Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio Bucureşti


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Ghid montan - Muntele Mare - Baisoara

Bookmark and Share

Muntele Mare - Baisoara - Trasee Nemarcate

 

ALTE TRASEE TURISTICE

            Descriem în continuare, foarte pe scurt, 34 de alte posibile itinerarii turistice, atât culmi pitoreşti, cât şi văi, utile pentru legătura cu alte trasee sau pentru cicloturişti sau pentru schi de tură.

XXX.                Din satul Valea Ierii urcăm pe vârful Ghergheleu (1372 m), urmând apoi creasta, peste Muntele Agrişului şi Pietrele Încălecate, până în Preluca Bonduresei, unde întâlnim marcajul bandă  albastră ce ne conduce în staţiunea Băişoara.

XXXI.              De la Cab. Muntele Filii urcăm prin Muntele Săcelului, pe Dealul Sălaşelor, până în culmea principală, coborând apoi pe valea Sălăşele înapoi în V.Huzii.

XXXII.             Din valea Iara intrăm pe Valea Bocului (Săvuleşti), mergând pe drumul forestier, care apoi se termină. Urmează o zonă sălbatică, cu nişte mici chei. Ajungem la o casă părăsită, unde un drumeag trece din Arini spre Dl.Munceilor. O nouă porţiune fără potecă şi ajungem între casele ţinând de Muntele Bocului.

XXXII.             Din Lunca Largă (pe V.Ocolişului) urcând în amonte, ajungem la o confluenţă. Ţinem stânga şi intrăm pe valea Tisa. Drumul forestier se termină la confluenţa ei cu V.Boului, de unde ţinem dreapta, pe un drum de care, care ne duce pe la colibele Zăpodie la Crucea Crencii.

XXXIV.            Tot din Lunca Largă mergem pe vale în sus, dar la confluenţă ţinem dreapta, pe valea Jgheburoasa, până la capătul drumului forestier (Aici sunt mai multe case de vacanţă). De aici mai avem puţin până pe platoul mlăştinos de la obârşia văii, unde întâlnim traseul venind din dreapta de pe Mt.Boinic.

XXXV.             De la intrarea în rezervaţia Scăriţa-Belioara coborâm puţin pe marcajul cruce albastră, apoi îl părăsim în colţul de jos al poienii  şi intrăm în dreapta, în pădure,pe un drumeag, pe curbă de nivel. Urmează un lung şir de traversări, ce ne scot în final la colibele Lăpşor. De aici trecem prin poienile Hârtop, Runcuri şi Preluca Menii, de unde coborâm spre dreapta pe pârâul lui Bodor în V.Pociovalişte.

XXXVII.          Din Poşaga, din sat, urcăm pe versantul stâng al văii, pe Coasta Satului. Trecem apoi de Vf.Măgura, apoi de abrupturile ce se deschid în stânga, spre Cheile Poşegii. Trecem şi de Dl.Pruni, ajungând pe Muncelul, culme ce oferă privelişti deosebite spre abruptul Scăriţei şi ne scoate în şaua Cornul Pietrii, la marcajul triunghi albastru.

XXXVIII.         De la colibele Ştiolne coborâm, pe un drum de care, în Săgagea. Urmăm drumul forestier în amonte, până în locul unde părăseşte valea. De aici urcăm în stânga, pe Pârâul Crişului, la colibele Marginea, ieşind în final pe Dl.Mare, sub drumul forestier ce intră în V.Inceşti. Coborâm pe culme, prin CurmăturaZârnii, pe Dealul Mare şi Dl.Şimon, până la confluenţa văilor Săgagea şi Poşaga.

XXXIX.            Din Orăşti (bazinul V.Poşaga) urcăm pe V.Inceşti (unde din fostul cătun a mai rămas numai o casă). Drumul auto forestier continuă cu unul de tractor. Ajungem la o pepinieră şi o colibă. Urcăm în stânga pe un drumeag şi Ieşim în picior, pe care suim pe la colibele Măcrişi până la Bălăcioaia. De acolo putem coborî tot pe culme, pe Dl.Căpăţânilor, până înapoi în Orăşti.

XL.                  Din Sălciua de Jos urcăm puţin pe V.Sălciuţa, apoi urcăm spre dreapta pe Dl.Holdelor, ieşind în culme. După Dealul cu Brazi urmează o zonă mai dificilă, cu stâncării. În final ajungem la Dl.Gesuin, la izvorul Sălciuţei, unde ne racordăm la traseul nr.II sau XXXIX.

XLI.                 Din Sălciua de Jos urcăm pe Valea Sălciuţa până la izvoarele ei, la Dl.Gesuin, de unde cotim la stânga şi coborâm în Brăzeşti.

XLII.               Din Sartăş ( aproape de Baia de Arieş) urcăm pe Valea Sartăşului până la confluenţa ei cu V.Jimieşului (afluent de stânga). De aici urcăm pe piciorul dintre ele, printre colibe, până în culmea principală ce limitează spre sud bazinul Poşaga (traseul nr.II). Ocolim obârşia V.Sartăşului şi coborâm pe Dl.Cărbunari (mai multe variante) înapoi în V.Arieşului, în satul Valea Lupşii.

XLIII.              Din satul Valea Lupşii urcăm pe valea omonimă până aproape de izvoare, întâlnind traseul nr. XX. Urcăm în stânga, pe Hoanca Târsei, până în şaua Târsa, de unde coborâm pe Hoanca Goiei în Valea Caselor, pe care o urmăm până la vărsarea ei în Arieş.              

XLIV.              De la Mănăstirea Lupşa urcăm prin cătunul Mănăstire, având în dreapta noastră V.Tomnatecului. Ieşim sub înalta piramidă a Vf.Măgura (1138 m), care rămâne în stânga. Ajungem pe culme, mergem pe ea o bucată, apoi cotim stânga, prin cătunul Runcuri, ocolind obârşia unei văi şi coborând pe Dl.Nămaşului în V.Dobrii, pe care mai avem puţin de mers până în V.Arieşului.

XLV.                Din Bistra urcăm pe V.Mare, apoi intrăm în dreapta, pe Valea Neagului, tot pe drumul forestier. Lăsăm ramificaţii spre stânga, spre cătunul Aroneşti, şi spre dreapta, spre Novăceşti şi Poarta Întrecailor. De la capătul acestuia urcăm pe drumuri de tractor până în golul alpin , pe Şesul Lupşanului, ajungând la traseul marcat cu cruce roşie.

XLVI.              Tot din Bistra urcăm pe drumul forestier de pe Valea Mare, lăsăm ramificaţia spre dreapta pe V.Neagului (ce se desprinde mai sus de confluenţa văilor), apoi cea în stânga, ce urcă în Poiana Bistrei. Ajungând la confluenţa V.Mari cu V.Devii, ce vine din stânga, continuăm pe V.Mare până la cabana silvică omonimă, unde lăsăm spre dreapta drumul ce intră pe V.Filii. După alţi kilometri, drumul începe să devină mai abrupt, mai rău, urcându-ne în creasta principală, în marcalul bandă roşie, la o cabană pastorală din apropiere de şaua Prislop, spre care mai avem de coborât spre stânga câteva minute.

XLVII.             Mergând pe traseul nr.XLVI până la cab. Valea Mare, intrăm în dreapta, pe Valea Filii. Curând se termină drumul auto forestier. Urcăm în continuare pe un drum de tractor. Spre izvoarele văii, drumul ne urcă în dreapta, pe la fostul nămaş Straja (azi dispărut), ajungând la stâna din şaua dintre Vf.Neteda şi Vf.La Dube, unde întâlnim marcajul cruce roşie.

XLVIII.           La fel ca în traseul precedent (XLVII) intrăm pe V.Filii, dar imediat urcăm în faţă-stânga pe un drum de tractor, ce ne duce în culme şi pe ea până în golul alpin, la colibele Filea. De aici mai urcăm puţin spre Vf.Neteda şi întâlnim drumul (semi)carosabil, pe care spre dreapta ajungem în marcajul cruce roşie iar spre stânga în banda roşie, aproape de şaua Prislop.

XLIX.              Mergând pe traseul nr.XLVI până la confluenţa V.Mari cu V.Devii, cotim la stânga, pe V.Devii (ramificaţia este cu 50 m mai jos de confluenţă!). După 25 de minute, trecând pe la cantonul silvic "Valea Devii" , ajungem la un grup de cabane forestiere. Puţin mai jos cotim dreapta-spate şi urcăm pe un drum de tractor în culme, la colibele Runculeul Tomnatecului. Continuăm pe culme în sus, pe piciorul Tomnatecului, trecând prin alte poieni, până în golul alpin, la Vf.Prislop, dincolo de care întâlnim marcajul bandă roşie.

L.                     În V.Devii ajungem urmărind traseul precedent. De la cabane nu părăsim valea, ci rămânem tot pe drumul auto forestier, din care se desprind o mulţime de drumuri de tractor. După 40 de minute ajungem la capul drumului forestier, de unde continuăm pe un drum bolovănos de tractor, care la un moment dat merge chiar pe pârâu (numit Şpirul). Lăsăm o vale în dreapta şi, după 20 de minute, ajungem la o bifurcaţie, de unde urcăm spre stânga, ajungând în scurt timp în păşunea Munceloasele, la marcajul bandă roşie.

LI.                   Din Bistra mergem ca şi la traseul XLVI, apoi urcăm în stânga în Poiana Bistrei, de unde drumul auto forestier ne coboară în V.Bistricioarei, pe care o urmăm amonte până la capătul drumului forestier. Aici se poate urca în stânga (ieşind în traseul nr.V ) sau în dreapta (ieşind în traseul nr.IV ), dar cel mai interesant este să mergem tot pe vale în sus, pe drumul de tractor ce ne urcă foarte lin, pe malul apei, până în poiana Căpăţâna, unde întâlnim banda roşie.

LII.                  Fiind lungă şi mai circulată, valea Bistra nu este un traseu plăcut de drumeţie, în schimb este un drum bun pentru cicloturişti. Se varsă în Arieş la 2 km amonte de centrul Bistrei şi urcă 21 de km de drum nemodernizat până în culme, la Steaua, unde intersectăm marcajul bandă roşie şi putem continua fie în faţă-stânga, spre Dobruş, fie la dreapta, spre izvoarele Someşului Rece.

LIII.                De la Blăjoaia pornim pe drumul auto forestier, în amonte, şi ajungem la o bifurcaţie unde cotim dreapta, ieşind după încă 1,5 km la o altă intersecţie. În faţă se urcă spre Steaua, iar noi cotim stânga ieşind după 100 m la o nouă intersecţie. Ţinem dreapta, pe valea Brădeana, pe care urcăm lin până la capătul drumului forestier, de unde ieşim în dreapta la colibele La Nedei, întâlnind marcajul bandă roşie. Îl urmăm spre stânga până după Balomireasa,  unde, când se apropie de intrarea în pădure, cotim la stânga-jos şi coborâm pe drum de tractor, apoi pe drum auto forestier, pe la colibele Zboru, până înapoi la intersecţia de la confluenţa cu V.Brădeana, de unde ne putem reîntoarce la Blăjoaia.

LIV.                 De la Blăjoaia urcăm amonte 3,5 km până la o bifurcaţie, unde cotim stânga, pe drumul ce duce spre V.Irişoara. La următoarea bifurcaţie o luăm pe drumul auto forestier din dreapta, îl urmăm până la capăt şi ieşim în final (Ţinând uşor stânga la diversele ramificaţii) în "câmp", pe Vf.Căpăţâna. În faţă putem ajunge la marcajul bandă roşie; Noi ţinem stânga, ajungem la un grup de colibe, de unde coborâm, prin pădure, la o cabană (Ciungetul din Sus). De aici, un drum auto forestier ne conduce înapoi la drumul forestier principal, pe care , mergând spre stânga, închidem circuitul.

LV.                  Drum auto de legătură între izvoarele Someşului Rece şi Irişoarei: Parcurgem traseul anterior (nr.LIV), dar la a doua bifurcaţie rămânem pe drumul principal. În continuare traversăm mai multe văi, lăsând succesiv ramificaţii de drumuri forestiere: spre dreapta DAF Ciunget, apoi DAF Ciungetul din Sus (traseul anterior), apoi trecem prin dreptul colibelor Fieşu şi ulterior lăsăm succesiv două DAF-uri spre stânga-spate (Fieşul şi Rotundu), coborând în final în V.Irişoara (traseul nr.LVI). (Desfăşurându-se pe drum auto forestier, traseul se recomandă cicloturiştilor, sau iarna, cu schiuri de tură.)

LVI.                 Valea Irişoara. Mergem pe bandă galbenă (traseul nr.7), dar unde acesta urcă în stânga, spre Urăşa, continuăm pe vale, tot pe drumul forestier. Lăsăm la dreapta drumul auto forestier Călăţeanu (ce trece peste culme, în Someş), apoi, la colibele Irişoara, intersectăm traseul nr. VI. Trecem pe la nişte cabane silvice, apoi ajungem la locul unde vine din dreapta drumul auto dinspre izvoarele Someşului Rece (traseul LV). Puţin mai sus, drumul nostru iese din vale, urcă spre stânga şi ajungem în şaua La Tină. Fiind tot drum forestier, el este interesant pentru cicloturişti, iar iarna uşor de parcurs cu schiuri de tură.

LVII.               Drumul auto forestier de pe V.Dumitreasa poate fi un traseu turistic (mai ales cicloturistic) atractiv. Intrăm pe drum din V.Someşului Rece, la 3 km amonte de barajul de la Izvorul Băii (L.Someşul Rece). Trecem culmea (poiană cu cabană) şi coborâm în V.Dumitresei, amonte de chei (vez traseul nr.VII). Urmăm valea, lăsând la un moment dat spre stânga drumul auto de legătură cu V.Negruţa. De la capătul drumului forestier, un drum de tractor de duce la colibele La Popi, de unde în scurt timp ajungem la nămaşul Dumitreasa, la marcajul bandă galbenă.

LVIII.              Descriem schematic drumul auto nemodernizat de pe V.Someşului Rece, de la Steaua la Răcătău, important mai ale spentru cicloturişti şi automobilişti, constituind limita masivului Muntele Mare. Considerăm Steaua = km0. De la Steaua urcăm şi trecem culmea, ajungând la km 4 în V.Someşului, unde se ramifică spre dreapta DAF-ul pe V.Brădeana şi Zboru. La km 5,6 cotim stânga (înainte e drumul spre V.Irişoara). La km 6,6: pe stânga colibele Munţişoru. Km 8,8: Blăjoaia (cabane silvice, tabără şcolară, mai sus pe dreapta şi colibe). Km 11: pe stânga colibele Damiş. Km 12,6: ramificaţie la stânga DAF Tomnatec (trece în V.Răcătăului, de unde se poate ieşi spre Beliş şi Mărişel). Km 15,2: colibele La Întorsuri. Km 16,6: cabana silvică Vojăita. Km 17,9: ramificaţie la dreapta DAF Călăţeanu (trece în V.Irişoara). Km.21,1: cabana silvică Durgheul. Km 21,6: Gura Irişorii (ramificaţie la dreapta DAF Irişoara, ce trece peste şaua La Tină în V.Şoimului, coborând în V.Ierii). Km 22,7: ramificaţie la dreapta DAF Dumitreasa. Km 23,7: cabana silvică Lunca Diacului. Km 25: ramificaţie la stânga spre Măguri. Imediat pe dreapta:gura tunelului de aducţiune. Coada lacului Someşu Rece. Km.26: barajul Someşu Rece. Km 28,1: Gura Dumitresei. Km 30,6: Tabla de intrare în Răcătău. Km 31,2: Gura Negruţei. Ramificaţie la dreapta DAF Negruţa (ce urcă la Dobrin şi coboară pe V.Calului în V.Ierii). Km 33,1: în drept cu Gura Păltiniţei. Km 34,1: Primărie, dispensar...iar la km 34,4: Gura Răcătăului. Până în Cluj mai sunt 40 km.

LIX.                 Pe Valea Căpriţa intrăm de la Moara Căpriţei, situată pe V.Someşului Rece, la 4,5 km aval de Răcătău. Din abruptul drum auto forestier urcă o mulţime de drumuri de tractor în toate părţile: Pe unele dintre ele putem ieşi în culme, spre Balta. Numai per pedes!

LX.                  Pe Valea Calului pleacăm din Caps, (puţin amonte de satul Valea Ierii). La confluenţa cu V.Ursului, ce vine din stânga, întâlnim un mic lac de acumulare, de unde apa este dusă prin subteran spre bazinul Someşului. Ieşim în culme la Dobrin, la întâlnirea marcajelor triunghi roşu cu cruce galbenă, unde drumul nostru se racordează la cel venit pe V.Negruţa.

LXI.                 Urcând pe V.Calului, putem să intrăm spre stânga pe Valea Ursului. Aproape de capătul drumului auto forestier ieşim în stânga pe un drum de tractor  (ce devine foarte neclar în ultima parte) şi ieşim în poiană, unde prindem linia electrică ce ne conduce la Dobrin.

LXII.               Pe culmea dintre V.Calului şi V.Şoimului putem urca din Caps, mergând peste Dl.Cornului, pe la mai multe grupe de colibe, ieşind în final la Dobrin.

LXIII.              Valea Şoimului este parcursă de un drum auto forestier în lungime de 17 km. Pornim de pe Valea Ierii, la 6,5 km amonte de satul omonim. După ce trecem de confluenţa cu V.Lindrului (afluent de dreapta), ajungem la baraj. Din micul lac de acumulare, apa este dusă prin subteran spre sistemul hidroenergetic Someşul Cald. Când valea se deschide ajungem la colibele Tina Bogdanului şi urcăm în serpentine în şaua La Tină, unde întâlnim marcajele cruce şi bandă galbenă şi cu drumul auto forestier ce urcă din V.Irişoara.

LXIV.              Valea Ierii este parcursă, amonte de satul Caps, de un drum auto forestier. Trecem de IF Şoimu şi ajungem la Gura Şoimului, lăsând în dreapta DAF Şoimul. Imediat se ramifică spre stânga DAF Huda Mică. Urmează ramificaţia DAF Strâmbu, pe stânga, apoi întâlnim nişte cabane. Mai sus, tot spre stânga, se ramifică DAF Bondureasa Mică. Ajungem la lacul de acumulare Bondureasa (zonă protejată!), şi imediat mai sus la cantonul silvic şi ramificaţia, spre stânga, a DAF Măruţa, pe unde se poate urca, pe mai multe variante, în staţiunea Băişoara (Traseul nr.XIV). Imediat lăsăm în dreapta DAF Galbena (pe această vale putem ajunge la Motoreşti sau la Piatra Groşilor). Mai departe trecem pe lângă diverse cabane părăsite şi nenumărate ramificaţii de drumuri de exploatare, până ajungem la capătul drumului forestier. Un drum de tractor urcă spre dreapta-spate, la colibele Picioragu. Noi continuăm înainte, urcând pe drumul de tractor săpat de ape, ce ne scoate în şaua Prislop, unde întâlnim colibe şi marcajul bandă roşie.

 

Autor: Radu Mititean, Arnold Kadar
Înscris de: Ionuţ Nechita
Vizualizări: 50875, Ultima actualizare: Duminică, 26 Mai 2002



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii MUNTELE MARE  
Comentariu
Fără foto Adrian Rosca, Luni, 27 Mai 2002, 13:50

Cum am putea obtine cartea (in Bucuresti) si cit costa?

Ionuţ Nechita Ionuţ NechitaAdministrator Alpinet , Joi, 30 Mai 2002, 3:02

Nu stiu daca a fost publicata; incearca sa contactezi direct autorii, la office@ccn.ro

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii