delimitata de placute avertizatoare de interdictie. Accesul este permis doar cu aprobare, in scop de cercetare stiintifica si numai insotit de un membru al serviciului de salvare si de protectie. Orice intrare neautorizata, se sanctioneaza contraventional.