Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Ghid montan - Muntele Mare - Baisoara

Bookmark and Share

Muntele Mare - Baisoara - Toponimie

       TOPONIMIE. Este foarte instructivă o incursiune în toponimia acestui masiv, ca şi a altor locuri, pentru a redescoperi sensul arhaic al unor cuvinte, foste substantive comune ce nu mai au astăzi un înţeles pentru mulţi dintre noi, sau pentru a constata plasticitatea unor denumiri date de popor.

            Izvorul Tisei, cu nenumărate meandre, se numeşte Apa Rătăcită, grupurile de stânci de pe MunteleMare printre care şuieră vântul se cheamă Dubele, respectiv Piatra Cântătoare, iar imensul plat de la sud-vest de vârful Muntelui Mare a fost botezat Neteda. MunteleMare nici nu putea fi numit altfel, strivind cu masivitatea lui orice "concurent". Vârful Pietrele Mărunte are într-adevăr zone de stâncării şi pietrişuri iar cabana Steaua se găseşte la o adevărată stea de drumuri ce pleacă în toate direcţiile.

            Vârful Buscat înseamnă vârf cu tufărişuri, vreascuri (busc = vreasc). Colibele Zboru îşi trag numele din sobor (= adunare), Runc este sinonim cu laz, curătură, prelucă, oaş, însemnând loc defrişat, poiană;  Zăpodie înseamnă loc plat iar Piatra Groşilor şi Vf.Buturi derivă de la "groşi" (pădure cu trunchiuri groase) respectiv butură = buturugă. Crinţ vine probabil de la crintă (sculă utilizată la stână), Valea Huda indică îngustimea ei, Stăuina Runcanilor înseamnă stâna runcanilor; Surduc înseamnă vale îngustă, defileu; Arsura indică modalitatea în care a fost runcuit locul respectiv; Boc este un anumit fel de buştean.  Numeroase sunt toponimele sinonime cuvântului şa, care au devenit cu timpul substantive proprii: Prislop, Curmătura, Prihodişte, Tarniţă. Belioara derivă din paleoslavul bel=alb, reflectând culoarea abrupturilor calcaroase, iar Dobrin, Dobruş, Valea Dobrii derivă de la dobru = bun. Bistra înseamnă "Repedea", Muncelul este un munte mic, Căpăţâna indică forma rotundă a acelui vârf iar Smida este o poiană cu zmeură. Şesul Craiului vine de la craină = margine, iar Pogăceaua este o turtă mică. Muntele Şovaru îşi trage numele de la şuvar = rogoz, colibele Ştiolnele de la ştioalnă = bulboană; Boinic este o pasăre răpitoare iar Ghergheleu înseamnă păşune. Irişoara vine probabil de la iriş = nisip curat, în care nu cresc plante, in timp ce Iara ar putea deriva de la iar = mal râpos sau braţ sec al unui râu, sau de la iară = grâu de primăvară. Fântâna Şpirului este legată de şpir = lanţ iar Pociovalişte derivă din paleoslavul pocilaviste = loc de popas. În sfârşit, Băişoara vine de la baie = mină, zona fiind un vechi şi important centru minier.

            Multe alte toponime sunt legate de vegetaţie (Făget, Arini, Frăsinet, Măcrişi, Plopi, Brădetu, Brădăţel etc.) sau de nume de persoane (Motorăşti, Bărneşti, Ghermăneşti, Oţeleşti, Buşeşti, Vâceşti, Murgeşti, Mâţeşti, Bogdanu, Dumitreasa, Balomireasa etc.).

            Numele satului Caps provine de la "Casa Autonomă a Pădurilor Statului" ce avea odinioară o cabană în acele locuri; Despre Şesul Cald se spune în glumă că este un "cald nemţesc" (kalt), fiind o şa cu vânturi puternice şi întotdeauna răcoroasă. Se observă toponimele perechilor de sate ce atestă fenomenul de roire: Băişoara - Muntele Băişorii;  Cacova - Muntele Cacovei;  Săcel - Muntele Săcelului, Filea - Muntele Filii. Mai amintim faptul că în zonă izvoarele sunt denumite fântâni, iar păşunile din golul montan câmp.

            Atragem atenţia asupra confuziilor ce pot să apară în cazul celor două principale sate ale comunei Măguri-Răcătău: Măguri, situat pe o culme înaltă, şi Răcătău, sat mai mic, dar reşedinţă a comunei, situat pe vale, localitate care acum se numeşte oficial "Măguri-Răcătău".

            Pe marea majoritate a hărţilor ce cuprind zone din masivul Muntele Mare există numeroase greşeli în ceea ce priveşte toponimia, ca de exemplu: Şesul Lupşanului apare ca Şesul Lupului sau Şesul Lupşelului, valea Huda este adesea Huza, Cracul Dobrinului figurează ca Cercul Dobrinului, vf.Testieşu ca Trestieşu, Urăşa ca Ureasa, Vf.Târtova apare ca Vf.Târlavii sau Vf.Târvalii, Valea Jgheburoasa ca Jdeburoasa, Valea Sălăşele ca V.Sălaşelor, V.Ierţa ca V.Herţa, V.Podurilor ca V.Pădurilor, în loc de Zboru scrie Sbaru, în loc de Fieşu găsim Tieşu etc.

Autor: Radu Mititean, Arnold Kadar
Înscris de: Ionuţ Nechita
Vizualizări: 50875, Ultima actualizare: Duminică, 26 Mai 2002



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii MUNTELE MARE  
Comentariu
Fără foto Adrian Rosca, Luni, 27 Mai 2002, 13:50

Cum am putea obtine cartea (in Bucuresti) si cit costa?

Ionuţ Nechita Ionuţ NechitaAdministrator Alpinet , Joi, 30 Mai 2002, 3:02

Nu stiu daca a fost publicata; incearca sa contactezi direct autorii, la office@ccn.ro

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii