Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Emisiunea Sport Extrem la Radio București


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - O tura in M-tii Baiului(4)

Bookmark and Share

O tura in M-tii Baiului(4)

19 Martie, 2006. O iesire cu Floarea de Colt - Bucuresti. Afluenta mare pe 3003, Fl. de Colt ocupa cam un vagon intreg. Conversatii animate. Marina ne povesteste despre utimele ei aventuri cu calculatorul, serialul Marina in Computerland continua, stay tuned. Un grup mare planuieste sa faca o tura prin Cheile Rasnoavei, un grup mai mic merge la Diham, schiorii la Azuga, Atali, foarte chipes in costumul lui mov si koflaci galbeni viseaza la Omu, dar probabil va schia pe undeva mai jos.

Noi am alcatuit un grup in ultimul moment, la plezneala, comme d'habitude, ca tot e ziua francofoniei astazi, si am cazut din tren, la propriu, in jur de 9.45, in Sinaia Halta, pe care noi o numim afectuos Sinaia Halba, Marius chiar cand trenul se pusese in miscare. Distributia: George, Mihai, Noni, Marian, Marius, Minela, Rodica cu Tara, eu, si un ploiestean al carui nume nu mi-l amintesc. Ideea initiala fusese sa o luam pe Piscul Cainelui, si odata ajunsi in culme om mai vedea... Exista o varianta spre P. Cainelui din Sinaia H., intrarea clasica e din Sinaia pe la fosta cabana, insa nimeni nu parea sa o stie. Asa ca by default am decis sa urcam pe Piciorul Gagului. Deci vreo doua sute de metri spre sud in lungul liniilor de cale ferata, dupa care prindem o poteca pe stanga, care urca pieptis la inceput pana iese in culme. Pe prima portiune mai erau niste urme, care insa s-au terminat repede. In continuare am mers pe niste urme de animal, probabil un mistret. E o culme mai ascutita care nu tine zapada. Deabia pe ultimul urcus, mai accentuat, prin padure, spre izvor, zapada mai multa. George a pus cornul in pamant, si fundul in viteza, si a trecut la inaintare. Antrenamentele alea de acum douazeci de ani isi spun inca cuvantul. A tras plutonul dupa el, si nu s-a mai oprit pana sus in culme, unde am ajuns in jur de ora 12.00. Zapada buna, consolidata, chiar daca pe alocuri batuta de vant, si acoperita de o crusta, ne permite sa ne deplasam destul de rapid. Am rontait cate ceva sus acolo, si am hotarat sa o luam spre sud catre Comarnic, cu toate ca parea o muscatura cam mare.

Era o zi inchisa, totusi plafonul norilor era destul de sus asa ca vizibilitatea era buna. Rand pe rand au defilat pe sub noi V. Lui Bogdan, Piciorul lui Vasai cu stana omonima, pe unde trecusem asta toamna, Piciorul Florei, si maiestoasa curba descrisa de Valea Prahovei la nord de Comarnic. In jur de ora 14.00 eram deja in Secarie, culmea cu antene care da in Comarnic vizibila in departare. Ne-am oprit pentru masa de pranz, luata in picioare din cauza zapezii abundente. Mai era drum lung pana in Comarnic. Ne-am adapat din minunata priveliste a Secariei acoperita cu zapada, casele oamenilor, gardurile care le separa... parea un tablou de Breugel. Dupa masa zapada se inmuiase bine. Mai jos pe drum am dat si de ceva noroi.

Am ales sa coboram pe valea Batraioarei. Marius ne-a fost ghid prin fanetele oamenilor. La sfarsit inainte sa dam in drumul national se trece prin curtea unui om. Tara a speriat niste biete rate, o frumusete de rate lesesti, negre cu irizatii verzui. Zburatacise patru dintre ele care stateau zgribulite jos la malul apei, stapanul, un om mai in varsta, le chema tandru de sus, dar ele nu pareau sa inteleaga. Dupa victoria de saptamana trecuta asupra cainilor de la Popasul Schiorilor de pe Sorica, si altele mai vechi la Diham, Tara isi imbogateste palmaresul. Pe la 17.30 eram in Comarnic. O bere la un mic barulet langa gara, muzica italiana, patroana oripilata de ceapa noastra. Marian a pus conculzia... iar e bine! Am calatorit la inapoiere in confort la clasa 1-a, colegii ne pastrasera loc.  Trenul fiind super-aglomerat nasii au fost intelegatori. Alta duminica in care Fl. de Colt - Bucuresti a fost la inaltime. Happy trails!

Dan Golopentia

Autor: Golopentia Dan
Înscris de: Golopentia Dan
Vizualizări: 6406, Ultima actualizare: Sâmbătă, 25 Mar 2006



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BAIULUI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Virful Baiutu (Zamora)-Virful Cazacu-Muntele lui Petru-Culmea Orjogoaia-Valea Doftana


Traseu de coborîre spre valea Doftanei din sectorul central al Munților Baiului. Timp necesar: 3¾-4 ore. Marcaj: cruce roșie. Accesibil în tot timpul anului



Este prezentat ca principal traseu de coborîre de pe culmea centrală a masivului către albia Doftanei, datorită ușurinței cu care poate fi parcurs, dar și situării sale în apropierea traseelor de as-censiune spre vârfurile Baiul Mare, Baiul Mic, Unghia Mare, Rusu etc. Poteca marcată care va fi folosită reprezintă continuarea aceleia ce urcă pe culmea Zamorei (vezi traseul 8). Ea se desfășoară în principal pe culmea Petru-Orjogoaia și aproape în totalitate este orientată vest-est. De sub vf. Zamora (Băiuțu), unde pe un stâlp de marcaj este îndicat traseul, se urmărește drumul forestier care se desfășoară către nord. După 10 minute, în șaua din fața vf. Cazacu, drumul se orientează spre stânga, în timp ce în dreapta marcajul cruce roșie (pe stâlpi) continuă în lungul unei poteci late care ocolește aproape în curbă de nivel vârful. De pe ea se poate urcă în cîteva minute până pe vârful Cazacu (1 762 m), de unde se poate face un tur de orizont vizînd îndeosebi culmile și văile din nord. De la stânga la dreapta se disting Clăbucetul Taurului (cu poiană pe vârf și baliză), șaua Gîrbovei și cabana Clăbucet-plecare, apoi valea împădurită a Limbășelului, la obârșia căreia pot fi zărite vf. Cocoș și poiana cu cabana Susai; dincolo de vf. Limbășel se văd Clăbucetul Azugii (cu poiană) și Azuga superioară, iar în estul acesteia creasta sudică a Munților Neamțului, cu vf. Unghia Mare (în prim-plan) și vf. Rusu; mai la nord, vf. Ștevia și vf. Neamțu; către nord-est, în ultimul plan apar vf. Retevoi (împădurit) și poiana Lacul Roșu; în vest și nord-vest se impun Munții Bucegi de la Sinaia - Cota 1 400 și până la Muntele Bucșoiu; apoi Clăbucetul Baiului, cabana Poiana Izvoarelor, șoseaua care duce la Pârâul Rece, sectorul nordic al Munților Piatra Craiului, munții Postăvaru și Piatra Mare; în sud-est pot fi urmărite bazinul pîrâului Prislop, valea Doftanei la Trăisteni și Teșila, iar în zare Munții Grohotiș; spre sud apare mai întîi bazinul de recepție al văii Zamora, dincolo de care pot fi observate vf. Baiul Mic, vf. Baiul Mare și muntele Cumpătu (în dreapta).

Coborîm de pe vf. Cazacu și urmăm poteca de la baza versantului estic al vârfului. Ea străbate, timp de circa 10 minute, bazinul de recepție al văii Prislop, pe versanții căreia există torenți, ravene, unele cu obârșie chiar sub creasta. Se ajunge în șaua dintre vf. Cazacu și vf. Ceaușoaiei. Aici, din poteca principală se desprind poteci care coboară pe culmi secundare la stâne și către văile Azuga (N) și Prislop (S). Traseul continuă pe poteca mai lată care urcă ușor pe latura nordică a vârfului Ceaușoaia. După 5-10 minute se iese pe culme, poteca apropiindu-se de bazinul Prislopului (se văd în dreapta Muntele lui Petru cu stâna la marginea pădurii, iar în zare, dincolo de Valea lui Petru, două vîrfuri ascuțite, cel din sud fiind Vârful lui Petru). Se depășește pe la sud un vârf și se ajunge din nou pe culme, pe care se merge încă 10-15 minute. Numeroase ravene coboară spre sud, în Valea lui Petru, dar și către nord, la albia Unghiei Mari. Se ocolește pe la nord Vârful lui Petru, din care se desprinde spre sud culmea Prislop. În stânga, peste bazinul bine împădurit al Unghiei Mari, se observă vârful cu același nume. Se iese din nou pe cumpăna de ape, de unde (către sud-est) se desfășoară valea Orjogoaiei. În continuare, după ce coborîm către est, trecând pe la sudul unui vârf secundar, pe la obârșia a doi torenți orientați spre nord și respectiv sud, ajungem în poiana cu stâne. Până aici s-a parcurs aproape jumătate din distanță în 1- 1½ oră. Pe circa 1-1,5 km, traseul străbate poiana pe poteca principală, aflată deasupra stânelor. Marcajul este foarte rar. În fața se vede vârful Orgojoaia (cu baliză). Acesta va fi luat ca reper principal timp de 10-15 minute, cît se trece prin poiană. Deci, nu se coboară la stână, ci se urmărește către sud-est poteca. Ea trece printr-o sa, apoi pe la dreapta de un vârf ascuțit, pe lângă mai multe microdepresiuni mlăștinoase. Vârful Orjogoaia (1447 m) va fi depășit pe dreapta (sud). Poteca marcată coboară lin spre est încă 350-400 m, prin pășune, după care întră în pădure. Către nord, mai mulți torenți formează obârșia pârâului Valea Caldă, dincolo de care se află Culmea lui Manole (împădurită). Înainte de intrarea în pădure există un stâlp cu marcaj și îndicații (1 1/4 oră către Doftana; 41/2 ore la Bușteni; 2 ¾ ore la cantonul Zamora). Se trece prin pădurice de conifere (plantații de zadă în dreapta și de molid în stânga); apare un drum secundar (în dreapta) care revine în potecă ceva mai jos. Coborîșul se face pe o pantă ceva mai mare timp de circa 5 minute, după care direcția potecii se modifică spre dreapta (S-SE). Panta de 25 grade se menține; drumul coboară pe creasta unei culmi secundare, pe la marginea superioară a versantului stîng (despădurit) al văii Frânca. Se ajunge într-o șa (în fața, către sud, un vârf despădurit) din care poteca își schimbă direcția la stânga, întrînd în lăstăriș. Din șa se desprinde și o a doua potecă. Ea coboară în valea Frînca. Marcajul va fi reîntâlnit pe prima potecă după circa 300-400 m, mergînd către est. El apare pe cîțiva fagi. Prin deschiderea văii Frânca spre sud-est se zăresc culmea Gherghelău (împădurită) și vârful Radila Mare din Munții Grohotiș. După cîteva minute urmează o nouă bifurcație a drumului. Poteca marcată întră în pădure în stânga, dirijându-se către est, peste plaiul Orjogoaia. Dacă se va coborî pe poteca din dreapta, se va ajunge, după străbaterea mai dificilă a unei porțiuni cu lăstăriș (circa 300 m), în drumul forestier de pe pârâul Frînca. Acesta se unește după 1,2 km cu cel de pe valea Orjogoaia. Încă aproape 2 km pe acesta din urmă și s e întră pe valea Doftanei, la circa 6 km amonte de centrul satului Trăistenj. Urmând traseul cu marcaj, la început mergem prin pădure aproape 25 minute, pe o pantă ușoară, cu denivelări nu prea mari. După aceea, coborlșul se aceentuează treptat, pentru ca în apropiere de Doftana să altemeze porțiuni cu pantă de 20-25 grade cu altele de 10-15 grade. Se iese în șoseaua forestieră de pe Doftana, în amonte de confluența cu pârâul Orjogoaia. Aici există un îndicator de marcaj care stabilește direcțiile: spre Cheia 6 ore; cabana Vinători 1 1/2 oră; Trăisteni 1 1/2 oră; Bușteni 6 ore; cantonul Zamora 4 3/2 ore.


 

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii