XV. LA PORUŢ - MUNTELE FILII - MUNTELE BOCULUI
Nemarcat. Durata: 3 ore (plus încă trei până în staţiunea Băişoara)
Traseu de acces în staţiunea Băişoara, urmând
interfluviul dintre V.Huda şi V.Bocu (Săvuleşti). Este o variantă a marcajului
bandă albastră (ce vine de la cab.Muntele Filii), cu care joncţionează mai sus
de satul Muntele Bocului. Este un traseu mult mai frumos şi bogat în peisaje
decât drumul forestier pe V.Huda! Se poate utiliza împreună cu acesta, ca circuit,
sau în combinaţie cu alte trasee nemarcate. În principiu accesibil tot timpul
anului, dar recomandabil vara. Traseu excelent pentru ciclism montan, mai comod
de parcurs în sens invers.
De la confluenţa Văii Ierii
cu V.Huzii (loc numit La
Poruţ) coborâm puţin pe şosea, în aval, până ce observăm un drum
de car ce urcă spre dreapta. Trecem apa şi suim în serpentine, admirând vizavi
ruinele cetăţii Lita. Ajungem la un grup de case, aparţinând de satul Muntele
Filii. Urmează o pădure, unde drumul este neumblat şi destul de neclar.
Începe o frumoasă succesiune de poieni şi ieşim într-o şa, având în faţă un
deluţ cu casele satului Muntele Filii. Un drum bun coboară în dreapta-jos,
spre satul Muntele Săcelului; Noi urmăm drumul înainte-stânga
şi trecem pe la un izvor, apoi cotim la dreapta şi urcăm prin sat, pe o uliţă
bolovănoasă şi abruptă.
Ieşind din sat, trecem printr-o şa adâncă, de unde se vede în dreapta
satul Muntele Săcelului. Din spate,
de peste vârful ocolit prin stânga, vine o linie electrică, sub care vom merge
până în satul Muntele Bocului,
când pe culme, când pe versantul dinspre V.Bocului. Trecem o şa lată, înierbată, şi
urcăm lin până la case, cocoţate pe o spinare de deal. Rămânem pe culme, nelăsându-ne
ademeniţi de drumurile ce coboară spre stânga sau dreapta. Cele spre stânga
duc la confluenţa celor două izvoare ale văii Săvuleşti
- P.Scoruş şi P.Miercii.
(De acolo se poate urca în culmea dintre V.Bocu şi V.Ierţa
(traseul nr.XVI), de unde se poate apoi coborî în satul Muntele Băişorii ). La dreapta coboară spre
V.Huzii un drumul carosabil şi
mai multe poteci.
Ieşim din sat, mergând tot pe culme, orizontal. Intersectăm alte
drumuri şi, după circa 2 km, alungem la locul unde din dreapta-jos vine marcajul
bandă albastră, de la cab.Muntele Filii,
ducând spre staţiunea Băişoara.
XVI. BĂIŞOARA - MUNCEII - DEALUL VOICII - DEALUL PENELOR
- GĂBRIANA
Nemarcat. Durata: 4 ore (plus încă o oră până în staţiunea
Băişoara)
Traseu de acces din Băişoara în staţiunea Băişoara,
urmând interfluviul dintre V.Ierţii şi V.Bocului. Este mult mai interesant decât
cel marcat, cruce roşie, ce merge pe şosea, pe V.Ierţa. Iarna se recomandă numai
cunoscătorilor zonei, şi de preferinţă pe schiuri. Este un traseu excelent pentru
cicloturism montan, mai comod de parcurs în sens invers, la coborâre.
Din centrul comunei Băişoara
părăsim şoseaua, urcând pe o uliţă prin faţa primăriei şi postului de poliţie.
Ieşim din sat şi, trecând printre pâlcuri de pădure, ieşim într-o zonă mai plată,
având în stânga un abrupt. Drumul de tractor, bine conturat, merge spre nord.
Când ajungem pe firul unei văiugi, drumul coteşte spre stânga şi urcă pe ea,
scoţându-ne la o mare cruce de piatră la marginea unui întins platou înierbat.
Îl traversăm şi urcăm apoi mai abrupt, pe un drum de care adâncit de ape.
Chiar pe marginea drumului apa de ploaie se pierde în subteran. (În
1992 s-a deschis, pentru scurt timp, gura unui "aven", continuat cu
o diaclază - dar formate nu în calcar, ci într-o veritabilă "budincă"
de argilă şi bolovani. Ulterior s-a prăbuşit şi înfundat cu aluviuni, tot ceea
ce putem vedea acum fiind locul unde cantităţi însemnate de pământ sunt "sorbite"
spre adâncuri. Este o provocare pentru speologi, cu atât mai mult cu cât în
această zonă, la adâncimi apreciabile, în mina Maşca, s-au interceptat goluri carstice).
Un drum se ramifică spre faţă-dreapta, apoi panta scade şi ocolim
izvoarele unei văi ce curge spre stânga, în V.Ierţii. Lăsăm alte două ramificaţii spre
stânga-faţă şi ajungem într-o poiană, de unde se văd în dreapta casele din satul
Muntele Filii. O altă poiană,
apoi, după două minute de mers printr-o pădurice, ieşim într-o mare poiană.
Traversăm uşor stânga şi trecem pe lângă colibe izolate. Ţinem culmea, trecând
printr-o succesiune de poieniţe şi lăsând multe ramificaţii spre ambii versanţi.
După o şa, în care întâlnim un grajd şi o troiţă, urmează o nouă sucessiune
de şei şi diverse ramificaţii, dar orientarea nu ridică probleme.
La obârşia unui vâlcel întâlnim o gospodărie, apoi ajungem într-o
şa cu o troiţă de piatră, de unde un drum mai bine bătut coboară spre faţă -stânga.
Mai departe trecem pe la un izvor şi o altă gospodărie, apoi se ramifică spre
stânga-jos un drum de tractor. Ajungem într-o şa cu o troiţă, la o casă, unde
trecem pe sub o linie electrică ce vine din dreapta, din Muntele Bocului.
Peste puţine minute,lângă o troiţă, intersectăm un drum de care ce
urcă din dreapta, din V.Bocului
(venind din satul Mt.Bocului, ce se vede în dreapta noastră), şi coboară la stânga,
spre Muntele Băişorii. Peste 100 m lăsăm o altă ramificaţie spre
dreapta-faţă, mergând apoi 20 de minute printr-o mare păşune. Urmează o scurtă
zonă de pădure, apoi din nou păşune şi colibe pe stânga, de unde vedem staţiunea
Băişoara.
Drumul devine adâncit şi urcă mai accentuat. Trecem de o tăietură
(pe stânga), apoi ieşim într-o şa de unde se văd în faţă-dreapta colibele Izvorele.
Numeroase ramificaţii se desprind spre ambii versanţi; Noi însă păstrăm mereu
culmea. La un moment dat, la un un urcuş mai accentuat, drumul se bifurcă. Urmând
ramura din dreapta putem vedea, din marginea unei tăieturi, colibele Izvorele.
Variantele se reîntâlnesc, pentru a se despărţi din nou după o poieniţă şi a
se reîntâlni a doua oară. Intersectăm alt drum de tras lemne şi ieşim într-o
frumoasă poiană, cu alte ramificaţii (una la stânga-spate, una la stânga-faţă
şi una la dreapta-faţă).
Dintr-o altă poiană, un drum mare, bine bătut, se abate spre faţă-dreapta,
înspre colibele Izvorele. Un altul
o ia faţă-stânga; noi continuăm înainte şi ieşim la colibele Găbriana,
având în stânga obârşia Văii Mămăligii. Din dreapta vine de pe culme,
pe o potecă, printr-o plantaţie, marcajul bandă albastră. Pe el mai avem de
mers înainte încă o oră, până în staţiuna Băişoara.