Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Știrile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - O tura in M-tii Baiului(3)

Bookmark and Share

O tura in M-tii Baiului(3)

O Tura in Muntii Baiului(3)

 

Duminica 12 Martie, 2006. O iesire cu Floare de Colt - Bucuresti. Ziua nu se anunta prea promitatoare, mohorat, innegurat, de pe la Sinaia incepuse si un fel de lapovita, si pe deasupra nu paream nici prea hotarati. O colega ne-a vandut pontul ca fusese cu un grup mare sambata pe Sorica pana pe Vf. Urechea cu coborare pe Plaiul Urechea. Ne-a mai spus ca era multa zapada, dar ca nu au avut probleme cu gheata. Asa ca ne-am decis sa incercam aceeasi tura.                                                                                                       Ne-am rostogolit din tren in Azuga in jur de 10.15. Cu mici variatii, personajele obisnuite: Mihai, George, Virginica, Minela, Irina, Ioana, Veronica, Rodica cu Tara, si cu mine. De la biserica am luat-o spre sud pe soseaua nationala, si dupa cam jumatate de Km am prins un drum pe stanga care urca in panta domoala. Am dat de urmele tovarasilor nostri, asa ca am urcat Culmea Sorica ca pe scara pe o zapada bine sedimentata. Mai sus lapovita s-a transformat in mazariche, grauntele acelea de zapada mici si frumos rotunjite. Cam doua ore pana la telescunul de pe Sorica. Cu toate ca era devreme, ne-am oprit la Popasul Schiorilor pentru un ceai si ceva mancare din traista. Placut, mobilier frumos, soba calda. Mai era un grup acolo, care a pornit inaintea noastra in aceeasi directie. Dupa vreo jumatate de ora ne-am urnit si noi. Intre timp se mai innegurase, si pe masura ce urcam pe Culmea Urechea vantul parca se intetea. In varf, marcat cu o piatra cubica, vizibilitatea era cam de 5m, si vantul batea suficient de tare ca sa ne impinga binisor. Dupa sunetul de motocicleta facut de vechea si credincioasa mea jacheta de munte trebuie ca batea cu cel putin 70Km/ora. Am inceput imediat coborarea pe Plaiul Urechea. Pe masura ce coboram vantul s-a potolit. Daca pe culme urmele inaintasilor erau abia vizibile, in padure nu mai era nici o problema. O luasera pe marcaj forestier banda rosie. Cantitatea de zapada pe prima parte, care este mai abrupta, greu de crezut. Cateodata ne afundam pana la brau, si era greu sa te eliberezi din zapada care avea consistenta piureului de cartofi. Mai in jos erau cativa "bulgari" de zapada de marimea unui frigider, si o mica avalansa de vreo 25m care gasisie un fagas liber printre pomi. Apoi panta se indulceste, am urmat in continuare urmele, asa ca nu a trebuit sa ne batem capul cu gasirea rutei. Pe la ora 15.00 eram la baza partiei de schi, si la 15.30 eram la "d-na Neti" unde am pus-o de o sedinta prelungita. La "d-na Neti" este o circiuma atmosferica din centrul Azugii fercventata mai mult de localnici. Virginica era acolo cu grupul de la  Floare de Colt - Brasov cu care coborase. Am baut cate o bere, si am rontait tot ce mai era in traista. Cu atatea flori ai fi putut sa crezi ca e primavara, afara ningea insa linistit, mazarichea de dimineata se transformase in fulgi mari care se cerneau usor.

In gara sala de asteptare nu era incalzita de data asta. Trenurile de Brasov si Bucuresti vin unul dupa altul. Ne-am luat ramas bun de la brasoveni, ei aveau o calatorie scurta, noi una mult mai lunga din pacate. Poate punem de o excursie in comun candva la primavara. Am gasit locuri intr-un vagon bine incalzit. Cu ocazia asta am aflat ca George a fost campion balcanic la schif in 1978. E un munte de om care radiaza buna dispozitie, pe  traseu ii place sa cante. In Bucuresti la 20.30, ploaie.

Revenind la traseul de astazi, este o tura frumoasa, ne-au trebuit cam 5 ore de mers efectiv, insa poteca era sparta. Zapada foarte multa pe versantii care dau spre V. Azugii, un loc foarte bun pentru cine vrea o baie de zapada. Pe vreme buna se poate continua pana pe Vf. Cazacu si cobori pe culmea cu acelasi nume. Pe vreme rea se poate cobori rapid pe partia de schi. Ture faine!

 

Dan Golopentia      

Autor: Golopentia Dan
Înscris de: Golopentia Dan
Vizualizări: 5793, Ultima actualizare: Miercuri, 15 Mar 2006



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Busteni-Culmea Zamora-Cantonul Zamora-Virful Baiutu (Zamora)-Stina Zamora


Obiective: vf. Zamora, sectorul nordic al Munților Baiului. Timp necesar: 3-4 ore. Marcaj: cruce roșie care duce în stațiunea Cheia (va fi folosit parțial). Aceesibil în orice anotimp.



Traseul poate fi început de la gara Bușteni sau de pe stânga Prahovei, din cartierul Zamora. În primul caz se urmează drumul ce pleacă din șoseaua națională în stânga și care intersectează calea ferată la sud de gara (circa 100 m). Se coboară ușor spre stânga și după 3-5 minute se ajunge la podul peste Prahova. În stânga, pe un stâlp, se află o săgeată cu îndicația nSpre cantonul Zamora 2 ore". Traversăm Prahova și urcăm ușor spre sud-est (dreapta). După circa 150 m ajungem în dreptul intrării la sanatoriul de boli nervoase, îl depășim și imediat drumul se ramifică; de aici începe excursia în a doua situație. Noi însă vom urma drumul neasfaltat ce merge prin spatele caselor, în pădure. Deși de la plecare n-am realizat decît 8-10 minute, este bine să ne întoarcem privirea pentru a Cuprinde o parte a panoramei Buștenilor. Către nord se observă confluența dintre apele Văii Cerbului (vin dinspre nord-vest, din Bucegi; pe vale se înșiră o buna parte a vilelor și locuințelor din oraș) și ale Prahovei; în ultimul plan se văd versanții împăduriți ai Clăbucetului Baiului (stânga) și ai Piciorului Văii Seci (dreapta), printre care Prahova și-a tăiat un mic sector de defileu. Spre vest, ca într-un mare amfiteatru natural, se desfășoară albia și terasele joase ale Prahovei, cu o mare parte a orașului (sectorul central); în planul secund, pe un vast tăpșan format din unirea conurilor de dejecție ale văilor ce coboară din Munții Bucegi, se profilează noile construcții ale Buștenilor, între care și telecabina; în spatele acestora se impune grandiosul abrupt al Bucegilor de sub vârfurile Caraiman și Coștila.

La marginea pădurii, drumul forestier se bifurcă. Traseul nostru este cel care se desfășoară spre dreapta. Celălalt merge în stânga, în bazinul Văii Fetei (traseul 9). La început vom urcă ușor printr-o frumoasă pădure de conifere, pe deasupra caselor din cartierul Zamora; după circa 10 minute înregistrăm prima schimbare a direcției (către SE); urmează, după încă 5 minute, o nouă modificare (spre E, în lungul versantului drept al văii Măturarului, pe care suim, mai greu, încă 10 minute). Se traversează valea (spre S) peste un podeț de lemn, se trece pe lîngă rampa de gunoaie a orașului (rămîne în dreapta). Aici există um stâlp cu săgeți îndicatoare (spre Bușteni l/2 oră; spre valea Doftanei 5½ ore; spre cantonul Zamora l½ ore). De asemenea, se observă și un drum care vine din dreapta. Acesta, după ce descrie o buclă, se desfășoară pe la margineapădurii până în Zamora. Noi însă vom Urma drumul din stânga, care începe să urce pe versantul drept al vail Zamora. Din loc în loc, printre arbori se zărește versantul stîng al văii. Sectoarele cu pantă mai lină altemează cu pante ceva mai mari. După 80-90 minute de la plecare întâlnim o bifurcație. În dreapta coboară pe circa 800 m un drum forestier care se înfundă. Cel de al doilea urcă pieptiș în stânga, descrie cînci serpentine la capătul cărora se vede cantonul silvic Zamora (20-25 minute). În vecinătatea acestuia întâlnim o nouă bifurcație - în stânga drumul care merge la cantonul silvic (5 minute), iar în dreapta cel care urmărește culmea Zamora. Traseul continuă pe cel de al doilea; el iese din pădure după 2 minute. Se ajunge la stână. De aici și până la vf. Zamora (Băiuțu) se pot urmări două variante. Prima urcă pe poteca marcată până la culmea Zamora și de acolo către dreapta, până la stâlpul îndicator de sub vf. Zamora. A doua varian tă urmează drumul forestier. Acesta se desfășoară sub creastă cu 100-150 m, prin pășune, și la circa 50-100 m deasupra pădurii. Continuăm traseul pe drumul forestier care urcă ceva mai susțînut și după încă 10 minute ajungem la stâna a doua. De aici, panta scade treptat, se traversează mai multe ravene pu-temic adincite în versănt și din care curg șuvițe de apă cu debit bogat. Aici recomandăm un popas, atît pentru odihnă și alimentare cu apă, cît și pentru a admira splendida panorama a Bucegilor și cadrul mînunat pe care îl oferă Zamora la obârșie. O panorama frumoasă asupra văii Prahovei se deschide spre SV, prin despicătura văii Zamora. În ultimul plan se pot vedea Muntele Gurguiatu, șaua Păduchiosu, vf. Vânturișu, Vârful cu Dor, hotelul Alpîn Cota 1400, Fumica, Piatra Arsă, Jepii, iar în fața acestora o parte din Sinaia și Poiana Tapulul. Spre S și Într-un plan apropiat apar Muntele Cumpătu, fundul văii Zamora, iar către SE șaua Băiutu (unde ajunge drumul), apoi la dreapta vf. Baiul Mic și (în spate) vf. Baiul Mare.

Reluăm traseul; pantele mai aceentuate altemează cu pante mai line. După câteva coturi și după 25-30 minute se ajunge în șaua Băiuțului. Pe ultima porțiune, pe stânga, se vede un alt drum care vine de sub vf. Zamora și se unește cu acesta în șa. Drumul pe care l-am urmat continuă spre sud, de-a lungul culmii principale, ocolind vîrfurile Baiul Mic (V) și Baiul Mare (E). Din șa, punctul termînus al ascensiunii, pot fi urmărite, în afara abruptului Bucegilor, cul-mile din sectorul central al Doftanei. În nord zărim vf. Băiuțu (Zamora), apoi către dreapta o culme prelungă, ușor ondulată, orientata vest-est (Muntele lui Petru), cu mai multe stâne pe lîngă care trece poteca marcată spre Doftana; într-un plan mai îndepărtat (peste culmea Petru), se profilează mai multe vârfuri din care cel ascuțit este Unghia Mare. În prim-plan, în dreapta (spre est), se vede valea împădurită a Băiuțului și apoi cea a Prislopului. Pentru a întregi ansamblul peisagistic este necesar a urcă (în cîteva minute), pe una din potecile de vite, clina sudică a vârfului Băiuțu (Zamora), de unde, prin culoarul văii Prislop, se pot zări către est gospodarii din localitatea Teșila, o parte a culmilor de pe stânga Doftanei ce coboară spre vest, din vârfurile Radila și Clăbucet (Muntele Grohotiș).

De aici, traseul poate fi continuat în mai multe variante: 1) spre Doftana, fie pe poteca marcată (4 ore) pe plaiul Orjogoaia (traseul 1C), fie pe văile Băiuțu - Prislop, în 3½ ore (traseul 17); 2) către Prahova, peste vf. Dutca și culmea Sorica, în 21/2-3 ore (traseul 10); pe muntele Cumpătu, în 3 ore (traseul 7) sau spre sud, pe creasta principală, până la Secăria, în 5-6 ore (traseul 18).


 

Comentariu
Emi Cristea Emi CristeaAdministrator Alpinet , Joi, 16 Mar 2006, 9:03

Salutare. Nu stiam cine intrebase de mine:-D Acum am aflat. Cam "zburlita" tura asta. Mi-au povestit colegii aseara, si am vazut si prin fotografii. Puteti gasi pe Floare de Colt si jurnalul Florilor de Colt din Brasov, si niscaiva fotografii.
Toate cele bune.

Corneliu Negulescu Corneliu Negulescu, Duminică, 19 Mar 2006, 13:03

Luati-ma taicule si pe mine cu voi! Unde isi are sediul "Foarea de colt"? Sau in telefon ceva! Ca stau printre betoane p-acilea!

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii