ALTE TRASEE TURISTICE
Descriem în continuare, foarte pe scurt, 34 de alte posibile itinerarii
turistice, atât culmi pitoreşti, cât şi văi, utile pentru legătura cu alte trasee
sau pentru cicloturişti sau pentru schi de tură.
XXX. Din satul Valea
Ierii urcăm pe vârful Ghergheleu
(1372 m), urmând apoi creasta, peste Muntele
Agrişului şi Pietrele Încălecate,
până în Preluca Bonduresei, unde întâlnim marcajul
bandă albastră ce ne conduce în staţiunea Băişoara.
XXXI. De la Cab. Muntele
Filii urcăm prin Muntele Săcelului,
pe Dealul Sălaşelor, până în culmea principală,
coborând apoi pe valea Sălăşele înapoi în V.Huzii.
XXXII. Din valea Iara intrăm pe Valea
Bocului (Săvuleşti), mergând pe drumul forestier, care apoi se termină.
Urmează o zonă sălbatică, cu nişte mici chei. Ajungem la o casă părăsită, unde
un drumeag trece din Arini spre Dl.Munceilor.
O nouă porţiune fără potecă şi ajungem între casele ţinând de Muntele
Bocului.
XXXII. Din Lunca
Largă (pe V.Ocolişului)
urcând în amonte, ajungem la o confluenţă. Ţinem stânga şi intrăm pe valea
Tisa. Drumul forestier se termină la confluenţa ei cu V.Boului,
de unde ţinem dreapta, pe un drum de care, care ne duce pe la colibele Zăpodie
la Crucea Crencii.
XXXIV. Tot din Lunca
Largă mergem pe vale în sus, dar la confluenţă ţinem dreapta, pe
valea Jgheburoasa, până la capătul
drumului forestier (Aici sunt mai multe case de vacanţă). De aici mai avem puţin
până pe platoul mlăştinos de la obârşia văii, unde întâlnim traseul venind din
dreapta de pe Mt.Boinic.
XXXV. De la intrarea în rezervaţia
Scăriţa-Belioara coborâm puţin
pe marcajul cruce albastră, apoi îl părăsim în colţul de jos al poienii şi
intrăm în dreapta, în pădure,pe un drumeag, pe curbă de nivel. Urmează un lung
şir de traversări, ce ne scot în final la colibele Lăpşor. De aici trecem prin poienile Hârtop,
Runcuri şi Preluca Menii,
de unde coborâm spre dreapta pe pârâul lui Bodor în V.Pociovalişte.
XXXVII. Din Poşaga,
din sat, urcăm pe versantul stâng al văii, pe Coasta
Satului. Trecem apoi de Vf.Măgura,
apoi de abrupturile ce se deschid în stânga, spre Cheile
Poşegii. Trecem şi de Dl.Pruni,
ajungând pe Muncelul, culme ce oferă privelişti deosebite spre abruptul Scăriţei
şi ne scoate în şaua Cornul Pietrii, la marcajul triunghi albastru.
XXXVIII. De la colibele Ştiolne
coborâm, pe un drum de care, în Săgagea. Urmăm drumul forestier în amonte,
până în locul unde părăseşte valea. De aici urcăm în stânga, pe Pârâul
Crişului, la colibele Marginea, ieşind în final pe Dl.Mare,
sub drumul forestier ce intră în V.Inceşti. Coborâm pe culme, prin CurmăturaZârnii, pe Dealul
Mare şi Dl.Şimon, până la confluenţa văilor Săgagea
şi Poşaga.
XXXIX. Din Orăşti
(bazinul V.Poşaga) urcăm pe V.Inceşti
(unde din fostul cătun a mai rămas numai o casă). Drumul auto forestier continuă
cu unul de tractor. Ajungem la o pepinieră şi o colibă. Urcăm în stânga pe un
drumeag şi Ieşim în picior, pe care suim pe la colibele Măcrişi
până la Bălăcioaia. De acolo putem
coborî tot pe culme, pe Dl.Căpăţânilor, până înapoi în Orăşti.
XL. Din Sălciua
de Jos urcăm puţin pe V.Sălciuţa,
apoi urcăm spre dreapta pe Dl.Holdelor, ieşind în culme. După Dealul
cu Brazi urmează o zonă mai dificilă, cu stâncării. În final ajungem
la Dl.Gesuin, la izvorul Sălciuţei,
unde ne racordăm la traseul nr.II sau XXXIX.
XLI. Din Sălciua
de Jos urcăm pe Valea Sălciuţa
până la izvoarele ei, la Dl.Gesuin,
de unde cotim la stânga şi coborâm în Brăzeşti.
XLII. Din Sartăş
( aproape de Baia de Arieş) urcăm
pe Valea Sartăşului până la confluenţa ei cu
V.Jimieşului (afluent de stânga).
De aici urcăm pe piciorul dintre ele, printre colibe, până în culmea principală
ce limitează spre sud bazinul Poşaga
(traseul nr.II). Ocolim obârşia V.Sartăşului şi coborâm pe Dl.Cărbunari
(mai multe variante) înapoi în V.Arieşului, în satul Valea
Lupşii.
XLIII. Din satul Valea
Lupşii urcăm pe valea omonimă până aproape de izvoare, întâlnind
traseul nr. XX. Urcăm în stânga, pe Hoanca
Târsei, până în şaua Târsa, de unde coborâm pe Hoanca
Goiei în Valea Caselor,
pe care o urmăm până la vărsarea ei în Arieş.
XLIV. De la Mănăstirea Lupşa
urcăm prin cătunul Mănăstire, având în dreapta noastră V.Tomnatecului.
Ieşim sub înalta piramidă a Vf.Măgura (1138 m), care rămâne în stânga.
Ajungem pe culme, mergem pe ea o bucată, apoi cotim stânga, prin cătunul Runcuri,
ocolind obârşia unei văi şi coborând pe Dl.Nămaşului în V.Dobrii,
pe care mai avem puţin de mers până în V.Arieşului.
XLV. Din Bistra
urcăm pe V.Mare, apoi intrăm în
dreapta, pe Valea Neagului, tot pe drumul forestier. Lăsăm
ramificaţii spre stânga, spre cătunul Aroneşti, şi spre dreapta, spre Novăceşti
şi Poarta Întrecailor. De la capătul
acestuia urcăm pe drumuri de tractor până în golul alpin , pe Şesul Lupşanului, ajungând la traseul marcat
cu cruce roşie.
XLVI. Tot din Bistra
urcăm pe drumul forestier de pe Valea Mare, lăsăm ramificaţia spre dreapta pe
V.Neagului (ce se desprinde mai sus de confluenţa văilor), apoi cea
în stânga, ce urcă în Poiana Bistrei.
Ajungând la confluenţa V.Mari cu V.Devii,
ce vine din stânga, continuăm pe V.Mare
până la cabana silvică omonimă, unde lăsăm spre dreapta drumul ce intră pe V.Filii. După alţi kilometri, drumul începe
să devină mai abrupt, mai rău, urcându-ne în creasta principală, în marcalul
bandă roşie, la o cabană pastorală din apropiere de şaua Prislop,
spre care mai avem de coborât spre stânga câteva minute.
XLVII. Mergând pe traseul nr.XLVI până
la cab. Valea Mare, intrăm în
dreapta, pe Valea Filii. Curând se termină drumul auto
forestier. Urcăm în continuare pe un drum de tractor. Spre izvoarele văii, drumul
ne urcă în dreapta, pe la fostul nămaş Straja
(azi dispărut), ajungând la stâna din şaua dintre Vf.Neteda şi Vf.La
Dube, unde întâlnim marcajul cruce roşie.
XLVIII. La fel ca în traseul precedent
(XLVII) intrăm pe V.Filii, dar imediat urcăm în faţă-stânga pe un drum de tractor,
ce ne duce în culme şi pe ea până în golul alpin, la colibele Filea.
De aici mai urcăm puţin spre Vf.Neteda şi întâlnim drumul (semi)carosabil,
pe care spre dreapta ajungem în marcajul cruce roşie iar spre stânga în banda
roşie, aproape de şaua Prislop.
XLIX. Mergând pe traseul nr.XLVI până
la confluenţa V.Mari cu V.Devii,
cotim la stânga, pe V.Devii (ramificaţia este cu 50 m mai jos
de confluenţă!). După 25 de minute, trecând pe la cantonul silvic "Valea
Devii" , ajungem la un grup de cabane forestiere. Puţin mai jos cotim dreapta-spate
şi urcăm pe un drum de tractor în culme, la colibele Runculeul
Tomnatecului. Continuăm pe culme în sus, pe piciorul
Tomnatecului, trecând prin alte poieni, până în golul alpin, la Vf.Prislop,
dincolo de care întâlnim marcajul bandă roşie.
L. În V.Devii
ajungem urmărind traseul precedent. De la cabane nu părăsim valea, ci rămânem
tot pe drumul auto forestier, din care se desprind o mulţime de drumuri de tractor.
După 40 de minute ajungem la capul drumului forestier, de unde continuăm pe
un drum bolovănos de tractor, care la un moment dat merge chiar pe pârâu (numit
Şpirul). Lăsăm o vale în dreapta
şi, după 20 de minute, ajungem la o bifurcaţie, de unde urcăm spre stânga, ajungând
în scurt timp în păşunea Munceloasele,
la marcajul bandă roşie.
LI. Din Bistra
mergem ca şi la traseul XLVI, apoi urcăm în stânga în Poiana Bistrei, de unde drumul auto forestier
ne coboară în V.Bistricioarei, pe care o urmăm amonte până
la capătul drumului forestier. Aici se poate urca în stânga (ieşind în traseul
nr.V ) sau în dreapta (ieşind în traseul nr.IV ), dar cel mai interesant este
să mergem tot pe vale în sus, pe drumul de tractor ce ne urcă foarte lin, pe
malul apei, până în poiana Căpăţâna, unde întâlnim banda roşie.
LII. Fiind lungă şi mai circulată,
valea Bistra nu este un traseu
plăcut de drumeţie, în schimb este un drum bun pentru cicloturişti. Se varsă
în Arieş la 2 km amonte de centrul Bistrei
şi urcă 21 de km de drum nemodernizat până în culme, la Steaua,
unde intersectăm marcajul bandă roşie şi putem continua fie în faţă-stânga,
spre Dobruş, fie la dreapta, spre
izvoarele Someşului Rece.
LIII. De la Blăjoaia
pornim pe drumul auto forestier, în amonte, şi ajungem la o bifurcaţie unde
cotim dreapta, ieşind după încă 1,5 km la o altă intersecţie. În faţă se urcă
spre Steaua, iar noi cotim stânga
ieşind după 100 m la o nouă intersecţie. Ţinem dreapta, pe valea Brădeana,
pe care urcăm lin până la capătul drumului forestier, de unde ieşim în dreapta
la colibele La Nedei, întâlnind
marcajul bandă roşie. Îl urmăm spre stânga până după Balomireasa,
unde, când se apropie de intrarea în pădure, cotim la stânga-jos şi coborâm
pe drum de tractor, apoi pe drum auto forestier, pe la colibele Zboru, până înapoi la intersecţia de la confluenţa cu V.Brădeana,
de unde ne putem reîntoarce la Blăjoaia.
LIV. De la Blăjoaia
urcăm amonte 3,5 km până la o bifurcaţie, unde cotim stânga, pe drumul ce duce
spre V.Irişoara. La următoarea
bifurcaţie o luăm pe drumul auto forestier din dreapta, îl urmăm până la capăt
şi ieşim în final (Ţinând uşor stânga la diversele ramificaţii) în "câmp",
pe Vf.Căpăţâna. În faţă putem ajunge la marcajul
bandă roşie; Noi ţinem stânga, ajungem la un grup de colibe, de unde coborâm,
prin pădure, la o cabană (Ciungetul din Sus). De aici, un drum auto
forestier ne conduce înapoi la drumul forestier principal, pe care , mergând
spre stânga, închidem circuitul.
LV. Drum auto de legătură între
izvoarele Someşului Rece şi Irişoarei: Parcurgem traseul anterior (nr.LIV),
dar la a doua bifurcaţie rămânem pe drumul principal. În continuare traversăm
mai multe văi, lăsând succesiv ramificaţii de drumuri forestiere: spre dreapta
DAF Ciunget, apoi DAF Ciungetul din Sus (traseul anterior), apoi
trecem prin dreptul colibelor Fieşu şi ulterior lăsăm succesiv două DAF-uri
spre stânga-spate (Fieşul şi Rotundu),
coborând în final în V.Irişoara
(traseul nr.LVI). (Desfăşurându-se pe drum auto forestier, traseul se recomandă
cicloturiştilor, sau iarna, cu schiuri de tură.)
LVI. Valea
Irişoara. Mergem pe bandă galbenă (traseul nr.7), dar unde acesta
urcă în stânga, spre Urăşa, continuăm
pe vale, tot pe drumul forestier. Lăsăm la dreapta drumul auto forestier Călăţeanu
(ce trece peste culme, în Someş), apoi, la colibele Irişoara,
intersectăm traseul nr. VI. Trecem pe la nişte cabane silvice, apoi ajungem
la locul unde vine din dreapta drumul auto dinspre izvoarele Someşului
Rece (traseul LV). Puţin mai sus, drumul nostru iese din vale, urcă
spre stânga şi ajungem în şaua La Tină.
Fiind tot drum forestier, el este interesant pentru cicloturişti, iar iarna
uşor de parcurs cu schiuri de tură.
LVII. Drumul auto forestier de pe
V.Dumitreasa poate fi un traseu
turistic (mai ales cicloturistic) atractiv. Intrăm pe drum din V.Someşului
Rece, la 3 km amonte de barajul de la Izvorul
Băii (L.Someşul Rece).
Trecem culmea (poiană cu cabană) şi coborâm în V.Dumitresei,
amonte de chei (vez traseul nr.VII). Urmăm valea, lăsând la un moment dat spre
stânga drumul auto de legătură cu V.Negruţa. De la capătul drumului forestier,
un drum de tractor de duce la colibele La
Popi, de unde în scurt timp ajungem la nămaşul Dumitreasa, la marcajul bandă galbenă.
LVIII. Descriem schematic drumul auto
nemodernizat de pe V.Someşului Rece, de la Steaua
la Răcătău, important mai ale
spentru cicloturişti şi automobilişti, constituind limita masivului Muntele
Mare. Considerăm Steaua = km0. De la Steaua
urcăm şi trecem culmea, ajungând la km 4 în V.Someşului, unde se ramifică spre dreapta
DAF-ul pe V.Brădeana şi Zboru.
La km 5,6 cotim stânga (înainte e drumul spre V.Irişoara).
La km 6,6: pe stânga colibele Munţişoru. Km 8,8: Blăjoaia (cabane silvice, tabără şcolară,
mai sus pe dreapta şi colibe). Km 11: pe stânga colibele Damiş.
Km 12,6: ramificaţie la stânga DAF Tomnatec (trece în V.Răcătăului, de unde se poate ieşi spre
Beliş şi Mărişel).
Km 15,2: colibele La Întorsuri. Km 16,6: cabana silvică Vojăita.
Km 17,9: ramificaţie la dreapta DAF Călăţeanu (trece în V.Irişoara).
Km.21,1: cabana silvică Durgheul.
Km 21,6: Gura Irişorii (ramificaţie la dreapta DAF Irişoara,
ce trece peste şaua La Tină în
V.Şoimului, coborând în V.Ierii).
Km 22,7: ramificaţie la dreapta DAF Dumitreasa. Km 23,7: cabana silvică Lunca
Diacului. Km 25: ramificaţie la stânga spre Măguri.
Imediat pe dreapta:gura tunelului de aducţiune. Coada lacului Someşu
Rece. Km.26: barajul Someşu Rece.
Km 28,1: Gura Dumitresei. Km 30,6: Tabla de intrare în Răcătău.
Km 31,2: Gura Negruţei. Ramificaţie la dreapta DAF Negruţa
(ce urcă la Dobrin şi coboară
pe V.Calului în V.Ierii). Km 33,1: în drept cu Gura Păltiniţei.
Km 34,1: Primărie, dispensar...iar la km 34,4: Gura Răcătăului.
Până în Cluj mai sunt 40 km.
LIX. Pe Valea
Căpriţa intrăm de la Moara Căpriţei,
situată pe V.Someşului Rece, la 4,5 km aval de Răcătău.
Din abruptul drum auto forestier urcă o mulţime de drumuri de tractor în toate
părţile: Pe unele dintre ele putem ieşi în culme, spre Balta.
Numai per pedes!
LX. Pe Valea
Calului pleacăm din Caps,
(puţin amonte de satul Valea Ierii). La confluenţa cu V.Ursului,
ce vine din stânga, întâlnim un mic lac de acumulare, de unde apa este dusă
prin subteran spre bazinul Someşului. Ieşim în culme la Dobrin,
la întâlnirea marcajelor triunghi roşu cu cruce galbenă, unde drumul nostru
se racordează la cel venit pe V.Negruţa.
LXI. Urcând pe V.Calului,
putem să intrăm spre stânga pe Valea Ursului. Aproape de capătul drumului auto forestier ieşim
în stânga pe un drum de tractor (ce devine foarte neclar în ultima parte) şi
ieşim în poiană, unde prindem linia electrică ce ne conduce la Dobrin.
LXII. Pe culmea dintre V.Calului
şi V.Şoimului putem urca din Caps, mergând peste Dl.Cornului, pe la mai multe grupe de colibe,
ieşind în final la Dobrin.
LXIII. Valea
Şoimului este parcursă de un drum auto forestier în lungime de 17
km. Pornim de pe Valea Ierii,
la 6,5 km amonte de satul omonim. După ce trecem de confluenţa cu V.Lindrului
(afluent de dreapta), ajungem la baraj. Din micul lac de acumulare, apa este
dusă prin subteran spre sistemul hidroenergetic Someşul
Cald. Când valea se deschide ajungem la colibele Tina Bogdanului şi urcăm în serpentine în
şaua La Tină, unde întâlnim marcajele
cruce şi bandă galbenă şi cu drumul auto forestier ce urcă din V.Irişoara.
LXIV. Valea
Ierii este parcursă, amonte de satul Caps, de un drum auto forestier. Trecem de IF Şoimu
şi ajungem la Gura Şoimului, lăsând în dreapta DAF Şoimul.
Imediat se ramifică spre stânga DAF Huda Mică. Urmează ramificaţia DAF Strâmbu,
pe stânga, apoi întâlnim nişte cabane. Mai sus, tot spre stânga, se ramifică
DAF Bondureasa Mică. Ajungem la
lacul de acumulare Bondureasa
(zonă protejată!), şi imediat mai sus la cantonul silvic şi ramificaţia, spre
stânga, a DAF Măruţa, pe unde
se poate urca, pe mai multe variante, în staţiunea Băişoara
(Traseul nr.XIV). Imediat lăsăm în dreapta DAF Galbena (pe această vale putem ajunge la
Motoreşti sau la Piatra
Groşilor). Mai departe trecem pe lângă diverse cabane părăsite şi
nenumărate ramificaţii de drumuri de exploatare, până ajungem la capătul drumului
forestier. Un drum de tractor urcă spre dreapta-spate, la colibele Picioragu.
Noi continuăm înainte, urcând pe drumul de tractor săpat de ape, ce ne scoate
în şaua Prislop, unde întâlnim
colibe şi marcajul bandă roşie.