Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - O Tura in M-tii Baiului( 2)

Bookmark and Share

O Tura in M-tii Baiului( 2)
O TURA in MUNTII BAIULUI(2)stepanescuNormalstepanescu1722006-01-18T14: 59: 00Z2006-01-18T16: 11: 00Z26493703 difis-politecnico di torino30745479.2720

O TURA in MUNTII BAIULUI(2)

 

Duminica 15 Ianuarie, 2006. O iesire cu Floarea de Colt- Bucuresti. Locul de intalnire al Coltarilor s-a schimbat. Ne-am mutat pe personalul 3003, care pleaca din Gara de Nord la o ora mai omenoasa, 7.36, si cum are un mers foarte bun pana la Ploiesti, scoate cam jumatate de ora fata de 3001. Cam jumatate de vagon de evadati pentru o zi din capitala, de la clubul nostru, printre care si un grup de schiori nerabdatori sa-si incerce puterile pe partiile de la Azuga.

Noi, tropaitorii, vorba lui Minela, ne-am dat jos la Sinaia, unde am ajuns in jur de ora 10. Destul de frig pe Vale. Fiindca se anunta o zi senina am hotarat sa mergem in M-tii Baiului, pe M-tle Cumpatul, pentru ca sa ne bucuram cat mai mult de soare. Santem un grup de 7: Mihai, Nelu, Rodica R., Minela, Clara, Rodica G. fara boxerita Tara, consemnata acasa din cauza frigului si a zapezii, si cu mine, toti drumeti cu vechi state de serviciu. Am luat-o spre N dealungul liniilor de cale ferata, si dupa ce am trecut de V. Rea am prins o poteca subtire pe dreapta. Poteca se destrama in mai multe potecute, pe prima parte urcusul este mai abrupt, pana se prinde poteca de culme marcata cu banda rosie forestiera. Pe harta aceasta culme apare ca Plaiul Tufa. Zapada aproape de loc pana cand ne-am apropiat de Stana Mare, o diferenta mare fata de acum o saptamana cand ne-am luptat cu zapada pana la genunchi pe Culmea Sorica, numai cativa km spre N. O explicatie ar fi expunerea sudica a acestui versant. La Stana Mare, unde am ajuns in jur de 11.30, ne-am regrupat si am luat o mica gustare. Clara ne-a servit cu niste curmale delicioase, Mihai a pus la bataie niste ciocolata. Soarele era stralucitor, am facut si cateva poze, temperatura mai crescuse, vantul aproape inexistent. De aici lucrurile sant foarte clare, cel putin cand vizibilitatea e buna, trebuie urcat intai pe Vf. Cumpatul, si apoi continuat pana pe Baiul Mare. Acolo va urma decizia daca o luam spre N sau spre S. Pe Baiul Mare am ajuns putin dupa ora 14.00. Am facut o pauza scurta pentru masa, fiecare cu ce si-a adus in traista, de la mancarea strict vegetariana a Clarei, pana la slana cu ceapa a lui Nelu. Eu mancasem in tren, ca sa scap de o grije, asa ca am imbucat putina halva, am baut niste ceai, si am luat-o la picior. Am hotarat sa o luam spre S, ideea fiind ca asa mai castigam vreo jumatate de ora la tren. Drum lung pana pe Vf. Piscul Cainelui, am luat-o inainte, si am tras plutonul dupa mine, zapada cu toate ca pe alocuri e acoperita cu o crusta de gheata e usor de navigat. Vederile sant superbe, abruptul prahovean al Bucegilor in dreapta, si Ciucasul in stanga. Traseul e foarte aerian, ma simteam in alta lume departe de furnicarul din Bucuresti. In departare se vedeau doua mogaldete care deja incepusera coborasul. In jur de 15.30 pe P. Cainelui, de unde incepe lungul coboras, intai la gol alpin, zapada afanata pana la genunchi, si apoi prin padure. Soarele incepuse sa coboare deja, asa ca trebuia sa ne grabim. Nelu a luat-o inainte si dus a fost, nu l-am mai vazut, probabil ca a prins personalul de 17.30. In urmarire Minela, eu, Mihai cu Rodica R., si putin mai in urma Rodica si Clara. La intrarea in padure le-am asteptat ca sa mergem impreuna. In padure ne-am luat mai degraba dupa urmele lasate de cei dinainte, asa ca foarte curand am iesit din marcajul bulina albastra, care probabil era undeva in dreapta. Am urmat o linie aproape directa spre Sinaia prin padure, panta era abrupta uneori, dar zapada moale permitea franarea. La 17.30, inca pe lumina, am iesit la ultima serpentina a drumului care duce la fosta cabana Piscul Cainelui, si de aici nu mai erau probleme, chiar daca s-a intunecat rapid. In gara pe la 17.50, dupa 7, 5 ore de mers efectiv in ritm sustinut. Am luat acceleratul de 18.13, a trebuit sa cotizam 25k peste VSD-ul nostru cel de toate zilele. Am calatorit in relativ confort, eu am picotit pana la Ploiesti,  intr-un compartiment cu niste fete foarte gurese, si putin dupa ora 20.00 eram din nou in Gara de Nord dupa o zi plina.                                                                                   Revenind la traseu, este o tura foarte frumoasa, dar relativ lunga, care poate fi facuta intr-o zi cu vizibilitate buna de persoane cu o conditie fizica corespunzatoare. Februarie sau Martie, cand ziua este mai lunga, ar fi de preferat. Apa nu este pe traseu, asa ca trbuie sa luam cu noi, adapost, in caz de nevoie, putem gasi la Stana Mare.         

Autor: Golopentia Dan
Înscris de: Golopentia Dan
Vizualizări: 6034, Ultima actualizare: Miercuri, 18 Ian 2006



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Busteni-Valea Fetei-Piriul Vacariei-Valea Seaca-Valea Marului-Popasul Azuga


Timp necesar: 2½-3 ore. Drum forestier și potecă nemarcată. Accesibil în cea mai mare parte a anului.



Este un itinerar relativ ușor, fără obiective spectaculoase. În cea mai mare parte, traseul se desfășoară prin pădureă de brad și molid. Se pleacă pe drumul care se desprinde din șoseaua națională la circa 100 m sud de gara din Bușteni și merge peste apa Prahovei, la sanatoriul de boli nervoase. De la acesta vom urma drumul asfaltat până la prima ramificație, iar de aid drumul forestier, care se desprinde în stânga și urcă la margineapădurii, unde se bifurcă. Ramura din dreapta merge la cantonul Zamora (traseul 8), iar cea din stânga, pe care o vom urma, către Valea Fetei. Imediat intrăm în pădure, urcând pe o pantă ușoară. Printre arbori zărim silueta sanatoriului, apoi clădiri din oraș. După circa 30 minute de la plecare, suișul devine ceva mai greoi, iar pe deasupra arborilor se conturcăză tot mai bine siluetele Caraimanului și Coștilei; la capătul urcușului ajungem pe versantul stîng al Văii Fetei, la 50-60 m diferență de nivel fața de albia acesteia. De aici, drumul își schimbă direcția la dreapta, coborând contînuu circa 1,5 km. În dreptul confluenței cu pârâul Văcărlei, ce vine din sud (dreapta), drumul forestier trece pe malul drept al râului. La confluența celor două ape se află și o cabana forestieră. Dincolo de pod, drumul se ramifică. Gel din dreapta urcă în amonte pe lîngă pîrâu încă 3 km. Din el, la aproximativ 1 km depărtare, după ce depășim pârâul Dutca4 , pe malul stîng al acestuia se conturcăză o potecă pe care se poate ajunge în circa 1 oră la stâna Dutca.

Cel de al doilea drum, care începe de la pod și pe care îl urmăm, urcă în stânga, pe versantul drept al Văii Feței. La început (10-15 minute) panta este mai mare, până se ajunge la o diferență de nivel de aproximativ 100 m fața de albia pârâului. În acest sector se află o pădure frumoasă de fag și brad. Treptat, panta devine mai lină, drumul coteste spre dreapta și ocolește botul culmii care separă Valea Fetei de Valea Sjeacă. Aici, drumul pietruit este înlocuit de unul ceva mai îngust și acoperit de iarbă. El pătrunde circa 100 m pe Valea Seacă, urmează versantul drept al acesteia spre Prahova și ocolește în același plan botul culmii care separă această vale de Valea Mărului. Pe versantul stîng al Văii Mărului, el coboară lin până la albie, unde se oprește. Traversăm apa și urcăm pe o potecă o diferență de nivel de circa 30 m, până în drumul forestier de pe dreapta Văii Mărului. Acesta continuă în amonte încă 1 km și se înfundă. 11 vom urma în stânga, coborând ușor până la șoseaua națională. Punctul de ieșire se află la 1 km de Azuga, la 2 km de Bușteni și la circa 250 m de hanul A/uga (în stânga, spre Bușteni).


 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii