Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - O tura in M-tii Baiului(4)

Bookmark and Share

O tura in M-tii Baiului(4)

19 Martie, 2006. O iesire cu Floarea de Colt - Bucuresti. Afluenta mare pe 3003, Fl. de Colt ocupa cam un vagon intreg. Conversatii animate. Marina ne povesteste despre utimele ei aventuri cu calculatorul, serialul Marina in Computerland continua, stay tuned. Un grup mare planuieste sa faca o tura prin Cheile Rasnoavei, un grup mai mic merge la Diham, schiorii la Azuga, Atali, foarte chipes in costumul lui mov si koflaci galbeni viseaza la Omu, dar probabil va schia pe undeva mai jos.

Noi am alcatuit un grup in ultimul moment, la plezneala, comme d'habitude, ca tot e ziua francofoniei astazi, si am cazut din tren, la propriu, in jur de 9.45, in Sinaia Halta, pe care noi o numim afectuos Sinaia Halba, Marius chiar cand trenul se pusese in miscare. Distributia: George, Mihai, Noni, Marian, Marius, Minela, Rodica cu Tara, eu, si un ploiestean al carui nume nu mi-l amintesc. Ideea initiala fusese sa o luam pe Piscul Cainelui, si odata ajunsi in culme om mai vedea... Exista o varianta spre P. Cainelui din Sinaia H., intrarea clasica e din Sinaia pe la fosta cabana, insa nimeni nu parea sa o stie. Asa ca by default am decis sa urcam pe Piciorul Gagului. Deci vreo doua sute de metri spre sud in lungul liniilor de cale ferata, dupa care prindem o poteca pe stanga, care urca pieptis la inceput pana iese in culme. Pe prima portiune mai erau niste urme, care insa s-au terminat repede. In continuare am mers pe niste urme de animal, probabil un mistret. E o culme mai ascutita care nu tine zapada. Deabia pe ultimul urcus, mai accentuat, prin padure, spre izvor, zapada mai multa. George a pus cornul in pamant, si fundul in viteza, si a trecut la inaintare. Antrenamentele alea de acum douazeci de ani isi spun inca cuvantul. A tras plutonul dupa el, si nu s-a mai oprit pana sus in culme, unde am ajuns in jur de ora 12.00. Zapada buna, consolidata, chiar daca pe alocuri batuta de vant, si acoperita de o crusta, ne permite sa ne deplasam destul de rapid. Am rontait cate ceva sus acolo, si am hotarat sa o luam spre sud catre Comarnic, cu toate ca parea o muscatura cam mare.

Era o zi inchisa, totusi plafonul norilor era destul de sus asa ca vizibilitatea era buna. Rand pe rand au defilat pe sub noi V. Lui Bogdan, Piciorul lui Vasai cu stana omonima, pe unde trecusem asta toamna, Piciorul Florei, si maiestoasa curba descrisa de Valea Prahovei la nord de Comarnic. In jur de ora 14.00 eram deja in Secarie, culmea cu antene care da in Comarnic vizibila in departare. Ne-am oprit pentru masa de pranz, luata in picioare din cauza zapezii abundente. Mai era drum lung pana in Comarnic. Ne-am adapat din minunata priveliste a Secariei acoperita cu zapada, casele oamenilor, gardurile care le separa... parea un tablou de Breugel. Dupa masa zapada se inmuiase bine. Mai jos pe drum am dat si de ceva noroi.

Am ales sa coboram pe valea Batraioarei. Marius ne-a fost ghid prin fanetele oamenilor. La sfarsit inainte sa dam in drumul national se trece prin curtea unui om. Tara a speriat niste biete rate, o frumusete de rate lesesti, negre cu irizatii verzui. Zburatacise patru dintre ele care stateau zgribulite jos la malul apei, stapanul, un om mai in varsta, le chema tandru de sus, dar ele nu pareau sa inteleaga. Dupa victoria de saptamana trecuta asupra cainilor de la Popasul Schiorilor de pe Sorica, si altele mai vechi la Diham, Tara isi imbogateste palmaresul. Pe la 17.30 eram in Comarnic. O bere la un mic barulet langa gara, muzica italiana, patroana oripilata de ceapa noastra. Marian a pus conculzia... iar e bine! Am calatorit la inapoiere in confort la clasa 1-a, colegii ne pastrasera loc.  Trenul fiind super-aglomerat nasii au fost intelegatori. Alta duminica in care Fl. de Colt - Bucuresti a fost la inaltime. Happy trails!

Dan Golopentia

Autor: Golopentia Dan
Înscris de: Golopentia Dan
Vizualizări: 6385, Ultima actualizare: Sâmbătă, 25 Mar 2006



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Virful Baiul Mare-Virful Cumpatu-Sinaia
Timp necesar: 2½ - 3 ore Potecă nemarcată. Traseu de coborâre, accesibil îndeosebi vara și toamna.



Ascensiunile la vf. Baiul Mare se realizează mai lesnicios pe culmile aflate la nord și sud de Muntele Cumpătu, întrucît creștcrea în altitudine se face treptat. lată de ce considerăm mai nimerită prezentarea traseului pe Muntele Cumpătu În sens învers, de la vârf spre poale. Potecile care se desfășoară pe culmile sale ies în malul drept al Prahovei, în cartierul Cumpătu, în mai multe puncte.

După ce de pe vârful Baiul Mare s-a admirat panorama vastă a unei mari părți a Carpaților de Curbură, de la munții Ciucaș (în NE) și Grohotiș (E) până la munții Bucegi (V), Postăvaru și Piatra Mare (N), de la culmile subcarpatice și defileul Prahovei de la Posada (S) până la vârfurile Neamțu și Paltinu (N) (vezi descrierea la traseul 18), se începe coborîrea spre Prahova, urmărind către nord-vest și apoi către vest una din nenumăratele poteci de oi care brăzdează versantul nordic al muntelui. Nu se va coborî deci la drumul de culme (din estul vârfului) care continuă spre nord până în șaua Baiului, iar de aici pe valca Zamorei; el poate fi privit. Așadar, mergem spre nord-vest fie pe linia de culme, fie ceva mai jos (10-15 m), ocolind pe la nord vârful cel mai înalt al culmii (1908 m). De la acesta, direcția traseului se modifică spre stânga (vest), urmărind cumpăna de ape dintre izvoa-rele Zamorei (N) și râpele de la obârșia Văii Flele (S). Panta este aceentuată. Se întersectează sau se ocolesc mai multe vârfuri secundare. După circa 10 minute de la plecare ajungem pe vârful cu înălțimea de 1815 m. De sub acesta se des-prind două culmi - una spre sud-vest (culmea principală a Muntelui Cumpătu, aflată la 1650-1 750 în), iar alta către nord-vest (culme mai joasă, cu Stâna din Picior) - între care se desfășoară mai multe văi secundare ce fonnează obârșia bazinului Șipei. Traseul nostru urmează în continuare prima culme. Se coboară mai întîi o pantă înclânată la 30-400 (uneori cu grohotiș) și o diferență de nivel de aproape 100 m, după care poteca devine mai lată; în fața (către SV) se profilează vf. Cumpătu, la care trebuie să ajungem. Lăsăm în dreapta bazinul Șipei și poteca ce se desfășoară către nord aproape pe curba de nivel. Panta generală se îndulcește, poteca pe care o urcăm trece prin mai multe micro-depresiuni. După 40-50 minute de la plecare ajungem pe vârful Cumpătul, la 1651 m. Aici se impun cîteva minute de relaxare, suficiente pentru a admira abruptul Bucegilor. Tot acum se va hotărî direcția pe care se va continua traseul, deoarece aici survine cea de a doua bifurcare. Se poate coborî direct către vest, pe Plaiul din Mijloc, sau către sud-vest, pe la Stâna Mare.

Varianta pe Ploiul din Mijloc. La început, poteca este mai îngustă sau chiar lipsește. Se coboară spre vest, mai întâi o pantă aceentuată (circa 70-80 în diferență de nivel), după care aceasta se atenuează, poteca ocolind mai multe vârfuri secundare. După 10 minute de la reluarea drumeției pe platou apare o stână aflată la 1 450 m înălțime. Continuăm traseul spre vest, coborând ușor încă 5-7 minute. Se întersectează drumul care leagă Stâna Mica (aflată În nord) cu Stâna Mare (se vede pe culmea din stânga) și care ocolește obârșia văii Tufa. Încă circa 200 m și se ajungc la marginea pădurii, la Stâna din Mijloc. Aici se pot lua înformații privind continuarea traseului. De la stână, poteca apucă spre dreapta (NV). La început (circa 20 minute), coborîșul este aceentuat datorită pantei mai mari. Din mulțimea potecilor de vite se va alege cea mai lată. Treptat, drumul cotește către dreapta (panta scade sub 15"), descriînd o curbă largă, după care se angajează pe un povâniș timp de cîteva minute. În continuare, poteca descrie mai multe bucle cu panta mica. După aproape 45 minute de la plecarea de la stână se iese în drumul forestier care vine din bazinul Tufei și coboară către vest (spre Zamora). Se urmează cu atenție șoseaua către Zamora (dreapta) aproape 200 m. Din ea se desprinde la stânga o poteca îngustă care trece printr-o poiană. După încă 20 minute se ajunge la o static de releu. De aici se coboară (circa 10 minute) pe un drum pietruit aflat pe dreapta pârâului Tufa, pe lîngă locuințele din capătul nordic al cartierului Cumpătu.

Varianta Stâna Mare - plaiul Tufa. De pe vf. Cumpătu se coboară pe poteca spre stânga (S-SV). În zare, către sud-vcst, aproape de margineapădurii, se zărește Stâna Mare, până la care sunt două drumuri. În prima situațte se va coborl pe creastă urmărind îndeaproape panorama dintre vf. Baiul Mare și vf. Piscul Câinelui și totodată bazinul superior al Văii Rele (10 minute). La capătul sudic al crestei se va schimba brusc direcția spre vest, luînd ca reper Stâna Mare. Coborîșul este rapid (circa 100 m diferență de nivel) și dureăză aproape 10 minute. În cea de a doua situație se va urmări cu atenție una din potecile care se desfășoară către sud-vest, pe sub creastă, pe lîngă o stână secundară. La început panta este mai rapidă, dar treptat scade ca valoare. După 15-20 minute se ajunge la stână, unde se pot căpăta înformații asupra potecii care va fi urmată.

În continuare, de la stână, se întră în pădure. Drumul este lat, urmărește cumpăna de apă, iar panta este ușoară. După 12-15 minute de la plecarea de la stână apare o nouă bifurcație. O poteca coboară către vest (dreapta), în cartierul Cumpătu (circa 35 minute), iar a doua către sud-vest (în fața), spre gara Sinaia. Se va continue traseul pe poteca mai lată dinspre sud-vest, pe linia cumpenei de apă. Frunzarul gros și obscuritatea pădurii de fag împiedică urmă-rirea lesnicioasă a drumului. De aceea se vor lua ca reper și semnele forestiere aplicate pe arbori (bandă roșie simplă, neîncadrată cu alb). La început, porțiunile cu pantă aceentuată altemează cu cele cu pantă mai lină. După 30-35 minute de la plecarea de la stână, poteca își schimba direcția spre stânga și coboară repede (timp de 10-15 minute) o diferență de nivel de aproape 200 m. O nouă bifurcație, de unde se poate apuca pe două direcții. Către sud-vest (stânga) se desfășoară o poteca îngustă care coboară rapid spre confluența Văii Rele cu Prahova în aproape 10 minute. Cealaltă variantă urmează o pantă mai

Una, dar mai lungă, orientată mai întîi către nord-vest (jumătate dreapta), apoi spre vest; se trece pe lîngă un izvor, pe sub linia de înaltă tensiune, și se iese din pădure în dreptul podului pe sub care trece șoseaua care leagă cartierul Cumpătu cu gara. În dreapta, la baza versantului, se află rezervația de arini.


 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii