Ghid montan - Muntele Mare - Baisoara

XI.       MÂŢEŞTI - V.DOLEŞTI - BALTA

            Nemarcat. Durata: 3-4 ore

            Drum de acces din V.Someşului Rece în cătunul Balta, pe frumoasa vale Râşca. Traseu uşor, accesibil tot timpul anului. Ideal pentru cicloturism.

            La gura văii Râşca ajungem urmând şoseaua pe valea Someşului Rece. Cătunul Gura Râştii este situat la 7 km de satul Someşu Rece şi la circa 1 km aval de cab.Someşul Rece.  Părăsind şoseaua asfaltată, drumul nostru, bine întreţinut, urcă în serpentine şi intră apoi pe versantul drept al văii. Trecem deasupra micului lac de acumulare şi coborâm la firul apei. Intrăm în Mâţeşti - component al satului Muntele Rece. Spre stânga se ramifică drumul auto nemodernizat ce urcă în Plopi, de unde coboară în Valea Ierii, respectiv Finişel. Noi rămânem pe vale. Curând vine din dreapta-spate marcajul cruce roşie, cu care mergem o porţiune în comun, după care acesta trece apa şi urcă spre Plopi.

            Ieşim din sat. Valea coteşte dreapta, iar drumul devine mai abrupt. Ajungem sub marea carieră Râşca. După ce lăsăm spre dreapta-spate drumul utilizat de autobasculante intrăm în liniştea muntelui. Drumul se transformă treptat în drum de car / tractor şi urcă tot pe malul stâng al pârâului, prin pădure şi poieni. Ajungem la confluenţa celor două izvoare ale Râştii: V.Bisericii (în stânga) şi V.Doleşti (în faţă-dreapta). Pe botul de deal din faţă, dintre pâraie, urcă o potecă spre cătunul Râşca. Noi continuăm pe drum, pe V.Doleşti. Lăsăm succesiv în spate-stânga două drumuri ce trec peste culme spre cătunul Râşca, situat la obârşiile Văii Bisericii.

            Mergând cu atenţie, putem remarca un fenomen geografic mai deosebit: La un moment dat valea devine seacă pentru câteva zeci de metri, după care vedem că suntem însoţiţi din nou de un pârâu. Nu este vorba de un curs subteran, ci de văi diferite! Am trecut de izvorul văii Doleşti şi nici nu ne-am dat seama că suntem în...valea Căpriţa, care a interceptat cursul superior al Doleştiului şi l-a deturnat spre bazinul ei, pe care îl putem bănui în dreapta noastră.

            Ajungem în Balta. Urcăm printre casele răsfirate, ţinând uşor stânga, pe drumul ce ne traversează satul şi ne duce prin pădure, peste Chicera lui Matei, la joncţiunea cu drumul de culme, unde întâlnim traseul nr.9, marcat cu triunghi roşu.

XII.      SATUL SOMEŞU RECE - DEALUL CUSTURII - PLOPI

            Nemarcat. Durata: 3 ore

            Cel mai accesibil itinerar de acces în masivul Muntele Mare, plecând din Cluj-Napoca. Traseu uşor, accesibil în orice anotimp, foarte bun şi pentru cicloturism. La Plopi joncţionează cu două trasee marcate şi trei drumuri carosabile, oferind astfel multiple combinaţii: Cea mai interesantă variantă este să mergem înainte, pe creastă, pe triunghi roşu, spre Dobrin.

            În satul Someşu Rece, şoseaua asfaltată ce vine din Gilău se bifurcă: înainte - spre Măguri-Răcătău; la dreapta - spre Mărişel. Cu câteva zeci de metri înainte de această ramificaţie o luăm la stânga pe o uliţă pietruită, începând urcuşul. O ulicioară se desprinde spre dreapta, apoi ieşim din sat. În curând, părăsim şoseaua pietruită (care duce spre Stolna) şi cotim la dreapta pe un drum de care adâncit de ape.

            Urcuşul este iniţial abrupt dar panta scade repede. În stânga observăm serpentinele drumului pe care l-am părăsit, şi care mai merge un timp paralel cu noi. Urcăm printre fâneţe şi zone de păşune, pe culmea Dealului Custurii. La dreapta noastră, dincolo de valea Someşului Rece, vedem Dealul Cetăţii, pe care coboară o linie de înaltă tensiune şi un alt frumos traseu, ce a parcurs interfluviul dintre văile Someşului Rece şi Cald cale de zeci de kilometri, începând din şaua Petreasa şi trecând prin Mărişel.

            Orientarea nu ridică probleme.Trebuie urmat drumul cel mai bătătorit, din el ramificându-se poteci şi drumeaguri înierbate... Doar într-o şa porneşte un drum bun spre stânga, în coborâre abruptă. Noi ţinem culmea înainte şi începem apoi un vast ocol spre dreapta, parţial prin pădure, în jurul obârşiei văii Brădetul.

În continuare, urcăm printre sălaşe răzleţe şi ajungem sub vârful Creasta Plopilor, care va rămâne în stânga noastră. Avem o panoramă cuprinzătoare. Spre E-N-E vedem şi Clujul, dacă vizibilitatea e bună. Drumul continuă pe curba de nivel, apoi coboară ajungând în scurt timp într-o şa, la marginea cătunului Plopi, unde întâlnim traseul marcat cu cruce roşie ce vine de la cab.Someşul Rece.