Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Ghid montan - Muntele Mare - Baisoara

Bookmark and Share

Muntele Mare - Baisoara - Trasee Marcate - 10AB

10 A.   CAB. SOMEŞUL RECE - V.BÂRLOGU - PĂLTINEI - MÂŢEŞTI -  PLOPI - RUINELE CETĂŢII LITA - LA PORUŢ

            Marcaj: cruce roşie        Durata: 7 ore

            Caracter: Marcaj ce face legătura dintre cabanele Someşul Rece şi Muntele Filii, continuând traseul de culme ce vine din Piatra Groşilor, marcat cu cruce galbenă, apoi triunghi roşu. Acest traseu are diferenţe de nivel apreciabile şi este mai rar parcurs în întregime, dar tronsoane din el sunt excelente pentru scurte plimbări în circuit, în combinaţie cu trasee nemarcate. Este accesibil tot timpul anului, dar în porţiunea finală prezintă iarna dificultăţi de orientare. Altitudinea fiind mai mică, stratul de zăpadă este redus şi parcurgerea pe jos pe timp de iarnă este mai facilă decât a altor trasee. Diferenţele mari de nivel îl fac impropriu pentru cicloturism.

            Cabana Someşul Rece este situată pe malul stâng al văii a cărei nume îl poartă, la 31 km de Cluj-Napoca. De la cabană trecem podul, ieşind în şoseaua principală, pe care mai coborâm 250 m până la gura văii Bârlogu. Marcajul ne îndrumă spre dreapta, pe această vale, ce apare pe unele hărţi sub denumirea RâşcaMică. Urcăm până la vechiul baraj, azi dezafectat, aparţinând centralei hidroelectrice Someşu Rece, ce alimenta odinioară Clujul. Aici părăsim drumul forestier şi urcăm spre stânga, pe o potecă, ce taie serpentinele unui drum de tractor. Ajungem într-o minunată poiană, presărată cu bolovani de mari dimensiuni aşezaţi parcă în joacă de nişte uriaşi. În stânga, pe o variantă a drumului pe care am urcat se poate ajunge în câteva minute la Cariera Corabia, monument al naturii.

            Din poiana, unde am poposit, urcăm pe drum, printr-o pădure de fag, apoi prin fânaţe, până la casele Chirileşti, printre care ajungem într-o şa. În stânga noastră este dealul Corabia, cu forma-i caracteristică ce atrage atenţia. În faţă avem o largă privelişte spre Creasta Plopilor, cu drumul ce urcă în serpentine spre şaua şi satul Plopi şi cu mănăstirea nouă, ce se profilează pe cer, cu acoperişul strălucind în soare. În spatele nostru, dincolo ce valea Bârlogu, vedem cătunul Arsura, iar la obârşia văii, poiana Dudaia şi în spatele ei vf.Măgura.

            Din şa coborâm oblic spre dreapta, pe un drumeag, printre casele cătunului Păltinei. Drumul devine treptat potecă şi ne coboară în valea Râşca, în satul Mâţeşti (Muntele Rece). După 200 m spre dreapta, pe drumul principal, ajungem la magazinul sătesc, iar după alţi 400 m ne găsim la confluenţa cu un pârâu ce vine din stânga. Trecem apa pe o punte şi urcăm 200 m pe drumul ce însoţeşte pârâul, apoi ieşim în stânga, printre case. Urcăm prin fânaţe, în serpentine, aproximativ sub linia electrică şi având ca reper Pârâul Baichii, ce curge la circa 200 m în dreapta.

            După 2 1/2 ore de la plecare ajungem, trecând printre casele cătunului Bordeşti, în drumul carosabil ce a urcat din Mâţeşti. Imediat, urcuşul se termină în Şaua Plopilor, lângă un cimitir militar datând din al doilea război mondial.  În şa sosesc o multitudine de drumuri, mai importante fiind unul ce coboară din stânga-spate, venind din satul Someşu Rece pe dl.Custurii, şi drumul lat ce continuă spre dreapta-faţă-sus, înspre Dobrin. Noi rămânem pe drumul principal şi facem un arc de cerc spre stânga, pe curbă de nivel, în jurul obârşiei unuia dintre izvoarele Feneşului.

            De la un izvor drumul începe să coboare. Din dreapta-spate vine marcajul triunghi roşu, apoi lăsăm spre stânga drumul ce intră în satul Plopi. Trecem pe lângă releul TV şi ajungem în şaua Prislop, unde se află o casă şi un alt mic cimitir militar. Suntem la o intersecţie. Drumul carosabil (nemodernizat) se bifurcă: unul coboară spre dreapta, în serpentine strânse, spre satul Valea Ierii; celălalt, însoţit de triunghiul roşu, coteşte stânga şi coboară 8 km, până în satul Finişel. Marcajul nostru, crucea roşie, continuă pe culme înainte, spre sud-est, pe un drum de care, în urcuş lin.

            Ocolim prin dreapta vârful Boancăş. După 20 de minute de la Prislop ieşim la loc deschis.  Mergem pe culmea golaşă, paralel cu Valea Ierii, situată în dreapta noastră. Spre stânga se despletesc culmi cu păduri şi fânaţe. Una dintre aceste culmi este chiar cumpăna de ape între Someş şi Arieş, foarte joasă aici, trecând neobservată. Prin urmare, primele pâraie ce curg spre stânga sunt izvoare ale Feneşului, afluent al Someşului, dar mai apoi pâraiele formează Hăşdatele, pe valea căruia vedem satul omonim. Micul pârâu Hăşdate, înainte de vărsarea în Arieş, a ferestruit culmea calcaroasă a Petreştilor, dăruindu-ne fascinantul monument al naturii Cheile Turzii.

            Trecând printre tufărişuri de alun ajungem într-o şa, unde intersectăm un drum. Urcăm, lăsând în stânga un vârf împădurit. Ieşim pe o culme cu păşune şi facem un arc de cerc în jurul obârşiei Văii Ogrăzii, ce curge spre stânga. Pe drumuri de căruţă şi poteci ajungem într-o altă şa, unde se află un mic refugiu silvic. Drumul se bifurcă: ţinem stânga şi intrăm în pădure, pe curbă de nivel, apoi în coborâre domoală, ieşind din nou la loc deschis. În continuare ocolim prin dreapta vârful Piatra Mare, cu aspectul său ruiniform, şi ne îndreptăm spre releul TV. Acest platou este un loc de lansare foarte îndrăgit de parapantiştii clujeni şi, în plus, oferă privelişti deosebite în toate direcţiile.

            Când apar în dreapta ruinele cetăţii Lita, cocoţate pe o stâncă, coborâm spre ele pe un vâlcel. În şaua de deasupra cetăţii întâlnim marcajul triunghi roşu, ce vine de la Liteni. Merită să facem o tură în jurul cetăţii, pe o potecă firavă ce se strecoară pe sub pereţii surplombanţi de sub ruine. Friabilitatea vechilor ziduri şi caracterul de monument istoric al edificiului ne impun să nu ne căţărăm pe ruine, oricum roase de vreme şi şubezite până în temelii de explozia ce a distrus cetatea la 12 februarie 1562.

            Reîntorşi în mica şa, pornim spre dreapta (nord-vest), pe o cărăruie ce intră în pădure. Trecem pe la un izvor, apoi coborâm 15 minute pe malul stâng al pârâului Carpenilor, până într-un fânaţ. Suntem aproape de firul Văii Ierii, pe care îl traversăm, ajungând la şoseaua asfaltată chiar în locul numit "La Poruţ", la confluenţa cu Valea Huzii, pe care mai sunt 3 km până la fosta cabană Muntele Filii. În trecut, marcajul cruce roşie mergea până la cabană, unde făcea joncţiunea cu banda albastră ce duce la staţiunea Băişoara. Acum însă, ducerea marcajului până la fosta cabană nu se mai justifică. Pe drumul asfaltat mai sunt de la Poruţ 6 km spre stânga, pe vale, până în Băişoara, existând curse de autobuze.

10 B.   LA PORUŢ - RUINELE CETĂŢII LITA -  PLOPI - MÂŢEŞTI - PĂLTINEI - V.BÂRLOGU -CAB. SOMEŞUL RECE

            Marcaj: cruce roşie        Durata: 7 ore

            Pentru amănunte vezi traseul 10 A.

            De la confluenţa Văii Ierii cu V.Huzii (pe care se află, la 3 km în amonte, cabana Muntele Filii), începem urcuşul pe un drum de care, împreună cu marcajul triunghi roşu. Dintr-un fânaţ urcăm pe malul stâng al pârâului Carpenilor, prin pădure. Ieşim la un izvor, apoi ţinem dreapta şi ieşim într-o mică şa, deasupra pintenului stâncos pe care se află ruinele cetăţii. Ne despărţim de triunghiul roşu, care o ia pe curbă de nivel, şi urcăm pe un vâlcel în culmea principală, în stânga releului TV.

            Ajunşi în creastă admirăm panorama ce se deschide în toate direcţiile şi o luăm la stânga,  ocolind un vârf stâncos pe versantul dinspre V.Ierii. Trecem printr-o pădure şi ieşim din nou la loc deschis, într-o şa, unde se află un mic refugiu silvic. Mergem tot pe culme, ocolind unele vârfuri pe curbă de nivel. Într-o şa intersectăm un drum. Vârful Boancăş rămâne în dreapta. Coborâm lin prin pădure şi ieşim în şaua Prislop, unde intersectăm drumul auto nemodernizat ce vine de la Finişel şi coboară în V.Ierii.

            Mai departe urcăm lin pe un drum auto pietruit, împreună cu marcajul triunghi roşu. Trecem de releul TV, lăsăm o ramificaţie la dreapta, spre casele satului Plopi, apoi, la o curbă spre dreapta, triunghiul roşu ne părăseşte şi o ia înainte, pe culme. Ajungem în şaua Plopi, la o multiplă intersecţie. Rămânem pe drumul carosabil şi începem să coborâm în faţă, dar curând îl părăsim şi coborâm la stânga, printre case şi fânaţe, până jos, în valea Râşca.

            Coborâm pe vale, trecând prin centrul satului Muntele Rece (Mâţeşti). Cu 200 m aval de magazinul sătesc o luăm la stânga, pe o potecă, urcând oblic până în culme, într-o şa. De aici coborâm, pe lângă casele cătunului Chirileşti, prinzând un drum ce ne duce prin pădure la vale. Ajungem deasupra unei splendide poieni, presărată cu bolovani imenşi, unde părăsim drumul şi coborâm prin ea. Reîntâlnim drumul de tractor şi ajungem în V.Bârlogu, la drumul forestier, lângă barajul unui fost lac de acumulare. Curând valea confluează cu Someşul Rece, pe care mai urcăm 250 m până la podul pe care se intră spre cabana omonimă.

Autor: Radu Mititean, Arnold Kadar
Înscris de: Ionuţ Nechita
Vizualizări: 50875, Ultima actualizare: Duminică, 26 Mai 2002



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii MUNTELE MARE  
Comentariu
Fără foto Adrian Rosca, Luni, 27 Mai 2002, 13:50

Cum am putea obtine cartea (in Bucuresti) si cit costa?

Ionuţ Nechita Ionuţ NechitaAdministrator Alpinet , Joi, 30 Mai 2002, 3:02

Nu stiu daca a fost publicata; incearca sa contactezi direct autorii, la office@ccn.ro

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii