Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - O Tura in M-tii Baiului( 2)

Bookmark and Share

O Tura in M-tii Baiului( 2)
O TURA in MUNTII BAIULUI(2)stepanescuNormalstepanescu1722006-01-18T14: 59: 00Z2006-01-18T16: 11: 00Z26493703 difis-politecnico di torino30745479.2720

O TURA in MUNTII BAIULUI(2)

 

Duminica 15 Ianuarie, 2006. O iesire cu Floarea de Colt- Bucuresti. Locul de intalnire al Coltarilor s-a schimbat. Ne-am mutat pe personalul 3003, care pleaca din Gara de Nord la o ora mai omenoasa, 7.36, si cum are un mers foarte bun pana la Ploiesti, scoate cam jumatate de ora fata de 3001. Cam jumatate de vagon de evadati pentru o zi din capitala, de la clubul nostru, printre care si un grup de schiori nerabdatori sa-si incerce puterile pe partiile de la Azuga.

Noi, tropaitorii, vorba lui Minela, ne-am dat jos la Sinaia, unde am ajuns in jur de ora 10. Destul de frig pe Vale. Fiindca se anunta o zi senina am hotarat sa mergem in M-tii Baiului, pe M-tle Cumpatul, pentru ca sa ne bucuram cat mai mult de soare. Santem un grup de 7: Mihai, Nelu, Rodica R., Minela, Clara, Rodica G. fara boxerita Tara, consemnata acasa din cauza frigului si a zapezii, si cu mine, toti drumeti cu vechi state de serviciu. Am luat-o spre N dealungul liniilor de cale ferata, si dupa ce am trecut de V. Rea am prins o poteca subtire pe dreapta. Poteca se destrama in mai multe potecute, pe prima parte urcusul este mai abrupt, pana se prinde poteca de culme marcata cu banda rosie forestiera. Pe harta aceasta culme apare ca Plaiul Tufa. Zapada aproape de loc pana cand ne-am apropiat de Stana Mare, o diferenta mare fata de acum o saptamana cand ne-am luptat cu zapada pana la genunchi pe Culmea Sorica, numai cativa km spre N. O explicatie ar fi expunerea sudica a acestui versant. La Stana Mare, unde am ajuns in jur de 11.30, ne-am regrupat si am luat o mica gustare. Clara ne-a servit cu niste curmale delicioase, Mihai a pus la bataie niste ciocolata. Soarele era stralucitor, am facut si cateva poze, temperatura mai crescuse, vantul aproape inexistent. De aici lucrurile sant foarte clare, cel putin cand vizibilitatea e buna, trebuie urcat intai pe Vf. Cumpatul, si apoi continuat pana pe Baiul Mare. Acolo va urma decizia daca o luam spre N sau spre S. Pe Baiul Mare am ajuns putin dupa ora 14.00. Am facut o pauza scurta pentru masa, fiecare cu ce si-a adus in traista, de la mancarea strict vegetariana a Clarei, pana la slana cu ceapa a lui Nelu. Eu mancasem in tren, ca sa scap de o grije, asa ca am imbucat putina halva, am baut niste ceai, si am luat-o la picior. Am hotarat sa o luam spre S, ideea fiind ca asa mai castigam vreo jumatate de ora la tren. Drum lung pana pe Vf. Piscul Cainelui, am luat-o inainte, si am tras plutonul dupa mine, zapada cu toate ca pe alocuri e acoperita cu o crusta de gheata e usor de navigat. Vederile sant superbe, abruptul prahovean al Bucegilor in dreapta, si Ciucasul in stanga. Traseul e foarte aerian, ma simteam in alta lume departe de furnicarul din Bucuresti. In departare se vedeau doua mogaldete care deja incepusera coborasul. In jur de 15.30 pe P. Cainelui, de unde incepe lungul coboras, intai la gol alpin, zapada afanata pana la genunchi, si apoi prin padure. Soarele incepuse sa coboare deja, asa ca trebuia sa ne grabim. Nelu a luat-o inainte si dus a fost, nu l-am mai vazut, probabil ca a prins personalul de 17.30. In urmarire Minela, eu, Mihai cu Rodica R., si putin mai in urma Rodica si Clara. La intrarea in padure le-am asteptat ca sa mergem impreuna. In padure ne-am luat mai degraba dupa urmele lasate de cei dinainte, asa ca foarte curand am iesit din marcajul bulina albastra, care probabil era undeva in dreapta. Am urmat o linie aproape directa spre Sinaia prin padure, panta era abrupta uneori, dar zapada moale permitea franarea. La 17.30, inca pe lumina, am iesit la ultima serpentina a drumului care duce la fosta cabana Piscul Cainelui, si de aici nu mai erau probleme, chiar daca s-a intunecat rapid. In gara pe la 17.50, dupa 7, 5 ore de mers efectiv in ritm sustinut. Am luat acceleratul de 18.13, a trebuit sa cotizam 25k peste VSD-ul nostru cel de toate zilele. Am calatorit in relativ confort, eu am picotit pana la Ploiesti,  intr-un compartiment cu niste fete foarte gurese, si putin dupa ora 20.00 eram din nou in Gara de Nord dupa o zi plina.                                                                                   Revenind la traseu, este o tura foarte frumoasa, dar relativ lunga, care poate fi facuta intr-o zi cu vizibilitate buna de persoane cu o conditie fizica corespunzatoare. Februarie sau Martie, cand ziua este mai lunga, ar fi de preferat. Apa nu este pe traseu, asa ca trbuie sa luam cu noi, adapost, in caz de nevoie, putem gasi la Stana Mare.         

Autor: Golopentia Dan
Înscris de: Golopentia Dan
Vizualizări: 5956, Ultima actualizare: Miercuri, 18 Ian 2006



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Predeal-Cabana Clabucet-sosire-Cabana Clabucet-plecare-Cabana Girbova-Varful Clabucetul Taurului (1520)-Azuga


Obiective: culmea Clăbucet, cabana Gîrbova. Timp necesar: 3-3½ ore Marcaj: triunghi albastru Aceesibil în orice anotimp; mai dificil iarna, în secțiunea finală.



Acest traseu este ușor de parcurs, cu posibilități multiple de continuare a drumeției spre regiunile limitrofe. Poate fi străbătut în ambele sensuri, efortul mai mare depunându-se în prima parte a excursiei. Se recomandă totuși plecarea din Predeal, întrucît ascensiunea la cota maximă se face pe parcursul a două etape, iar punctul de pomire se află cu aproape 100 m mai sus în Predeal (1040 m la gară) fața de Azuga (950 m).

Traseul poate fi început de la gura pârâului Puriștoaca (0,8 km sud de gară), urmărind șo-seaua care duce la cabana Clăbueet-Sosire. În dreptul pîrtiei de schi există un stâlp de marcaj cu săgeată pe care sunt trecute următoarele îndicații: 10 minute până la cabana Clăbucet-Sosire (peste secțiunea finală a pîrtiei); ll/2 oră până la cabana Clăbucet-Plecare (urmărind pîrtia de schi) și 2 ore până la cabana Gîrbova. Pentru ascensiunea la cabana Clăbucet-Plecare se pot alege două variante: prima în sensul îndicației de pe săgeată, cea do a doua urmărind un traseu paralel cu telefericul, pe poteca de la baza stâlpilor. În prima situație se urcă la început ceva mai susținut, pe parcursul a 6-10 minute, o pantă de 15-20 grade, până la terasa cabanei Clăbucet-Sosire. Printre molizi, în dreapta, se zărește instalația schiliftului. După cîteva momente de re-laxare reluăm traseul pe la margineapădurii. Imediat, pe cel de al doilea stâlp al înstalației de iluminare a pîrtiei de schi, zărim un panou cu indicații asupra pîrtiei de schi (lungime 2 400 m; denivelare 400 m; dificultate medie). Lîngă el există și o săgeată (spre cabana Clăbucet-Plecare 1 oră; spre cabana Gîrbova 1½ oră). Urcăm și în dreptul celui de al cincisprezecelea stâlp se deschide în pădure o poteca lată de 1,5-2 m. Pe un molid, în dreapta, apare și marcajul triunghi albastru. Urmărind poteca, vom urcă circa 20 minute prin pădure; sectoarele cu panta ușoară altemează cu porțiuni în care aceasta depășeste 150. Din pădure se va ieși în sectorul care leagă partea superioară a pîrtiei de cea înferioară.

Până în acest loc, mulți turiști folosesc poteca ce se desfășoară prin margineapîrtiei de schi. Pe aceasta, suișul este ceva mai dificil, întrucît panta depăsește adesea 20 grade. După 40 minute de la plecarea de la cabana (îndiferent de variantă) se ajunge în secțiunea mijlocie a pîrtiei, la capătul căreia întilnim și punctul superior al liniei de teleschi. Se impun cîteva minute de relaxare după efortul depus, când se poate admira, spre nord, splendida panorama a celei mai mari părți din orașul Predeal.

Reluăm traseul pe sectiunea superioară a pîrtiei, abătîndu-ne către stânga. Se trece pe lîngă punctul de plecare al celui de al doilea schilift; se urcă o diferență de nivel de circa 100 m în 15-20 minute, pe o pantă de 20-35 grade. Pe parcurs, în stânga, se desprind două pîrtii de schi cu grad de dificultate sporit. Către capătul pîrtiei, panta se domolește treptat. Încă un mic efort și se ajunge la stația de teleferic și de aici la cabana Clăbucet-Plecare.

În a doua variantă de ascensiune traseul se continuă de la stâlpul cu săgeată, pe șosea, până la stația de plecare a telefericului, iar de aici în lungul văii Teascului, pe un drum forestier. După circa 150 m, drumul se bifurcă, traseul desfășurându-se pe cel orientat către sud (în fața) pe încă 400-500 m. La capătul lui se vede un versant în pantă generală de circa 300 pe care se începe ascensiunea propriu-zisă. Până la baza versantului se poate ajunge și pe o poteca. Ea pleacă de la stânga stației de teleferic, suind ușor printre pâlcuri de puieți de brad și molid. În amândouă variantele, până la baza versantului se fac 10-15 minute. De aici, timp de 40-60 minute, versantul se urcă coninuu, poteca șerpuieste pe lîngă stâlpii telefericului, iar sectoarele lungi, cu panto de peste 30 grade, sunt întrerupte de altele mai scurte, cu pante ce nu depăsesc 15 grade. Pe parcurs se trece pe lîngă două platforme și stații de obser-vație a circulației telescaunului. Aici, privirea cu-prinde spre nord privelisti din cele mai alese: Predealul de la hotelul Orizont (stânga) până pe culmea Cioplea; în spate, Masivul Postăvaru; în dreapta, peste coroana fagilor, pot fi zărite valea Timișului și creasta Muntilor Piatra Mare. Pentru turiștii care preferă telefericul, aceasta secțiune a traseului poate fi parcursă în maximum 30 minute.

De pe platforma din jurul cabanei Clăbucet-Plecare se desfășoară privelisti admirabile spre masivele limitrofe. Se impune însă și o recunoaștere a principalelor culmi, vârfuri, văii ce pot fi văzute de aici. În vest remarcăm panorama oferită de abruptul estic și nordic al Munților Bu-cegi. les în evidență vf. Caraiman și vf. Coștila (cu stația releu de televiziune), la dreapta valea Cerbului, apoi Colții Morarului, Valea Moramlui (prin despicătură, în spate, se zărește vf. Omu), Muntele Bucșoiu (pare cel mai înalt datorită apropierii), iar în spatele lui o parte a Munților Țigănești. În fața acestora observăm mai multe culmi joase, bine împădurite (Clăbucet, Grecu, Clăbucetul Baiului). Către nord-vest, aceste culjni continuă, fiind străbătute de bazinul Rîșnoavei, în lungul căreia se vede o parte a șoselei ce duce la Pârâul Rece. În spatele lor și spre nord se văd Munții Postăvaru cu Muchia Cheii (alba datorită calcarelor) în stânga și vârful principal în centru, apoi despicătura văii Timișului și Munții Piatra Mare. O frumoasă perspective se deschide și de pe latura estică a hotelului, de data aceasta către Munții Neamțului. Spre nord și în ultimul plan apar Munții Piatra Mare, de la care, către noi, se vede culmea Cocoșului (împădurită, cu un torent pe mijloc); la dreapta acesteia apare vârful Retevoi (împădurit, cu poieni la baza) ce acoperă partial culmea cu poieni Tigăile-Clăbucetul Mare. Urmează, în continuare, în ultimul plan (si la dreapta), șirul vârfurilor cu poieni din Munții Neamțului, aflate la peste 1 500 m; ele încep cu vf. Turcu, dincolo de care se află vf. Paltinu (ca o cupola; sub el se vede poteca), șaua Paltinu (de sub ea, către vest, valea Turcului) și o culme ceva mai înaltă, cu două vârfuri ascuțite - cel din dreapta fiind vf. Neamțu (1923 m - altitudinea cea mai ridicată din masiv). La sud de acesta se desfășoară culmea Pîraie-Ștevia, o șa adincă la obirșia pârâului Unghia Mica, vf. Rusu și vf. Un-ghia Mare (ca o creastă). Din toate acestea coboară către vest, spre Azuga, văi separate de culmi aproape paralele, cu versanți împăduriți. Valea Azuga se află în spatele culmii Clăbucetul Azu-gii (în vârful principal, 1585 m, poiană). În fața acesteia, în prim plan, este valea Limbășelului. Către sud-est și sud se văd, în ultimul plan, imediat după vf. Unghia Mare, mai multe culmi joase (Muntele lui Petru). Spre S și SV urmează culmea mai înaltă Cazacu (sub ea, un mănunchi de ravene, torenți convergenți spre baza) și vf. Urechea. Printre ele, în ultimul plan, poate fi zărit vf. Baiul Mare. În fața acestora, într-un plan mai apropiat, se impune Clăbucetul Taurului (cu baliză), obiectivul principal al traseului, la dreapta căruia, în zare, apar valea Prahovei și sectorul sud-estic al Bucegilor (Fumica-Vârful cu Dor).

De la stația Clăbucet-Plecare, privind spre Clăbucet-Sosire, în dreapta (către nord-est) se desfășoară o poteca lată, marcată cu cruce albastră, care duce la cabana Susai. Traseul este lesne de parcurs, coboară ușor sau depăsește denivelări mici până întîlnește o poteca lată ce urcă pe valea Puriștoaca (cruce roșie, bandă roșie). De la plecare și până la intersecție, traseul se parcurge în 20-30 minute. De aici urmează încă 15-20 minute de urcuș până la cabana Susai, de unde marcajul continuă pe interfluviul de pe dreapta Azugii, coboară în albia acesteia și urcă pe Clăbucetul Mare, la cabana Rențea (circa 3-3½ ore).

Reluăm traseul stabilit și de la cabana Clăbucet-Plecare coborîm timp de 20-30 minute până la cabana Gîrbova. La început străbatem poiana de la sud de hotel, poteca avind pantă mica. După cîteva minute, coborîșul se aceentuează, pășunea se îngustează, apărînd ca un culoar în mijlocul pădurii de conifere. Trecem de un mamelon, după care urmează două povînișuri separate de o pantă mai lină. Pe ultima secțiune dinainte de cabana se văd din nou vârfurile Cazacu și Clăbucetul Taurului, iar în dreapta panorama Bucegilor (scetorul Coștila-Bucșoiu).

De la cabana Gîrbova, situată în șaua de la nord de Clăbucetul Taurului, se poate coborî în 30-40 minute în valea Limbășelului, pe un drum de căruță ce pleacă din spatele cabanei (în est). De la cabana Gîrbova continuăm traseul la Clăbucetul Taurului (numit local și Pițiponcu). Timp de aproape 40 minute se urcă până la vârf o diferență de nivel de 180 m (în trei sectoare cu pantă de peste 30 grade, separate de două por-țiuni în care aceasta nu depășește 15 grade). La capătul celui de al doilea povîniș, poteca, cu mar-caj ceva mai slab, continue în pantă ușoară pe versantul vestic al muntelui, pe la marginea pădurii. Se poate merge pe ea, dar sugerăm părăsirea ei și ascensiunea până la vârf. Aici, panorama largă urmărită de la cabana Clăbucet-Plecare poate fi revăzută și întregită cu noi elemente peisagistice, îndeosebi către sud. În aceasta direcție pot fi urmărite cursul Azugii în aval de cotul pe care-1 face în dreptul confluenței cu pî-râul Unghia Mica, apoi continuarea culmii Urechea spre vest, prin Sorica. În spatele lor, în ul-timul plan, se zărește vf. Cumpătu.

De la vârful Clăbucetul Taurului se pleacă spre sud-vest, coborând cîteva minute, până se reîntâlnește poteca cu marcaj triunghi albastru, în margineapădurii. Se merge pe o pantă mica circa 150 m, după care se întră în pădure pe direcția vârfului Coștila. Lăstărișul bogat și lipsa marcajului împiedică identificarea imediată a traseului. Se coboară în pantă aceentuată o diferență de nivel de circa 150 m. Pe arbori apar și unele semne silvice (benzi roșii). Se întră treptat în pădurcă de conifere (molizi și brazi tineri), unde poteca se lățește. După aproape 20 minute de la reluarea traseului de pe vârf, pan la scade și trece timp de 5-10 minute printr-o pădure de brazi, după care iese într-o poiană aflata pe Pla-iul lui Moș Mihai, situală la 1 150 m. Se văd către vest, pe deasupra pădurii, Munții Bucegi între vârfurilc Jepi și Bucșoiu. În poiană, în stânga, se poate admira un splendid exemplar de molid înfrățit, Se traversează poiana și se trece printr-o pădure dc amestec (domină fagul) timp de 5-6 minute; traseul continuă pe culme, depășește o poteca, apoi o linie electrică. Treptat, începe să se zărească orașul Azuga (depozitul de șampanie); panta crește ușor și după încă circa 10 minute se intersectează un drum forestier care urcă spre est, pe versantul drept al Azugii. Se poate coborî pe el în centrul orașului sau se poate continua poteca, spre vest, prin pădurcă de molizi, pe lîngă un punct de captare a apei (dreapta). În stânga. printre arbori, se văd fabrica de bere și fabrica de postav. leșim la marginea orasului pe poteca, în dreptul restaurantului din șoseaua națională (V), sau pe aleea care schimbă direcția de deplasare spre SE, până în centrul orasului.


 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii